6,963 matches
-
acestora vor fi inițiate toate măsurile de pază împotriva incendiilor, cum sunt: 1. Utilizarea ușilor și pereților rezistenți la incendiu. Ele trebuie să reziste sub foc cel puțin o oră. Ușile trebuie să fie suficiente ca număr pentru a asigura părăsirea cât mai rapidă a clădirii, dispunând de semnale optice luminoase, indicatoare de sens, care să funcționeze pe bază de baterii. Sistemul de aer condiționat, dacă devine un real pericol prin funcționarea sa, trebuie să se blocheze automat, dar să se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pot să aibă o motivație socială sau financiară pentru solicitanții posturilor. Calea prin care se pot obține aceste informații constă în oferirea unei polițe de asigurare de viață, plătită de firmă, care necesită o examinare medicală; e) care este cauza părăsirii vechiului loc de muncă; f) fostul loc de muncă l-ar primi din nou pe solicitant sau i-ar cere referințe suplimentare; g) există obligații ale solicitantului față de fosta unitate; h) persoana a mai fost angajată la companii private și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
puțină tristețe/ pentru câtă suferință se arată!// Crește prea mare tritonul/ în ochiul de apă/ în care ne oglindim laolaltă cu focul.// Departe, în cer,/ pe o stea mlăștinoasă,/ urletul câinelui/ moare încovrigat ca și câinele “ (Cărări de câini). Sentimentul părăsirii, al pustiirii lumii și a sinelui covârșește aceste poeme. Este un sentiment de gol imens, de pierdere a oricărei speranțe de mântuire. De la neliniștitele poeme cu îngeri ale lui V. Voiculescu la lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice ori nevroze, despărțiri. Versul clasic face loc deseori celui liber, aspirând să capteze duritatea cotidianului, însă glisând mereu în prozaic. Mai ambițios este Țărm sacru, poem compus în șase părți, în vers liber, pe antiteza dintre
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
Cartea a II-a de Vergiliu (1941), Germania lui Tacit (1943). Se adaugă studiile Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr (1927), Vergiliu și Teocrit (în volumul colectiv Viața și opera lui Publius Vergilius Maro, 1930), Horațiu (1936). După părăsirea forțată a catedrei, N. izbutește să-și reediteze o parte din tălmăcirile anterioare și să dea câteva noi, din Ovidiu (Scrisori din exil, 1957), Lucrețiu (Poemul naturii, 1965), Catul (Poezii, 1969) și o versiune parțială a Eneidei (1979). A mai
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
ei esențiale, într-o viziune ușor convențională, idilizată sau dramatizată poate și sub influența unor modele livrești. Privirea, atenția sunt focalizate asupra naturii, ca realitate absolută, singura sursă de certitudine și, uneori, de bucurie, într-o viață aflată sub semnul părăsirii, suferinței, zădărniciei și morții. Sensibilitatea senzorială generează câteva tablouri din natură sau din mediul rural, realizate cu finețe picturală, în imagini și sugestii delicate. Dar cum principalul motor este durerea, în cele mai multe poezii se insinuează stări de îndurerare și suferință
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
de tot felul asupra culturei țărilor locuite de români”), cel de-al doilea conținând „nuvele și lectură recreativă, datorată, în parte, scriitorilor români, în parte, după cei mai buni scriitori străini”. Aparent rațională, soluția implica suprapuneri, ceea ce a dus la părăsirea ei după un an, când revista devine săptămânală. În același text introductiv directorul conturează un program ce ar rezulta din starea politică și culturală a țării. Cât privește literatura, aceasta ar trece printr-o „perioadă de istovire”, întrucât „înstrăinată de
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
ce-mi spuneți. Dificultățile dumneavoastră sunt cunoscute de către medici, de către psihologi. Este vorba despre tulburări prezente în clasificările internaționale validate. Pentru a fi mai concret, suferiți de...”. A denumi tulburarea înseamnă a o desacraliza, a o dedramatiza. Acest lucru permite părăsirea sferei iraționalului, fatalității, neputinței, disperării, ignoranței, fricii pentru a face față unei probleme concrete, care poate fi combătută. Inseamnă a pune capăt tabu-ului, tăcerii, înseamnă organizarea dialogului și revenirea în universul posibilului și al existenței. Incetarea izolării „Nu sunteți
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
doar de dragul sonorității, dau o impresie de artificiu, amplificată și de abundența metaforelor și a comparațiilor. Experiența va contribui la diminuarea acestor neajunsuri, iar cele rămase vor avea un impact redus datorită mai cu seamă dramatismului noilor trăiri, legate de părăsirea locurilor natale după iunie 1940. În Poeme de peste graniță, primul ciclu din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
ilegale de terenuri devălmașe sunt frecvent semnalate și ele dau naștere la conflicte violente. Se regăsesc mai peste tot tehnici agricole ce străbat mai multe etape, cea mai veche fiind aceea a folosirii provizorii a unui teren defrișat și a părăsirii lui când nu mai rodește. Această tehnică agricolă, rudimentară, este acompaniată de un sistem de proprietate intinerant; ești proprietarul parcelei de teren pe care ai defrișat-o atâta timp cât o folosești și nu mai ești după ce ai părăsit-o. Această fază
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodologic (alegerii raționale), În cea instituțională contează segmente specifice de populație. Un asemenea caz proeminent În SUA este cel al sexualității premaritale, materializată prin sarcini În rândul adolescentelor, În special din rândurile minorităților etnice, cu multiple efecte negative sociale, inclusiv părăsirea școlii, de aici rezultând șomaj și sărăcie. Dezbaterile pe aceste probleme - și multe altele - arată că ,,Însăși noțiunea de costuri este o categorie construită social” (Laumann și Michael, 2001, 11). Autorii subliniază că a elabora politici și programe pozitive cu privire la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un papagal. După un timp mi-am dat seama și am revenit la ale mele...” În Amicus Plato sau Despărțirea de Noica, text inclus în volumul Ipoteze de lucru (1980), P. va defini „nodul conflictului cu marele meu amic Noica”: „Părăsirea vieții pentru abstracțiune...”. Ca efect al „destinderii” de după Conferința de la Geneva (1955), beneficiază de un decret de grațiere și reintră în legalitate. În decembrie 1956 este angajat, prin concurs, cercetător științific la Institutul de Istoria Artei al Academiei, secția de
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
socială sunt continue și radicale. Conștiința de clasă sau de apartenență la o categorie socială este în derivă atunci când cei mai mulți se identifică real sau imaginar cu mult-lăudata și imaginata „clasă de mijloc”. Astfel de procese și tendințe justifică opțiunea pentru părăsirea cadrului tradițional de analiză a structurii de clasă în vederea consacrării unui nou cadru centrat pe procesele individualizării și pe consecințele lor. A analiza structura de clasă și mai ales clasele sociale coincide fie cu conformarea la un model marxist care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este un bildungsroman al transformării unui tânăr țăran, Traian Laru, într-un om hibrid, navetist pe Marele Șantier, acest traseu fiind dublat de radiografia sentimentului culpabilității pe care personajul principal, un inocent, îl simte față de moartea tânărului Sebastian, precum și față de părăsirea satului natal, loc al legăturilor ancestrale. Prozatorul dovedește o oarecare adecvare în radiografierea mediilor muncitorești, însă uneori evenimentul este tratat în manieră gazetărească, accentul căzând pe latura senzațională. În alt roman, Părinții abstracți (1983), sentimentul analizat până la obsesie, cu inserții
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
contemplație naturală”, văzând pretutindeni pecetea morții care face și desface istoria, conștiința umană va putea rememora istoria dramatică a lui Hristos Iisus, Cel făcut blestem pentru noi, dar fără de păcat. Urmând via Crucis, fiecare dintre noi își va bea paharul părăsirii și al răstignirii. Uneori trebuie să acceptăm că, omenește vorbind, nu este nimic de înțeles din istoria umanității - așa cum fără Înviere, crucificarea lui Iisus ar fi rămas o șaradă grotescă. Și totuși: înfrânt de puterile veacului, jertfa lui Hristos a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se poate afla? Rodește oare sămânța? E stearpă? Neprimitor pământul? Cum trebuie să fie Îngrijită, semănată, cum trebuie să fie Îngrijită sămânța, să rodească Îmbelșugat, Înplântată Într-un sol pe care mai ieri nu creștea grâul, care era lăsat În părăsire, necultivat și pradă celor mai aprige intemperii? Iată, Între altele, de ce scriitorii s-au hotărât să pășească siguri fără șovăială În mijlocul publicului lor nou - a marelui public - a maselor muncitoare. «Inginerii sufletului omenesc» au vrut să vadă pe viu dacă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sub influența ideologiei dușmanilor clasei muncitoare. (Ă). Ea a pus În lumină În critica noastră literară, nu simple erori de interpretare a Învățăturii marxist-leniniste, greșeli În aplicarea acestei Învățături a proletariatului revoluționar În domeniul atât de complex al literaturii, ci părăsirea pur și simplu a marxism-leninismului de către unii critici și Îmbrățișarea fățarnicei și dușmănoasei ideologii a burgheziei. Dezbaterea avută la CC al PMR s-a ocupat pe larg de orientarea cu totul greșită și dăunătoare a studiului Pentru calitate În nuvelistica
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lupta de clasă, În lupta pentru constituirea unei societăți noi, luptă din care ea a izvorât. Ea trebuie să fie pătrunsă ca și opera de artă de același atașament față de cauza oamenilor muncii, de aceeași intransigență față de tendințele formaliste, antipopulare. Părăsirea acestei atitudini revoluționare, duce critica spre treapta unei poziții estetizante, obiectiviste, trepte ce Îndepărtează tot mai mult critica de misiunea ei, aruncând-o pe terenul nesănătos al apolitismului, unde reacțiunea se va grăbi să o folosească drept armă a sa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
morală este în măsură să contribuie la fortificarea conștiinței datoriei, prezentă în rațiunea morală comună. Mulți ani mai târziu, la 26 mai 1789, el îi scria aceluiași M. Herz: „Ce poate fi, oare, mai consolator, atunci când suntem atât de aproape de părăsirea acestei lumi, decât să vedem că nu am trăit în zadar deoarece i-am format pe unii, chiar dacă pe puțini, ca oameni buni”. (Op. cit., Vol. II, p. 395.) UN SENS AL RIGORISMULUI MORAL S-a discutat și se discută încă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
semnele unei stime de sine; penalizarea copilului pentru folosirea unor abilități interpersonale absolut necesare în obținerea performanțelor adecvate la școală și în grupul de prieteni; izolarea: copilul nu are posibilitatea să stabilească relații sociale; terorizarea: copilul este amenințat cu pedeapsa, părăsirea, alungarea, este intimidat și speriat; degradarea: copilul este tratat ca inferior, umilit, neapreciat, ridiculizat, deprivat de demnitate; coruperea: sfătuirea copilului sau neîmpiedicarea lui să se angajeze în activități ilegale sau nepotrivite vârstei sale; expunerea copilului la violență (violența folosită de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Toate acestea conduc la agresivitate, izolare, pierderea noțiunii de sprijin din partea familiei și a încrederii în capacitatea acesteia de a-l proteja, apatie, neintegrare socială și compensare prin violență, delincvență și relaționare facilă cu persoane dubioase, abandon școlar și chiar părăsirea domiciliului, neintegrare socială și profesională. Atât în spațiul european, cât și la nivel internațional, statisticile referitoare la situațiile de abuz și neglijare a copilului sunt controversate. Procesul sistematizării și monitorizării datelor statistice referitoare la incidența și prevalența cazurilor de abuz
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2), a Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, respectiv a serviciului public specializat de la nivel local; c) schimbarea destinației adăpostului. (2) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 5.000.000 lei și 10.000.000 lei refuzul părăsirii adăpostului, indiferent de motiv, în momentul în care condițiile care au determinat internarea au dispărut. (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 5.000.000 lei și 10.000.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
foarte mici alterează profund competențele de viață ale copiilor, conducând la dependență și marginalizare socială definitivă . Pe de altă parte, programele-pilot desfășurate în favoarea susținerii tinerilor în vederea integrării socioprofesionale s-au soldat până în prezent cu rezultate modeste. În fiecare an, la părăsirea instituțiilor, numeroși tineri ajunși la maturitate se confruntă cu situații de neintegrare profesională și excludere socială. Există și cazuri care infirmă aceste rezultate, obținute mai devreme sau mai târziu, după ieșirea din sistem. În aceste condiții, obiectivul studiului a fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai bună decât în familie pentru că aici eram îmbrăcat, încălțat și beneficiam de educație; - cele mai plăcute amintiri le am cu privire la atmosfera din preajma sărbătorilor; - m-am simțit foarte bine in instituție, era mai bine decât în societate. Primele contacte la părăsirea instituției Ca urmare a revocării măsurii de protecție, tinerii au fost obligați să părăsească instituția de ocolire. Revocarea s-a făcut pe adresa părinților sau, după caz, a bunicilor. Majoritatea tinerilor au afirmat că s-au reîntors în familie, dar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fiind conștienți, mai degrabă, de dificultățile tehnice de organizare decât avantajele pe termen scurt și, mai ales, lung. Concluzii Studiul realizat asupra grupului de tineri revocați din județul Prahova a pus în evidență dificultățile pe care le întâmpină tinerii la părăsirea instituțiilor de ocrotire, mai ales atunci când legătura cu familia naturală a fost ruptă sau grav afectată. Totodată, s-au evidențiat slăbiciunile specifice sistemului de protecție socială: ● Momentul ieșirii din instituție nu a fost pregătit; mai ales în cazul acelor copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]