43,895 matches
-
Au trecut anii și speranța mea Într-o Românie prosperă și lipsită de comuniști s-a spulberat. Cum se spune ”ia-i omului speranța și-l transformi În animal...” Nu pot să cred totuși că redresarea țării este departe. Din păcate, nu cred că o voi mai prinde... ND. Dintre personalitățile menționate sau nemenționate mai sus, cu cine ai fost prieten mai apropiat? CGM: Am fost coleg de grupă la facultatea de Chimia Industrială din București cu Alexandru T. Balaban, și
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
nu poate ghici, privindu-l, cine este de fapt, cum este el de fapt. Are doi copii din două relații diferite, amândouă femeile mor suspect, până la urmă se stabilește că moartea e provocată de sinucidere, dar eu am îndoieli, din păcate suspiciunile mele nu sunt demonstrabile, nu sunt însoțite de dovezi... În 1999 a participat la ultima mineriadă. Atunci, când nu mai întrezărea nicio ieșire din hățișul fără sfârșit, a venit foarte ciudat eliberarea sa. A fost rănit la un picior
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
care mergem, noi, cei din cultură! Cel ce scrie discursurile Tovarășului pe care le papagaliciți la ședințele de învățămînt politic! Nu le papagalicești, Lety? Te faci doar mică-mică și, la fel ca acum, te ascunzi în ultimul rînd de scaune? Păcat, un scriitor ar trebui să fie interesat de un astfel de personaj ! Este mai cultivat decît cei din jurul lui și n-a apucat să trimită în pușcărie pe nimeni, ca predecesorul lui! Sper că măcar de Leonte Răutu, ați auzit
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ierburi nalte Răzănd le certai uneori ßi blănd păn'la săni sî nu-ți salte Ci numai lin palma-mi primeai Să-i măngăie fără sfială Mergeam și mergeam tu erai Alături de mine și goală Căci orice veșmănt e-un păcat Greoi cînd iubești și-o rușine ßi îngeri cu nimbul lor lat Tîcuți te-nveleau în lumine Sî fim mai aproape de cer Treceam prin păduri cu izvoare Prin vechi văgăuni cu mister Din tufe rupeai cîte-o floare Sau căte-o ciupercă
Ne țineam de mănă mergeam... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9914_a_11239]
-
ex., ce s-a putut întîmpla într-un "august istoric" și ce mai are loc după aceea: "august caligrafiind definiții // peste desișuri de agrișe și coacăze / zumzet domol de coleoptere se-aude / iar în grădina uitată merele / își rumenesc încet păcatul". Arareori se întîmplă ca o frîntură de text să conțină atîtea sugestii, ca dovadă că, aici, avem de a face cu adevărata poezie. Ce altceva poate fi acel "august caligrafiind definiții" decît aluzia la promițătoarele și eșuatele, în mare parte
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
nu e cumva zbaterea cuminte întru căpătuială a "auguștilor" luptători, care, de la o vreme, și-au ascuns aripile? Și cît de tristă e Moldova pe ruinele spumoaselor și atît de nenorocoaselor bătălii: "grădină uitată" în care "merele își rumenesc încet păcatul". Cei neînfruptați din festinul marilor înfrîngeri, pot lua drumul visărilor de la capăt: "noi încă tineri / nu numărăm victoriile trupului / avem iluziile toate la îndemînă / și putem visa frumos lucruri rare". Dar poetul este realist, el știe că aventura descoperirilor senzaționale
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
ea reaprinde tot întunericul. Oh cât de dureros este să nu ai umbră niciodată! N: Ce noapte lungă mi-acoperă tâmpla? Singur în mine însumi lucrez precum norul își fabrică ninsoarea. D: Voi înmulți apele ca omenirea să-și spele păcatele dar numai ție izvor nou voi înflori. M: Tu care porți zaua de aur cheia pântecului meu vino în somn și unge-mi instinctele să pot răbda blestemul pe care l-am vinovat. N: Apa amniotică îmi degeră tălpile transparente
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
prin voi literele păgâne circumscrise ca o temniță filială: nu sunt decât o particulă a morții. Mireasma creierului meu virgin acuză: noli tangere circulus meos! T: Deși conversăm limba ta n-o cunosc - ea este în creștere. Peste mine plouă păcatele și tu nu le vezi tu plutești în adevărul cel limpede cel tragic. Mi se usucă sufletul de-atâta efort de-a te iubi obrazul tău nu mi se va arăta niciodată în gura mea plouă de mult cu pietre
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
fără furtună tu ai rămas ca o }ară-niciodată-ntâmplată ca o biserică a pântecului meu născocitor tu du-te la gingași la cei fără aripi și buze eu te vomit ca pe o mireasă stricată în mijlocul nunții ei mă va împăienjeni păcatul într-o livadă mută mi se vor despica tălpile să calc doar pe pânze de sânge și răni adio adio fetusul meu fără sexul știut tu umbra mea repetată prin porțile umerilor tăi nenăscuți îmi car sacii cu moarte uscată
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
despărțită de belfer, mai adormea în trăsură. Respectuos, Spilka lăsa caii la pas, să nu-i clintească somnul, și o ducea la el acasă, unde-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn. Pune-te apoi în locul lui Spilka, reașezat în corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii în pământ, suporta dojenile spânilor, după ce femeile, petrecându-și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mănânci, ești neîntinat. Ea spune de asemenea și sfârșitul acesteia: „Angeli eorum semper vident faciem Patris” (Mt. 18, 10). Spre această veșnică și sublimă contemplare tinde rugăciunea lor. Însă un asemenea țel întâlnește multe ispite: chiar în natura alterată de păcat și dezechilibrată de greutatea tiranică a trupului, în lucrarea diavolească, pun totul în acțiune ca să mențină sufletele în această slujire a lui Hristos. Viața monahului, oștean al lui Hristos, este deci o luptă pe care nu o poate câștiga fără
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
cum cântă și eu prin iambi mă tot inspir muzele blânde mă nspăimântă și-s tandru ca un cimitir azzuro...sunt poet abstract ca boreala-auroră și te iubesc fără contract deci veșnic la aceeași oră chiar de te-mpiedici prin păcate iubirea mea n-are tăgadă iar pieptul meu poartă carate pulsând prin neaua de zăpadă tu ești adultă nu te teme Întoarce-te de vreme-acasa ratacitoareo printre steme iubita mea deci preafrumoasă... LA SOCLUL MEU stop: ori monden ori interlop
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
într-un material oarecare, mă deranjează că se neagă până și dreptul criticului sau al melomanului de a avea o opinie. În fine, totul pare acceptabil, permis, posibil. Se exclud ierarhiile, constrângerile, evaluările, apartenențele. Permisivitatea, relativismul tutelează, acaparează, determină. Din păcate, această abordare primează și proliferează în anumite medii, după anii ’80. Desigur, nu trebuie luat nimănui dreptul exprimării. Dar, din momentul în care asemenea demersuri ies din „ringul” personal și plonjează în spațiul public, avem o problemă. De ce? Păi, dacă
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
ei, din mine! Dar toată fiinta-i, si nu partea, E liberă, numai în Tine! Cine, din Lumea-Ti, vietatea Duhului meu, în lanțuri, ține? Și nu, cu toată bunătatea, Sădește binele, în mine? Și de îl calc, si-aleg păcatul, Cine mă ia în brațe line, Și iad de sunt, ca pe-mparatul Înduioșărilor divine? Și ultimul damnat din lume, De sunt, și spun din cuget: iartă! Cine mă spală dintre hume, Și-n liber, Duhul Tău mă poartă? Dragă
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
CASA PĂRINTEASCĂ Ascultațimă, surori, pe mine, Și voi, frații mei, ce vă sfădiți: E păcat, nu-i drept și nu e bine Să vinzi casa care te-a-ncălzit. Bani ne-ar trebui la fiecare, Toți avem copii și vremea-i grea. Însă cum să vinzi fereastra oare, Cea la care maică te-așteapta?! Casa părintească nu se
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
frunzei de nacru, păunilor. Senzual și noptatic, noctambul heruvim mă ascund sub privirea ta și aștept primăvara... DILEMĂ Mai aproape de cântec, mai departe de tine, glodul vederii Îmi slăbește poftirea. Între cuvânt și tăcere, Între zbor și fantasmă rămân, neiertate, păcatele mele... Cum s-ascund primăvara, cum s-ascund bătrânețea, când paharul rostirii mi-l golește tristețea?... LA FINAL Ca mâine voi muri din Întâmplare. Faptele inimii mele se vor uita. Ceea ce ochiul va plânge nu e rana de sânge si
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
materialist dialectice. Ar fi fost de tot hazul! Și culmea... ironiei. Citatul cu cuvântul buclucaș este extras din primul volum al Scrierilor de tinerețe, intitulat Cum am găsit piatra filozofală... Dar autorul articolului din Dicționar uită să facă trimiterea respectivă. Păcat! Și-ar fi dat seama și-ar fi îndreptat tacit cele două erori la care m-am referit"... Alți amatori transcriu mecanic până și greșelile de tipar, inventează ziare la care Eliade n-a colaborat niciodată (Calendarul) și titluri greșite
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
acel lucru. Un artist poate demult nu mai este cel ce este el, ci se vede ca și cum ar fi obiectul artei lui. În același timp salvarea celui ce ești tu, și Închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat În fața materiei. (Se așează. Privește Îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut În amândouă greșelile... Acum sunt bine, așa trebuie să fie un artist. El trebuie să
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
-ntindere albastră/ Veniți, veniți căci va să vie curând Împărăția voastră ... Voi, cei ce fruntea de sudoare, cu genele de lacrimi ude,/ Eu cerului vă strig durerea și Dumnezeu din cer aude ! Aduc lumina care sparge și sfarmă capițe de păcate/ Zăvoarele mucegăite din temnițe Întunecate ! Eu celor orbi dezleg azi taina Înfricoșată de a vedea/ și prăznuiesc, că-n a lor suflet Învie Învierea mea ... În poezia "Noaptea Învierii", poetul Nichifor Crainic prezintă minunea când un tâlhar, venit cu toporul
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Ta ființă,/ Mărește-mi sufletul spre bine,/ Puterile spre suferință./ Și cade pe genunchi. Eteric/ Sclipește luna peste dealuri/ Lăsându-I chipu-n Întuneric,/ Iar gândul sus, În idealuri" Vasile Militaru, În poezia "Hristos a Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei păcatului prin spovedanie pentru apropierea de Domnul cel Înviat. "Simți tu, topită-n suflet vechea ură/ Mai vrei pierzania celui plin de har ?/ Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură? / Iubirea pentru semeni o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
a creat Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului, din care a fost invitat să facă parte; a primit pe loc această Însărcinare, cu gândul la soarta basarabenilor, a bucovinenilor și a herțenilor. Avea, În epocă, 28 de ani. „Pentru Basarabia, din păcate, nu mai puteam face nimic - Își amintește el, În cadrul unor dialoguri cu scriitorul Liviu Vălenaș, care i-a Închinat o carte („În culisele negocierilor cu Uniunea Sovietică, 1934-1947; convorbiri cu Alexandru Danielopol”; Ed. Vremea, 2001). Basarabia era pierdută, era luată
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
ocupația românilor cu soarta evreilor (vezi pag. 26, 29, 36, 50). Efect propagandistic total în țară cu cel mai puternic jewish lobby din lume. Punct ochit, punct țintit, punct cîștigat!! La o asemenea comparație, americanii cred fără să ceară dovezi. Păcat. Dacă s-ar fi cerut dovezi, cap pătrat ar fi confabulat despre un holocaust al ungurilor în Transilvania oupata de armată română asemănător cu cel al evreilor sau poate și mai lugubru! După terminarea Institutului Teologic Reformat , s-a aranjat
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
recunoaște pericolul care rezidă în a nu permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat<footnote Ibidem, 17.6. footnote>. Anterior Sfinților Macarie și Grigorie de Nyssa, utilizarea termenului beție în creștinism îmbrăcase în principal o conotație punitivă, fiind enumerate pericolele și nedreptățile aduse de beție<footnote Clement, Pedagogul, 2, 2, Eusebiu, Istoria bisericească, I.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 126-127. footnote>. Însă, dacă un astfel de om eliberat de povara celor trecătoare, ajuns la măsura desăvârșirii, curat și liber de păcat ar experimenta constant aceste minunate lucruri și ele i-ar fi întotdeauna prezentate ca experiențe, nu ar fi capabil să predice cuvântul sau să se ocupe de nimic probabil doar ar sta într-un colț înălțat și îmbătat: „Să zicem
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
fost dărâmat, iar moartea a fost învinsă. Astfel stau lucrurile: după cum o masă întunecoasă, o ceață se lasă și acoperă o făclie, care continuă să ardă și să lumineze, la fel se așază deasupra acelei lumini (a harului) vălul (întunericului păcatului). De aceea mărturisește (cel de sub har) că nu este desăvârșit, nici liber cu totul de păcat. Am putea zice (că prin venirea harului), peretele cel din mijloc (care se punea înaintea desăvârșirii) s-a surpat și s-a sfărâmat; dar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]