1,801 matches
-
lungă și grea. Spada i s-a tocit de-o stea. [1937] * CIOCÎRLIA Cântă cineva în nori de zi deodată cu zorile. Cine-o fi? Cântă cineva-n văzduh. E o pasăre? E duh? Numai el o fi, numai el: pământeanul puțintel cu trupul ca bucatele mult lăudatele, cu glasul ca seninul cu sânge ca aminul. Numai el poate fi: Hristosul păsăresc! Cel ce-n fiecare zi se-nalță o dată, biruitor fără fier, din holdă la cer, și descântă păcatele peste
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
muntele singurătății, ce și-a ales. Când la un semn s-au surpat albăstrimile cerului, și minutarele vremii treceau ca tăișuri prin toată făptura, în anii aceia, poetul voi să uite de semeni și vatră. În anii cumplitelor pâcle când pământenii cu sfânta lor omenie și carne s-au destrămat fără număr, și viața - atâta s-a stins de-ar fi fost, vai, tocmai de-ajuns ca duhul să prindă trup pe pământ. Poetul, cu numele șters și pierdut, s-a
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Îngerul cu glasul său, aș vrea să o putem duce undeva pe tânăra domniță unde să se poată bucura și alții de priveliștea ei. Este atât de frumoasă, de caldă și nemărginit de duioasă! Aș vrea să se bucure și Pământenii de ea. Ai dreptate, spuse Dumnezeu... așa să fie precum spui și i-a îngăduit Îngerului să o coboare pe Pământ. Eram pentru prima data la mare. O văzusem în poze, o văzusem la televizor, dar acum se întâmpla cu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de noi. Ești ca o casă în care ne găsim cu toții adăpost. Dacă nu erai tu acum, toată natura, fauna și oamenii nici măcar nu existau. Copiii tăi, oamenii, au profitat de bunătatea ta și ți-au luat aproape toate bogățiile. Pământenii au construit tot felul de fabrici, având nevoie de lemn, ducând la defrișarea multor păduri. Din cauza fabricilor ți-au poluat aerul, conducând la încălzirea globală, o creștere a temperaturii cauzată de acumularea unor gaze atmosferice, iar aceasta la dispariția multor
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
prezent în armonie. Viitorul, clipa de după cuvânt, este surpriza. Ce va fi va fi!“se spune. Nu știm ce anume va fi, dar știm ce anume vrem să fie. Visăm, avem idealuri. Eu îmi fac proiecte și cred că mulți pământeni și le fac. Îmi doresc o profesie, un loc în care să fiu fericită. Și cred în visele mele, așa că, zilnic aproape, îmi imaginez cum ele devin realitate. ,,Văd” cu mintea alți oameni, alte locuri, mă văd pe mine adult
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
prezent. Fiecare cuvânt alunecă într-o bibliotecă a Universului. Îmi imaginez cum undeva, într-o margine liniștită de cer există acest locaș al trecutului. Aici s-ar afla întreaga evoluție a lumilor. Printre alte ființe neștiute, ne aflăm și noi, pământenii, cu florile și cu rănile noastre. Totul este imortalizat acolo, în cele mai mici amănunte. Nu lipsesc nici eu, fata cu ochii de viorele. Dacă un locuitor al altei planete ar dori să ,,citească” despre mine, ar împrumuta o carte
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
gât și în curând o să-și miște piciorul drept, oare de ce, o să și-l miște ascultând de o lumină verde, toată supunerea asta de neînțeles a sângelui doar pentru că circulă printr-un sistem bine pus la punct, supunerea orășenilor, a pământenilor, de ce, cui ne supunem, de ce mă supun, de ce nu mă opresc pur și simplu în fața lupoaicei, aș putea începe să strig, opriți-vă oameni buni, nu vedeți că nu vedem nimic, ba nu, vedem noi ceva, dar vedem altceva, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vis? Cineva care-i atât de greu de prins este fie foarte complex, fie foarte simplu. Nu mă puteam abține să nu mă întreb ce era valabil. — Alo? Alo? (Ce figură fata asta, e în transă). Coboară de pe planeta Sam, pământeanul de mine vrea să-ți vorbească. Am clipit. Hugo se sprijinea de peretele de lângă mine, încercând să-și dea seama la ce mă uitam așa fix. Fascinată de omul negru din mijlocul nostru? Trebuie să recunosc că și eu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ca și Andromeda și Perseu... și vor fi mereu tot acolo... ca și Orion. Il vezi... Sus, sus de tot.... Cât e de frumos !” Se minuna el căzând în extaz. Povestea lui e scurtă. Să ți-o spun. Cică, un pământean vestit vânător, în timp ce vâna în pădure, a fost omorât de Diana 5, și așezat apoi, pe cer între constelații... Constelația Orion cea mai frumoasă constelație.” ”- Ce frumos... ce frumos !” murmură ea fascinată. ”- Stelele... stelele, purtătoarele noastre de peceți !” murmură Iorgu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cele liceale. Dormi, camarade Flor Strejnicu, dormi În pace! Noi, cei rămași Încă pe Pământ, credem că Dumnezeu te va primi În Împărăția Sa Veșnică și că vei intra În Legiunea Cerească a Sfântului Arhanghel Mihail pentru că ai fost, ca pământean, discipol pilduitor al Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și al lui Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul nostru, mucenic pentru Sfânta Cruce, pentru Țară. Așa săți ajute Dumnezeu! Profesorul Marin Petrișor (1936-2004) Internându-mă Într-un azil, pe la sfârșitul lui martie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
câte una, poveștile despre facerea lumii se deapănĂ, pline de durerea, violența și grozăvia cu care Șaman 157 au fost Încrustate În memoria de veacuri a omenirii. Șerpi cu limbi de foc, păsĂri care vin din alte tărâmuri, zei atotputernici, pământeni Îndrăzneți, uriași cu puteri supranaturale care Învârt astrele În mână se Învălmășesc laolaltă În durerile facerii lumii, până când Întunericul este sfâșiat de o geană de lumină. Și din această sfâșiere se nasc forma și Înțelesul lucrurilor. Și, ca printr-o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu un preot și dădusem peste un clarvăzĂtor. mi-am amintit de ima- ginea lui Toth, pe care o zărisem la el În bibliotecă, fiind era considerat de egipteni Însăși limba lui ra, cel prin care zeul luminii le vorbea pământenilor. Știam că există surse care susțin că Însuși isus, În anii petrecuți În Egipt, ar fi studiat anumite tehnici ezoterice de pe vremea Egiptului faraonic sau poate chiar de dinainte de nisipuri. Dar nu era numai Toth. mai erau și Coranul, Paracelsus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
scenei. Una câte una, poveștile despre facerea lumii se deapănă, pline de durerea, violența și grozăvia cu care au fost încrustate în memoria de veacuri a omenirii. Șerpi cu limbi de foc, păsări care vin din alte tărâmuri, zei atotputernici, pământeni îndrăzneți, uriași cu puteri supranaturale care învârt astrele în mână se învălmășesc laolaltă în durerile facerii lumii, până când întunericul este sfâșiat de o geană de lumină. Și din această sfâșiere se nasc forma și înțelesul lucrurilor. Și, ca printr-o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
vorbesc cu un preot și dădusem peste un clarvăzător. mi-am amintit de imaginea lui Toth, pe care o zărisem la el în bibliotecă, fiind era considerat de egipteni însăși limba lui ra, cel prin care zeul luminii le vorbea pământenilor. Știam că există surse care susțin că însuși isus, în anii petrecuți în Egipt, ar fi studiat anumite tehnici ezoterice de pe vremea Egiptului faraonic sau poate chiar de dinainte de nisipuri. Dar nu era numai Toth. Mai erau și Coranul, Paracelsus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-și țină următoarele prăznuiri, stabilite prin ordinea bisericească. Totul, să fie aproape, la Îndemâna tuturor nevoiașilor, mai cu seamă. La drept vorbind, așa și ar fi, să fie, gospodărește. Păi, românii, nu sunt un popor de neîntrecuți gospodari și de ingenioși pământeni? Ba da. Vrednicii descendenți ai boierului Cristea Trei Nasuri, au găsit, și o denumire de firmă, numai potrivită, pe care s-o pună, afacerii lor: CLONDIRUL CIMITIRULUI. Cam vulgar, vor comenta, unii; cam nepotrivit, vor adăuga, alții. Dar, ce mai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pornea iar televizorul, diavolul era mai puternic, dar nu totdeauna. Pentru că pe unul din posturi era o transmisie chiar de la Vatican, o slujbă, Însuși Papa oficia, era Săptămîna Patimilor; chiar dacă Antonia nu era catolică, Papa era trimisul lui Dumnezeu peste pămînteni, peste o parte numai, dar asta Însemna mult: Antonia nu se mai simțea singură În stăruința ei: și Pontiful amintea uneori de pedeapsă; nimic nu avea să fie trecut cu vederea la Judecata de pe urmă. Antonia veghea. Thomas avea grijile
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu fiii și fiicele sale, cu mamele - necunoscute - care Îi purtaseră În pîntec, se putea gîndi. Lars era cam sărit, chiar bine, de vreme ce era convins că Dumnezeu i-a dat omului un număr limitat de cuvinte În folosință, dar că pămîntenii, perfizi, foloseau, amestecate, și pe cele diavolești, dar acestea nu erau socotite cînd se trăgea linie. Dumnezeu rînduise ca omul să dureze doar pînă cînd Își consuma numărul de sunete dat, nici unul În plus. Miliarde, cîte or fi, cine stă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o isterie - cu prindea, Încet, lumea. Biserica punea și ea umărul, mînuind cu folos invenția diavolului, calculatorul; pe facebook, aduna sub cruce mulțimi, popoare, toată suflarea era a lui Dumnezeu, de ce să stea risipită? - numai că Domnul cam uitase de pămînteni și nici pămîntenii nu erau toți de aceeași credință. Și, oricum, cei mai mulți dintre ei Își făceau, În fel și chip, de cap, drepturile omului erau și sabie, și scut. Thomas putea, așa stînd lucrurile, să scotocească liniștit În memoria mult
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
prindea, Încet, lumea. Biserica punea și ea umărul, mînuind cu folos invenția diavolului, calculatorul; pe facebook, aduna sub cruce mulțimi, popoare, toată suflarea era a lui Dumnezeu, de ce să stea risipită? - numai că Domnul cam uitase de pămînteni și nici pămîntenii nu erau toți de aceeași credință. Și, oricum, cei mai mulți dintre ei Își făceau, În fel și chip, de cap, drepturile omului erau și sabie, și scut. Thomas putea, așa stînd lucrurile, să scotocească liniștit În memoria mult prea ferită a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
că ar putea veni o pedeapsă, dar pe urmă Își zicea că s-ar fi Împlinit de mult aceasta, la cîte nelegiuiri se tot petrecuseră În lume, de la pîrjolul biblic Încoace, dacă o instanță morală supremă ar fi vegheat totul. Pămîntenii erau stăpînii unei grăunțe din univers, făceau și desfăceau după cum Îi tăia mintea pe bobul lor minuscul, Dumnezeu judeca la scară mare, poate erau alte ființe mai ticăloase În nemărginirea lumilor, pe acelea le ardea Domnul mai Întîi. Chiar și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sus, cu greu ar fi distins Danemarca; un vîrf de ac pe bobiță, Copenhaga s-ar fi dovedit aproape invizibilă; Thomas, subatomic, ar fi fost chiar ignorat - nu avea cum să Îl ajungă vreodată focul, era scăpat, judecînd așa. Petrecerea pămîntenilor era În toi; războaiele, niște focuri de artificii, un fel de carnaval televizat, chestia cu organele nici nu merita discutată, ce, Dumnezeu nu Îi scosese lui Adam o coastă pentru a-i face din ea, netotului, nevastă? Thomas nu uita
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a Împlinit Încă vremea, amintea uneori Antonia. Ea știa În ce timp se vor petrece Judecata de Apoi și Arderea: omenirea nu avea cum să scape, convingerea bunicuței era nemărginită și definitivă. Nici nu se gîndea la o iertare a pămîntenilor din partea Domnului: ceea ce făptuiseră urmașii Evei și ai șarpelui trecuse dincolo de orice Închipuire. Ce altceva ar fi avut Noii Dioscuri de făcut În Noua Sodomă decît ceea ce le fusese dat? Doar pederaști nu fuseseră; și nici la copii nu poftiseră
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
vrut să fiu În locul tău, acasă. Mai bine să bem ceva!... Votcă, Thomas, berea asta ne moleșește!“ Se vedeau aproape săptămînal, nu ca odinioară, aproape zilnic, rămăseseră prieteni, nici nu s-ar fi putut altfel, dar Dioscurii erau morți. Doi pămînteni; nu și-ar mai fi dat viața unul pentru celălalt, cum ar fi fost capabili cîndva și nici doritori să moară din dragoste nu se mai arătau. Vremea prieteniilor Înălțătoare era aproape dusă. Mai revigora legăturile sublime - dar mai mult
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ceva, cînd ar fi vrut să zămislească o altă suflare omenească, fără de prihană, poate, În prima zi, dar care, apoi, ar fi fost, În esență, asemănătoare celei dinainte, programul divin era unic, punct și de la capăt, nu existau up-date-uri, savanții pămînteni, vroiau nu vroiau, trebuiau să admită asta: o minte gîndise, gîndea, totul. Altfel spus, nimic nou sub soare, ceea ce a fost va mai fi, Solomon știuse asta. Lumea era după cum fusese lăsată, nici un glas nu putea s-o abată de la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Oricum, ce-ar fi făcut acesta singur pe pămînt dacă Dumnezeu, ca o răsplată pentru sfințenia ei, i-ar fi dăruit Antoniei viața nepotului, scăpînd-o Atotputernicul, desigur, și pe Rusoaică? Chiar dacă bunicuța vroia să piară prima! Thomas și Antonia, singurii pămînteni! Mai ceva decît, odinioară, Lot și fetele lui! Atunci mai scăpaseră oameni, În alte cetăți. Iar stricăciunea avea totuși o margine, copiii erau lăsați În pace, nimeni, se pare, nu poftea la ei; acum, destrăbălarea trecuse de orice Închipuire; În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]