2,281 matches
-
cea mai lungă misiune diplomatică a sa (1897-1924). Este autorul lucrărilor L'Italie depuis 1870 și Souvenirs Diplomatiques (1938). Ibidem, pp. 67-68. 18 La 9 septembrie 1881, a început răscoala armată a garnizoanei din Cairo, condusă de colonelul Ahmed Arabi Pașa. Egiptenii au obținut victoria, iar la 5 februarie 1882, s-a format un guvern național, în frunte cu Mahmud Sami, Ahmed Arabi Pașa fiind ministru de Război. Noul guvern a trecut la inițierea și aplicarea unor reforme moderne, cu caracter
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
La 9 septembrie 1881, a început răscoala armată a garnizoanei din Cairo, condusă de colonelul Ahmed Arabi Pașa. Egiptenii au obținut victoria, iar la 5 februarie 1882, s-a format un guvern național, în frunte cu Mahmud Sami, Ahmed Arabi Pașa fiind ministru de Război. Noul guvern a trecut la inițierea și aplicarea unor reforme moderne, cu caracter burghez. La cererea sultanului Abdul Hamid al II-lea, dar și deoarece își vedea amenințate interesele comerciale în Egipt, cabinetul liberal britanic prezidat
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
militară în Egipt. Între 11 și 15 iulie 1882, a avut loc bombardarea și ocuparea Alexandriei de flota engleză. La 13 septembrie 1882, în bătălia de la El Tell el-Kebir, armata britanică, comandată de generalul Garnet Wolseley, înfrânge armata lui Arabi Pașa și ocupă Egiptul, înăbușind astfel mișcarea națională de eliberare. În intervalul 1883-1914, puterea în Egipt a fost exercitată de consulii generali englezi. Egiptul a rămas, formal, parte a Imperiului Otoman până la 18 decembrie 1914. În Istoria lumii în date, elaborată
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
5 sep 1981, cu tema: Direcții de modernizare a metodelor de predare a limbii române în învățămîntul primar și gimnazial]. în: BulSȘF, 1982, p. 145-146. [169] MIHUȚESCU, EMILIA, Modalități de interpretare a textului literar în gimnaziu (cu referire la poezia Pașa Hassan de G. Coșbuc), LRLM. [170] MILEȘAN, ION ILIE, [La rubrica: Colocviul. Vetrei. Sub titlul comun: Limba română - marcă de identitate a poporului român], Programe diferențiale pe profiluri fi pe nivele de învățământ, Vatra, 12, nr. 12, 1982, 15. [171
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mai multe soluții. în: Tribînv, 3, nr. 20, 1992, p. 5. [11] AVRĂMUȚ, VIORICA. G. Bacovia: Plumb. în: SC, 1992, p. 79-80. [12] AVRĂMUȚ, VIORICA. Meditația Noi de Nichita Stănescu. în: LRAL, 1992, 156-157 p. [13] BADEA, ȘTEFAN. Balada cultă Pașa Hassan de George Coșbuc. în: LRAL, 1992, p. 129-131. [14] BARBU-JURCA, VIORICA. Comentariu: Amintiri din copilărie de Ion Creangă. în: LRAL, 1992, p. 90-92.[reluare din LLR, 1, nr. 4, 1975, p. 30-32]. [15] BĂGHINĂ, DOINA, în perspectiva noii programe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
64] CRUCERU, C., Marin Preda și fascinația “cuvântului zilnic rostit de oameni” [analiză stilistică a unor frag. din Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeții, Viața ca o pradă]. în: LL, nr. 3-4, 1994, p. 22-25. [65] DELEANU, MARCU-MIHAIL, George Coșbuc: Pașa Hassan. în: LLR, 23, nr. 3-4, 1994, p. 30-33. [66] DIACONESCU, RĂZVAN, Programa la limba și literatura română. I. Limba româna, Tribînv, nr. 5, 1994, 4 [s.t.c.: Examenul de la A la Z. Admiterea în liceu]. [67] DIMITRESCU, FLORICA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Pregătirea mâinii pentru scris, Tribînv, 5. nr. 16, 1994, 7. [122] MATEI, MARIAN (coord.), Proiectarea didactică. Metode de învățămînt. Evaluarea didactică; Obiective și strategii didactice, seria Predarea-învățarea limbii și literaturii române, Craiova; Casa Corpului Didactic, Dolj, 1994. [123] MĂNUȚĂ, CONSTANTIN, Pașa Hassan de George Coșbuc. în: CGL, 6, nr. 2, 1994, p. 11. [124] MIHAILOVICI, MIRCEA, Costache Negruzzi: Sobieski și românii. în: LLR, 23, nr. 1, 1994, p. 25 27. [125] MIHĂESCU, VIORICA, O abordare semantică a adjectivelor. Sugestii pentru predarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și școli profesionale, sesiunea iulie 1995]. [79] CREȚU, MITACHE, Autori de lucrări în capcanele analizei gramaticale. în: Tribînv, 8, nr. 384, 1997, p. 7. [80] CRIHANĂ, MARCEL, Gala Galaction: La Vulturi! în: LRA, 1997, 164-167. [81] CRIHANĂ, MARCEL, George Coșbuc: Pașa Hassan. în: LRA, 1997, p. 146-148. [82] CRIHANĂ, MARCEL, Nichita Stănescu: Noi. în: LRA, 1997, p. 173-175. [83] CRISAN, ALEXANDRU, Limba română clasa a V-a, Caietul elevului, Humanitas, 1997. [84] CRISTIAN-FOGHEL, GEORGETA, O gramatică pentru toți. București, Editura Ametist
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
franceze, ideea potrivit căreia rezolvarea revendicărilor românești (unire, autonomie și prinț străin) putea contribui la crearea unui echilibru politic în Orient și stoparea tendințelor de anexare din partea Rusiei și Austriei. Existau în același timp și diplomați ca Buol și Ali Pașa, ce protestau împotriva posibilității de unire a Principatelor și a aducerii în fruntea acestora a unui prinț străin ereditar sau chiar indigen 238. Din aceste motive, oamenii politici români încep să redacteze memorii pe care le adresează guvernului francez, insistând
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aveau să fie înșelate, sprijinul Franței fiind vizibil încă de la deschiderea Conferinței, pe 26 februarie 313. Dificultățile cele mai mari veneau din partea Imperiului Otoman. Intransigența de altădată a otomanilor față de revendicările românilor se manifestau și acum. Nota citită de către Savfet Pașa, din partea guvernului turc, prin care se condiționa participarea la Conferință de înlăturarea definitivă din cadrul deliberărilor a "chestiunii principelui străin", a eredității tronului și chiar a "consultării dorințelor țării", nu reprezenta o surpriză. La sugestia lui Cowly, se hotăra trimiterea unor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pe Carol de Hohenzollern? Ne-am înfățișa în mod foarte plăcut lui Napoleon"332. Discuțiile cu ambasadorul Austriei, contele de Meternich, cel al Rusiei, baronul de Budberg, care declarau că nu sunt împotriva prințului străin, dar și cea cu Savfet Pașa i-au întărit lui Bălăceanu convingerea că statele prezente la Paris nu luaseră încă o decizie privind viitorul Principatelor, fapt care făcea aproape vital sprijinul lui Napoleon. Dorind să arate diplomației europene susținerea de care se bucura proiectul prințului străin
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
tun era suficientă pentru a goni pe prințul de Hohenzollern aflat sub conducerea domnilor Brătianu și Rosetti cu toate bandele lor românești"428. Ședința din 25 mai a Conferinței de la Paris evidenția din nou divergențele existente în cadrul diplomației. În timp ce Savfet Pașa cerea aproape obsesiv să i se permită restabilirea ordinii în România, diplomatul francez Moustier, dovedind o bună cunoaștere a stării de spirit ce exista în opinia publică românească, avertiza asupra dificultăților ce puteau să apară pentru guvernul otoman dacă acesta
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
internațională a alegerii lui Carol. Soluția sugerată chiar de puterile ce susțineau cauza românească era a unei înțelegeri directe cu Poarta. Un important rol în această direcție îi revenea fostului prim-ministru Ion Ghica, reușind să-l determine pe Ali Pașa să promită o recunoaștere condiționată din partea Porții a acțiunii de la 10 mai. Amănuntele urmau a fi stabilite printr-o călătorie a domnitorului român la Constantinopol 439. Proiectul ce conținea pretențiile otomane pentru normalizarea relațiilor cu România, adus la 3 iulie
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Guvernele celor două state insistau inclusiv pentru acceptarea de către Carol a formulei: "parte integrantă a Imperiului Otoman", considerată de către acesta a fi "o expresie ofensatoare". Abilitatea și insistența monarhului român dădeau roade în cele din urmă, ministrul de externe Ali Pașa acceptând să completeze controversatul text cu sintagma: "în limitele fixate de capitulații și tratatul de la Paris"441. Recunoașterea ca domn al României a lui Carol I se realiza în cele din urmă prin schimbul de scrisori, din 7 și 8
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fixate de capitulații și tratatul de la Paris"441. Recunoașterea ca domn al României a lui Carol I se realiza în cele din urmă prin schimbul de scrisori, din 7 și 8 octombrie 1866, între acesta și marele vizir Mehmed Rușdi Pașa. Rezultat al unui compromis necesar, documentele amintite contribuiau la spargerea unui adevărat blocaj diplomatic la care fusese supus guvernul de la București. Prezența imediată a reprezentanților diplomatici ai Puterilor Garante, în audiență la Carol I, evidenția hotărârea acestora de a-și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Abdul-Aziz, 139 Alecsandri, Vasile, 31, 45, 144, 149, 178 Alexandru Ioan Cuza, 2, 8, 20, 44, 49, 57, 66, 69, 79, 91, 93, 97, 98, 141, 144, 145, 148, 151, 153, 177, 205, 206, 207, 209, 214, 239, 241 Ali Pașa, 85, 138, 139 Arsachi, Apostol, 60 Asachi, Gheorghe, 35, 149 Aslan, Constantin, 149 Aslan, Eugen, 149 Aslan, George, 149 Aslan, Nicu Ceaur, 149 Bălăceanu, Ion, 14, 45, 48, 61, 65, 69, 77, 104, 110, 111, 115-118, 123, 125, 126, 129
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Magheru, Gheorghe, 71 Maiorescu,Titu, 68, 148, 151, 163, 197, 243 Mălinescu, Vasile, 35 Marțian, D.P., 180, 242 Mavrocordat, Al. C., 161, 223, 226 Mavrogheni, Petre, 149 Mârzescu, George, 78, 145, 186, 195, 196 Mârzescu, Gheorghe, 149, 161 Mehmed, Rușdi Pașa, 139 Metternich, R., 104 Miclescu, Calinic, 149, 163, 164 Mihălescu, Simion, 225 Mill, John Stuart, 186 Moruzi, Alexandru, 55 Moruzzi, Costache, 149, 155, 157 Napoleon al III-lea, 88, 97, 105, 123, 239 Napoleon I, 23 Negri, Costache, 149 Negruzzi
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
65, 69, 74, 76, 84, 90, 100, 123, 135, 137, 138, 145, 150, 154, 172, 198, 201, 205, 207, 211, 213, 220, 222, 226-228, 232, 243, 244 Rosnovanu, N.R., 15, 33, 149, 150, 154, 163, 164 Saint, Vallier, 55 Savfet, Pașa, 106, 111, 135 Serghei, Maximilianovici Romanov de Leuchtenberg, 89 Sion, George, 214 Stătescu, Eugen, 97, 113 Steege, Ludovic, 72, 73, 96 Stirbey, George, 56 Strat, I., 96, 186 Strat, Ion, 132, 194 Sturdza, Alexandru, 83 Sturdza, D.A., 40, 44, 68
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
continentul Academia a acreditat Epigonia drept membru cu drepturi depline, măsura fiind luată după ce NATO (N-ai Articole [ISI], Te Omor) îi primise deja pe epigonezi, descoperind ingeniozitatea defensivă a acestora, manifestată în bătălia de la Posada, când demonstraseră că Isi Pașa însuși fusese neputincios în fața bolovanilor, buzaților, berindeilor, și altor căpetenii. Inevitabil, alte lucruri au rămas "cum știm". Și tocmai pentru că au rămas așa, volumul de față reprezintă o apariție inedită, aș cuteza să afirm chiar singulară, în publicistica neo-epigoniană. Să
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pînă la Palatul regal ca să cînte Trăiască Regele (imnul regal) și să strige de cîteva ori "Jos guvernul!", după care se împrăștiau pașnic. Brătianu era întotdeauna înfățișat în "Neamul românesc" purtînd un fes sau un turban și i se spunea "Pașa" sau "Vizirul" . Orice urmă a promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei au dispărut în mulțimea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii români) fuseseră întotdeauna partizanii centralizării. Așa a fost România în cea mai mare parte a anilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în lumea evreilor superstițioși din Alsacia, Emile Souvestre i-a deschis perspectiva vieții de provincie a Franței, iar în tovărășia lui Victor Hugo (Orientale) a trăit distrugerea prin foc a Sodomei și Gomorei și a intrat în palatul lui Ali Pașa 15 Op. cit., p. 61 16 Op. cit., p. 79 17 Șeicaru, op. cit., pp. 92-93. Șeicaru a fost studentul lui Iorga, menținînd relații strînse cu el în timpul Războiului cel Mare și după aceea. "Îmi amintesc", scrie Șeicaru, "nesfîrșita tristețe din ochii lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
164. Biserica Schimbarea Comuna Gătaia, satul Șemlacu Mic Timiș la Față a Mănăstirii Săraca k)165. Bazilica cu criptă Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea (martirium) k)166. Biserica Sfântul Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea Atanasie k)167. Geamia Ali Gazi Pașa Orașul Babadag Tulcea k)168. Biserica domnească Municipiul Vaslui Vaslui Sfântul Ioan Botezătorul k)169. Mănăstirea Arnota Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)170. Mănăstirea Bistrița Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)171. Ansamblul Mănăstirii Orașul Călimănești, Vâlcea Cozia localitatea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
rămâne un termen izolat al opoziției substantivul ciocârlan care denumește o pasăre distinctă de cea numită prin femininul ciocârlie. Din motive semantice, rămân termeni izolați ai opoziției și unele substantive masculine sau feminine nederivate: amiral, bariton, cantor, gropar, marinar, papă, pașă, popă, soldat, voievod, bas, tenor, artistă, moașă, cloșcă etc. • Substantivele proprii feminine formate de la masculine se caracterizează prin dominarea sufixului-dezinență de singular -ă de către articolul definit a, caracteristic substantivelor nederivate (Elena, Maria): Andrei - Andreea, Cătălin - Cătălina, Dan - Dana, Daniel - Daniela
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt, în general, specifice substantivelor feminine terminațiile -ă (casă, fată, libelulă, masă), -ea (perdea, stea), -ià (nuia, raia), -à (basma, mușama), -a (substantive proprii: Maria, România). Fac excepție câteva substantive care, deși au aceleași terminații, sunt de genul masculin: papă, pașă, popă, tată, vlădică, vodă, beizadea, Mircea, Zaharia, Toma, Mihăiță, Lică etc. Substantivele terminate în vocala -o, în (accentuat) și în diftongii -ou, -eu sunt neutre: zero, domino, atu, hublou, metrou, ou, careu, curcubeu, mauzoleu, pneu. Fac excepție substantivele denumind animate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
având în vedere terminația de nominativ singular nearticulat și într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]