3,706 matches
-
sezon de iarnă, nu poți să-i deosebești pe cei buni de cei răi; în viața ce urmează morții și judecății lui Dumnezeu, unde este vară permanentă, drepții vor fi recunoscuți ( în rai) după verdeața și fructele lor, pe când cei păcătoși ( în iad) vor rămâne pomi uscați, tocmai buni pentru aruncat în foc[75]. Cu siguranță, aceste pilde se pot interpreta cu referire și la stările provizorii de rai și iad, dintre judecata particulară și cea universală, cât și cu referire
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
Dar a vrut ca să mă vadă O doctoriță în halat. Văzând cât e de frumoasă Pe loc m-a luat un tremurat Și-n privirea ei, duioasă, Gura mea știrbă am căscat. Să arăți la o femeie Gura ta cea păcătoasă Ce blestem poate să-ți deie Soarta asta nemiloasă? Chiar dacă e stomatolog În mâna ei te simți copil Și stai întins ca un olog, Visând să aibă sex-apeal... Când ești gata-ți vine-a râde Și te holbezi cât ai
M-AM DUS CA SĂ-MI REPAR DOI DINŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356485_a_357814]
-
păcatul și că am nevoie de iertarea de păcate, pe care doar Dumnezeu ne-o poate da. L-am rugat pe Domnul Isus Cristos să intre în viața mea și în inima mea și să mă curățească, pentruca sunt o păcătoasa și nu am nici o șansă fără El. între timp am primit o bursă medicală la Universitatea din New York. în 26 ianuarie 1997 am fost botezata la Biserică “West Side Baptist Church” din Rochester, New York. Odată cu acea mărturie publică, de care
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356496_a_357825]
-
inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Totodată, sfinția sa a fost unul dintre cei mai luminoși și mai învățați călugări ai noștri, duhovnic aspru cu păcatul dar mereu blînd cu păcătosul, plin de harul păcii și al bucuriei. Chiar dacă avea și unele păreri pe care nu i le puteam împărtăși, l-am apreciat mereu pentru felul în care știa să-și argumenteze opiniile și să și le spună simplu și învăluindu
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
iar până în anul 1948 urmează tot la Timișoara cursurile liceale într-un liceu teoretic pentru văzători. În această perioadă îl cunoaște pe părintele Arsenie Boca de la care deprinde rugăciunea minții: „Doamne Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”, rugăciune pe care continuă să o exerseze încă înainte de intra în monahism. Preocuparea pentru viața religioasă și pentru aprofundarea cunoștințelor teologice îl determină să urmeze cursurile Facultății de Teologie din Sibiu, între anii 1948 - 1952, iar la 01 aprilie anul
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
Ta/ Aș vrea s-o dau la o parte,/ S-o dau la o parte,/ Că pe-o perdea,/ Iar dincolo de ea ai fi Tu,/ Ai fi Tu cu brațele întinse spre mine.” Dumnezeu este dispus să îl primească pe păcătos, “cu brațele întinse”, așa cum a făcut-o în vremurile Vechiului Testament, când le-a oferit lui Adam și Evei, făgăduința unui Mântuitor și tot astfel cum în timpurile Noului Testament, Isus ne-a cuprins pe toți, în rugăciunea Să din
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
a experimenta puterea Lui vindecătoare, noi prefacem într-o stavila către desăvârșire. El trebuie să crească,/ Iar eu trebuie să mă micșorez. » Preocuparea poetei de a-L cunoaște pe “Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii” este intensă. Însă atâta timp cât păcătosul nu se naște din nou", deci nu primește o inimă nouă, el "nu poate vedea împărăția lui Dumnezeu" (Ioan 3,3). Ceea ce este bun în noi nu este suficient pentru a obtine neprihănirea. “Căci omul firesc nu primește lucrurile Duhului
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
Corinteni 2,14), spune Sfântă Scriptură. Iată de ce, Victorita Duțu declară, cu o sinceritate dezarmanta, menită a-i demonstra apartenența la cercul celor care deși au convingerea că Hristos este soluția, încă mai au de dat o luptă cu firea păcătoasa - “Cuvintele astea pe care nu le înțeleg,/ Nu le pot trăi, nu le pot rosti:/ « El trebuie să crească,/ Iar eu trebuie să mă micșorez. » Această experiență nefericită nu este ceva nou. Apostolii înșiși au avut de duș o bătălie
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > RUGĂCIUNEA PĂCĂTOSULUI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De-aș fi apă, aș seca, De aș fi pom, m-aș usca. Floare pe câmp de aș fi Într-o zi m-aș
RUGĂCIUNEA PĂCĂTOSULUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356012_a_357341]
-
nu m-o recunoaște, Iarbă-oi fi, dorul m-o paște! Câte talpi mă vor călca Toate,-umil,le-oi săruta. De pedeapsă izbăvită, Fă-mă slovă aurită, Și închide-mă-ntr-o carte Să fiu și eu fără moarte. Referință Bibliografică: Rugăciunea păcătosului / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RUGĂCIUNEA PĂCĂTOSULUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356012_a_357341]
-
sa, sfințirea sa, îndumnezeirea sa. Iisus Hristos - Lumina și Înțelepciunea. Iisus Hristos deschide pentru totdeauna "porțile luminii celor care, fiind fii ai întunericului și ai nopții, năzuiau să se facă fii ai zilei și ai luminii". Pentru Sfinții Părinți nenorocirea păcătosului constă în "ignoranță". În acest fel se înțelege mai bine vigurosul accent pe care aceștia îl dau funcției revelatoare a Cuvântului întrupat. Tradiția reține plenitudinea titlurilor biblice: Adevăr, Înțelepciune, învățător, Cuvânt, Lumină. Nu poate exista diferență mai mare decât cea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
supușilor și supușii monarhului, așa cum capul este necesar picioarelor". Dumnezeu, care este meșteșugarul și lucrătorul lumii, a rânduit lui Adam în paradis lucrarea pământului și urmașilor lui le-a poruncit purificarea lumii și îndumnezeirea ei progresivă. În concepția biblică omul păcătos antrenează și lumea în păcatul său. Iar drepții, la rândul lor, pregătesc o înnoire profundă a lumii. Este ceea ce Părinții spun adeseori: "Pentru răutatea oamenilor a fost blestemat pământul". Însă dacă a suferit mult din cauza noastră - crede Sfântul Ioan Hrisostom
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
Prețul fericirii”. Un loc aparte în creațiile sale îl ocupă lirica religioasă. În „Îndrumar creștin”, aceasta oferă o autentică lecție de credință, adresându-ne fiecăruia chemarea de a fi „martor învierii lui Iisus”. „Tu știi cât s-a jertfit, om păcătos!/ Pe cruce-ndurerat și înrobit,/ Ți-a luat păcatele și te-a iubit/ Acum, fii în credință lui Hristos!” Fie că este vorba de „Rugăciuni” („Se simte vânt ușor la piatra de mormânt/ Când rugăciuni spre cer, la Tine înălțăm
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
ea și eu, Nu-L iertăm în nicio clipă Pe prea bunul Dumnezeu! Dumnezeu, când bate, bate Doar prin semne, nu lovind, Și prin pilde când socoate Că doar relele se prind, Numai noi, vicleni și stranii Și labili și păcătoși, Iude suntem rânvind banii Și ni-i vindem pe cristoși. Dumnezeu e-n noi și-n ceruri Spirit, număr, stare, cod Prin cuvânt și prin niveluri De iubire și de rod, Numai noi, biete lăcuste, Ne distrugem invadând ... Și pe
BIETE LĂCUSTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354895_a_356224]
-
se zbat și gem! Ce se întâmplă Țara mea cu noi? Munții Carpați pleznesc adânc și crapă, Izvoarele pe gură scot puroi, Și țara toată a devenit o groapă! Doamne, fie-Ți milă de neamul acesta! Ticăloșit și cel mai păcătos, El neștiind acum își duce crucea, Căci răstignit fii-va cum Christos! Ce se întâmplă Țara mea cu noi? Ce se întâmplă neamul meu cu tine? Ne-am prăbușit la pământ în noroi, Agonizăm și nu ne este bine! ACEL
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
mamă la cei patru frați mai mici. Avea 14 ani, un frate mai mare s-a însurat și ea, la 16 ani cu o soră mai mică și un frate, a acceptat să-l ia și s-a măritat cu păcătosul de tata. Sora a terminat școala și a fost luată de un cumnat de-al ei la București, ca să învețe o meserie. Drept recunoștință, tanti Valeria i-a luat pe patru frați la București, i-a dat la meserii, i-
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
pe care îi câștigase Sorin Ovidiu Vântu fiind recent atunci jaful de la FNI. În asemenea cazuri, cu asemenea îndoctrinați, nu aștepți de la ei să țâșnească valorile liberale ci, cel mult, îi accepți doar catehizându-i mereu. Deoarece catehizarea înseamnă și convertirea păcătosului; iar dacă asupra acestei convertiri nu se pogoară și Duhul, Mamona pândește și atacă, așa cum a atacat construcția lui Coposu și Rațiu! (va urma) Corneliu LEU Poiana Țapului 5 august 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAȚIEI (6) / Corneliu
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (6) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355035_a_356364]
-
filosofia înseamnă eliberarea de sub dominația fricii. Metafizica este încercarea de a căuta sensul existenței, altul decât răspunsurile ideologiilor nihiliste și existențialiste (care consideră că omul este produsul accidentului) pe de o parte, și religioase (care consideră omul că ființă slabă, păcătoasa, care are nevoie de implorarea gratiei divine) pe de altă parte, dându-i omului demnitatea știrbita de aceste ideologii. (Sfârșit) Constantin POPA 28 iunie 2012 --------------------------------------------- Seria „Condiția umană” este împărțită în: „Hazardul și nașterea angoasei” și „Metafizica”. Această divizare sugerează
CONSTANTIN POPA HAZARDUL ŞI NAŞTEREA ANGOASEI de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355048_a_356377]
-
inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Totodată, sfinția sa a fost unul dintre cei mai luminoși și mai învățați călugări ai noștri, duhovnic aspru cu păcatul dar mereu blînd cu păcătosul, plin de harul păcii și al bucuriei. Chiar dacă avea și unele păreri pe care nu i le puteam împărtăși, l-am apreciat mereu pentru felul în care știa să-și argumenteze opiniile și să și le spună simplu și învăluindu
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august [Corola-blog/BlogPost/355252_a_356581]
-
sfântă acoperită de vesminte de slavă, contemplând totul nu putem să nu spunem ce frumos, ce măreț. Dar dincolo de aceste lucruri în Biblie există altceva care fascinează. Pe paginile acestei cărți apar tablouri ale unor dialoguri între Dumnezeu și omul păcătos, modul cum El tratează ființă umană impresionează. Iubirea Să ce se descoperă de la primul verset al Bibliei până la ultimul, citind această carte rămân uimit de astfel de grandioase descoperiri ale maiestății divine. Îmi dau seama că în aceste pagini e
INNOBILATI DE FRUMUSETEA DIVINA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355310_a_356639]
-
templu, nu îndrăznește nici măcar să ridice ochii la Cer, adică la Dumnezeu, și deci se uită în jos, în pământ, și își lovește pieptul - ceea ce în Antichitate era semn de doliu - și spune o rugăciune minunată: „Doamne, miluiește pre mine păcătosul”, cuvinte care alcătuiesc practic Rugăciunea lui Iisus. Acest om a găsit o comoară: pocăința. Are o nesfârșită nevoie de Dumnezeu. Această rugăciune minunată, duhovnicească, este exprimată: iese din inima sa și este rostită de buzele sale. Este adresată lui Dumnezeu
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
elogiere a propriilor virtuți, expunându-I lui Dumnezeu, spre informare, ca și cum Dumnezeu nu ar fi știut că „nu este răpitor, nedrept, adulter ca alții și chiar ca vameșul” aflat la rugăciune în preajma lui, pe care îl considera a fi un păcătos (v. 11). În plus, pentru păcatele poporului - dar nu și pentru ale sale, cu toate că era iudeu - postea de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” (v. 13), însoțită de lovirea pieptului, ca sediu al păcatului, înjugând plângerea cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului în dreptatea sa; totodată, aceasta arată dorința manifestă de îndreptare a vieții și de mântuire a unui om
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
atare dorințe, Dumnezeu i-a acordat bunăvoința Sa; i-a răspuns pozitiv și, grație acestui răspuns primit de la Dumnezeu, vameșul „s-a întors mai îndreptat la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
Toate Articolele Autorului ROMEO BISTREANU “Mi-am dat seama atunci că nu este o legendă, că Isus este într-adevăr, Fiul lui Dumnezeu și că trebuie să mă raportez cumva la El. Mi-am dat seama că și eu sunt păcătos.” „Cum de ești tu gata să te lepezi de credința ta strămoșească și să treci la altă religie? Cum de nu te gândești că lucrul acesta e un păcat, îți renegi biserica în care te-ai născut, biserica în care
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355326_a_356655]