2,742 matches
-
profeții împlinite: a) Is. 1,7‑8, despre soarta Ierusalimului (30, 1): „Pustiit va fi pământul vostru, trecute prin foc cetățile voastre! Străinii vor intra în pământurile voastre sub ochii voștri; prădate și pustiite vor fi ele de alte neamuri. Părăsită va fi fiica Sionului, asemenea cortului din vie, asemenea colibei celui ce păzește țarina, asemenea cetății împresurate”; b) Cartea lui Daniel, așa cum am văzut, referitor la destinul imperiilor babilonian, pers și grec (32, 1‑2). În legătură cu judecarea și pedepsirea Romei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spune copiilor săi: „V‑am crescut cu bucurie și v‑am pierdut cu doliu și tristețe, pentru că ați păcătuit înaintea Domnului Dumnezeu și rău ați făcut înaintea mea. Acum însă, ce mai pot face pentru voi? Căci văduvă sunt și părăsită”. Abordarea de la 5 Ezdra diferă radical de cea de la 4 Ezdra. În acest caz, este vorba despre o scriere în întregime creștină, care convertește toate simbolurile iudaice în simboluri ale noii religii, inclusiv cel al cetății sfinte. În plus, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Pseudo‑Hipolit etc.): „Ce furtună, ce răsturnări [vor fi] atunci în toată lumea! Pretutindeni credincioșii omorâți cu toții, nimiciți în toate cetățile și în toate ținuturile, sângele drepților [va fi] vărsat, unii arși de vii, alții aruncați fiarelor. Copii sfârtecați la răscruci, părăsiți toți fără mormânt și mâncați de câini, fecioare și femei înșelate cu josnicie, rușinos necinstite, luate cu forța; morminte de sfinți profanate, rămășițele lor dezgropate, răspândite pe câmp, blasfemii rostite. Frământări în cetăți, căci sfinții vor fi vânați; frământări pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Russu-Șirianu, Vinurile lor..., București, 1969, 73-113; Mihail Șerban, Amintiri, București, 1969, 5-66; Botez, Memorii, I, 408-445; Ciopraga, Lit. rom., 12, 31-33; Gavril Istrate, Limba română literară, București, 1970, 291-375; Leon, Umbre, I, 147-165; Ornea, Sămănătorismul, 71-73, passim; Profira Sadoveanu, Planeta părăsită, București, 1970, passim; Vârgolici, Retrospective, 213-218; Ștefana Velisar Teodorescu, Ursitul, București, 1970, 143-178; Manolescu, Teme, I, 180-196, III, 95-99, VI, 135-139; Mincu, Critice, II, 99-113; Oprea, 5 prozatori, 9-63; Stănescu, Cronici, 7-12; Zalis, Aspecte, 50-64; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 192-254
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
al Maricăi Logofeteasa Cantacuzino (amândouă cumnatele Saftei)62 - (cu o circulație destul de liberă; ele trec uneori de la un lăcaș la altul; din fragmentele transcrise de Nicolae Iorga se vede limpede că între pomelnicele bisericii Sfântul Nicolae din Lacuri - [o mănăstire părăsită] - „Pomenește, Dmñe, pre tot niamul Cantacuzinilor: Roxandra Dmñița, Iordache vel vist...”63 și al bisericii Tălpălari - „Iordachi Cantacuzino, Ruxandra domnița [Lupu], Iordachi Vel Vornic...”64 - există o anumită legătură), poziția primă este rezervată ctitorului (sau celui reținut în această ipostază
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
parte din păcatele noastre și ne va face să ne înfățișăm cu încredere înaintea tronului Domnului nostru Iisus Hristos”166. Dintre văduve erau alese persoanele care se îngrijeau de gruparea fecioarelor (cum glăsuiește Canonul 44 Cartagina), de orfani, de copiii părăsiți, tot din rândul văduvelor erau recrutate și unele diaconițe (și ele alcătuind o grupare religioasă importantă) și bineînțeles, cele ce urmau a se consacra chinoviilor 167. Era însemnată această grupare a diaconițelor (ea a înlocuit „ordinul” văduvelor) de vreme ce canoanele sinoadelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel mai adesea modalitatea de a scăpa de antipatia unor Domni și de consecințele ei de o duritate extremă. Boierii se refugiau peste hotare în Polonia, în Transilvania sau peste Dunăre. Așteptau acolo, nu prea departe de casa și averea părăsite, să treacă pericolul sau să fie mazilit Domnul ostil. De multe ori pribegeau împreună cu tot grupul familial, așa cum au făcut marele vistier Dragomir din Orboești, fugit în Ardeal după moartea lui Pătrașcu cel Bun (pe care l-a sprijinit), împreună cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
interzică accesul femeilor în locurile rezervate petrecerilor, spre a opri răspândirea bolilor venerice). în așezările mari, se definesc spațiile corupției, ulițele rău famate, locurile periculoase (unde putea apărea și hoția, căci prostituatele puteau evolua către fraudă 374), adăposturile (uneori bisericile părăsite), băile (motiv pentru care constructorul băii de la Târgoviște - „publică”, oare? - făcuse, la cererea lui Matei Basarab, camere separate de dezbrăcare pentru bărbați și pentru femei, și „cabine” la fel, tocmai pentru că ținuse seama de pulsiunile erotice pe care un astfel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1989; Liceenii, București, 1991; Liceenii rock’n roll, București, 1992; Extemporal la dirigenție, București, 1992; Liceenii în alertă, București, 1993; Virginitate (în colaborare cu Mihai Opriș) București, 1994; Dragoste și moarte, București, 1994; Martor incomod, București, 1999; Misterele din vila părăsită, București, 2000; Dialog tainic, București, 2000; Romanticii, București, 2003. Antologii: De românească învățătură. Antologie de literatură populară și cultă cu conținut religios, București, 1992 (în colaborare cu Silvestru Boatcă). Repere bibliografice: Artur Silvestri, „Cadența generației”, RL, 1974, 31; Ion Băieșu
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
această lume nu poate fi singura lume posibilă” (D. Stăniloaeă. Această idee a transmundanului, a lumii de dincolo apare și la gânditorii catolici (J. Maritain, J. Chevalieră. Omul devine o problemă pentru el Însuși În momentul În care se simte părăsit, abandonat. Aceasta este adevărata stare de Însingurare. O veritabilă criză existențială. Chiar dacă, În exterior, el este izolat, persoana sa nu trebuie să se golească interior. Vidul interior este fie o pierdere a forței sufletești, fie o criză morală a existenței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Se mai discută și aspectul nevrotic al durerii. Orice durere apare ca Însoțind dorințele refulate ale unei persoane. Ea este legată de frustrări sau de traume emoționale. În cazul durerii, al stărilor de epuizare emoțională, omul se simte singur și părăsit. Existența i se pare a fi lipsită de sens. El renunță cu ușurință la oricare altă experiență vitală, considerând-o inutilă. Experiența vitală a durerii se Înscrie În existența individuală. Ea poate duce la disperare sau la suicid, sau dimpotrivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Bukowina, Viena-Teschen, 1881; Pădureanca, Sibiu, 1884; Păcală în satul lui, Sibiu, 1886; Novele, I-II, București, 1892-1896; Ardealul, pref. Grigore T. Brătianu, București, 1893; „Tribuna” d-lui dr. I. Rațiu. Explicări documentare, Orăștie, 1896; „Tribuna” și tribuniștii, București, 1896; Vatra părăsită, București, 1900; Din bătrâni, vol. I, București, 1902, vol. II: Manea, București, 1906; ed. București, 1916; Așezarea vorbelor în românește, București, 1905; Mara, Budapesta, 1906; ed. București, 1913; Institutul „Ion Oteteleșanu” din Măgurele, București, 1906; La răscruci, București, 1906; Nuvele
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
detalii cititorilor În cele ce urmează. Fiind un sportiv pasionat Încă din copilărie, am plecat la o vânătoare de rațe Într-o zonă mlăștinoasă unde am zăbovit preț de câteva ceasuri. Era iarnă. Mă aflam Într-un loc singuratic și părăsit, la vreo cinci mile de oraș și nu departe de țărmul mării. Eram absolut singur și atât de absorbit de ceea ce făceam, Încât doar cu puțin timp Înainte de apus am băgat de seamă că era totuși timpul să mă Întorc
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ordinelor statului și ofițerilor săi, indiferent de greșelile și crimele sale. Acum am putea chiar să vă pedepsim, după cum și meritați, Însă vă vom lăsa să dați seama de acestea În fața gurului și a Dumnezeului vostru; În schimb noi, așa părăsiți și trădați cum suntem, vom face tot ce ne stă În putință pentru a menține independența țării noastre»” - și așa mai departe. Ghulab Singh rămâne neutru la Jammutc "Ghulab Singh rămâne neutru la Jammu" În timpul războiului dintre sikhși și englezi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a deriziunii. În Jocul de dincolo de ploaie (reprezentată pe scenă în 1977), scenariu dramatic aparent eterogen, dar mărturisind aceeași intenție de dinamitare a clișeelor ce domină atât viața, cât și literatura, câțiva tineri se adăpostesc de furtună într-o șură părăsită și, ca într-un fel de experiență suferită în tunelul timpului, li se modifică identitatea. Dimensiunea spațio-temporală se vede abolită, ei capătă alte vârste, alte preocupări. S. imaginează din nou un spațiu neconvențional asemănător aceluia creat de Mircea Cărtărescu, unde
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
Romanele par să renunțe, într-o oarecare măsură, la convențiile din anii ’50-’60, fără a se desprinde de moralizarea explicită și considerând ambientul socialist generator de forțe și înnoire. În Cerc și dragoste (1973) revine tema femeii seduse și părăsite, care își ia destinul în propriile mâini, pornind, cu copilul, înspre orașul unde se află tatăl acestuia. Acceptată de colectivitatea muncitorească, uită eșecul sentimental grație iubirii pentru ființa nou-născută și prin integrarea în freamătul orașului. În romanul Fata din tren
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
a acestuia, cu pierderea sau diminuarea capacităților de adaptare la evoluția bolii. În mod egal, „a-i spune totul” este la fel de periculos, reprezentând un început de abandon din partea medicului și un factor de angoasă pentru bolnav, care se va simți părăsit. În acest sens trebuie ținut seama de studiile descrise de E. Kübler-Ross. Ceea ce este esențial este menținerea speranței, dar nu prin minciună sau tranchilizarea individului prin false asigurări. Un alt aspect de care trebuie să se țină seama este opinia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
literare la „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Arhivele Olteniei”, „Cultura”, „Neamul românesc”, „Graiul românesc”, „Comoara satelor”, „Universul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Dreptatea”, „Făt-Frumos”, „Transilvania”, „Societatea de mâine”. A semnat o culegere de proză scurtă, Povestea unei tinereți (1924), una de poezii, Grădina părăsită (1925), piesa într-un act în versuri Când un om și-a dat cuvântul (1926) și o biografie a lui V. Alecsandri (1926). Ca veritabile scrieri literare se citesc câteva cărți pe teme geografice: Cetatea de munți, ce descrie Transilvania
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
o mențiune favorabilă din partea lui E. Lovinescu, dispus a recunoaște că, „în banalitatea uniformă a epocii”, „pare” să conțină câteodată „o frăgezime delicată de notație, un psihologism interesant, o poliritmie savuroasă [...] și o familiaritate nu lipsită de farmec”. Placheta Grădina părăsită, ce reunește versuri apărute în presă cu peste două decenii înainte, a fost recenzată cu bunăvoință de Perpessicius, care vedea în autor „un adevărat temperament poetic”. Amabilitatea criticilor e de înțeles. În pofida tradiționalismului desuet, clișeizat, a reminiscențelor uneori stridente din
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
Când un om și-a dat cuvântul, jucată la Techirghiol de elevi ai Sanatoriului de Copii, e o scenetă cu acțiunea plasată în timpul dominației maure în Spania. SCRIERI: Menirea etnografiei în România, Cluj, 1924; Povestea unei tinereți, București, 1924; Grădina părăsită, Cluj, 1925; Când un om și-a dat cuvântul, Sibiu, 1926; Povestea vieții lui Vasile Alecsandri, Sibiu, 1926; O știință nouă: etnografia, Cluj, 1927; Pământul românesc și frumusețile lui, pref. Emanoil Bucuța, București, 1940: Sfaturi pentru studenți, pref. Emanoil Bucuța
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
și de schimbare, o dependență de un trecut de care nu te poți rupe, având loc iarăși o subminare a autorității sacrului printr-o „renaștere”: Martin este reinventat auctorial de Tania, e creația ei, detașându-l de lumea lui inițială. Părăsit, personajul va încerca să revină la convențiile firești, dar nu va mai găsi pe nimeni și nu va recunoaște nimic, ca într-un fel de amnezie. „La anii treizeci...” este cel mai interesant roman erotic al lui U., după cum Glorie
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
de un roman de aventuri în serial, cu subiecte fantastice sau cu acțiunea plasată în ținuturile exotice, de relatarea unei expediții în jurul lumii sau la antipozi. Așa sunt Castelul din Carpați, Stăpânul lumii, Michael Strogoff, O dramă în Mexic, Insula părăsită, Cinci săptămâni în balon etc. de Jules Verne, Haiducul Macedoniei, Misterele Mexicului sau Logodnica mexicană, Exploratorii cerului, Pe viață și pe moarte de Louis Boussenard - scriitor și voiajor francez foarte la modă -, călătoria naturalistului norvegian Fridtjof Nansen în Arctica (Episoade
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
despre mine / Eu mă tot caut prin lumea asta mare / și nu-mi pot da de urmă pe cărare...” (Noaptea). Deși continuă în aceeași notă simplist-elegiacă, în Vibrări (1938) pot fi evidențiate, cu oarecare bunăvoință, câteva poezii (Primăvară mică, Sat părăsit, Negoiul) ori versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
pod păzit, a cărui intrare este reprezentată în formă de scară. Pe sub pod curge un râu, din care, cu gamela, un soldat ia apă; acesta este Jiul. În scena următoare, dincolo de apă, se vede o așezare civilă, cu case geto-dace părăsite: pe malul stâng era Pelendava, pe locul unde este astăzi suburbia Mofleni a Craiovei. Deci așezarea geto-dacă a Pelendavei se află pe malul Jiului, la trecerea de la cursul inferior la cel mijlociu al râului, acolo unde înceta navigabilitatea sa pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
eu bine vrodată! Fata, harnică cum era, curăță părul de uscături și de omizi cu mare îngrijire și apoi se tot duce înainte să-și caute stăpân. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită și părăsită. Fântâna atunci zice: — Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vrodată! Fata rânește fântâna și-o grijește foarte bine; apoi o lasă și și caută de drum. Și, tot mergând mai departe, numai iaca
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]