2,818 matches
-
unei dovezi de maturitate, tendința de a imita pe cineva care deja a făcut sex, dorința de a-i oferi partenerului un pre miu, de a-și pedepsi părinții, de a-și găsi un loc printre prieteni, din milă față de par te nerul care părea că suferă, pentru a-și dovedi că nu e homosexual, că e potent, că e atrăgătoare ș.a.m.d. Băieții da, fetele nu? Concepția cea mai larg răspândită, dar și mai puțin argumentată este că o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
e bine să depeni amintirile începutului vostru comun, astfel încât să nu se piardă legătura cu situația care v-a unit. Unul pe viață Sună a sentință? Credeți că este o pedeap să destul de mare, dragi băieți, să aveți o singură par teneră pe viață? Unii dintre voi vor spune: „Da. E prea mult să ai prea puțin.“ În schimb, unele fete vor spune că ar fi minunat să aibă un singur bărbat toată viața (mai ales dacă este persoana iubită...). De ce
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fără să existe stimuli lo cali, precum senzațiile tactile din timpul actului sexual. Sunt însă unii băieți care resimt atâta tensiune nervoasă, în cât pragul de excitație al centrului sacral coboară foarte mult, declanșând o ejaculare la simpla apropiere de par teneră. Erecțiile femeii Femeia și bărbatul sunt făcuți din același aluat; doar un simplu detaliu genetic decide dacă vei arăta ca o femeie sau ca un bărbat. În rest, în corpul femeii se găsesc organe echi valente cu cele considerate
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
riști să nu mai poți atinge performanțe decât în prezența lui; cea mai mare parte a efectelor acestor substanțe nu sunt afrodiziace, ci de tip iritativ, dăunător pentru organismul tău sau al partenerului; afrodiziacul trebuie folosit de comun acord cu par te nerul, altfel se transformă într-o înșelăciune care, odată des coperită, vă poate despărți; imaginea bărbatului are mult de suferit când femeia simte că el are nevoie de „stimulenți“ pentru a face dragoste cu ea. Anafrodiziacele Dacă afrodiziacele sunt
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se demonstrează încă o dată un teoretician perfect, reușind să iasă din acest impas în care l-ar fi înfundat consoarta și, odată cu el, cea de-a doua comedie a lui Caragiale: „Ei, vezi? Tot vorba mea, domnule! Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, intră la o idee; a intrat la o idee? Fandacsia e gata; ei! Și după aia, după fandacsie cade în ipohondrie. Văzuși?“ (Actul I, Scena III) Ultima replică a lui Leonida
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
judeca o pricină bi sericească a nepoatei sale. Cum popa n-are banii respectivi, protopopul încearcă să-l intimideze. „M-au spânzurat cu picioarele în sus și am șăzut un cias spânzurat și mi-au dat părintele protopop și cinsprezece pari de baston, făcând părintele protopop multe fapte necuvioase, că cere bani de la preoți și dacă nu va să dea îi bate în falangă“, povestește preotul. Protopopul a pretins așadar de cinci ori mai mult decât i se cuvine, ba mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iarăși, și așa până spune tot ce are de spus. Așa dar, după ce într-o fra ză scurtă și categorică și-a ex primat nemul țu mi rea față de ne livrarea zestrei, cucoana trece din nou la ale nunții de par că nimic nu s-ar fi întâmplat, reluând to nul prietenesc: „te rog, dra ga mea, pentru cu să turi în ști in țea ză-mă de sunt gata sau de nu sunt gata“. După trecerea anului Nou, pregătirile sunt re
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
clu se de la orice in strui re, mul țu min du-se numai cu experiența trans mi să de mamă. Pe lângă aceste „școli pu bli ce“, apare și posibili ta tea in strui rii băieților prin intermediul das că li lor par ticu lari. De pil dă, băcanul Mi hala che din mahalaua Zlă ta ri lor îl încredințează pe fiul său das că lu lui Mi ha la che de la bise ri ca Gre ci lor, căruia îi este elev și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
n-a născut copii primește și teoritra, adică darurile de luni, drept recompensă pentru „liniștea traiu lui“, iar bărbatul sterp are dreptul la „așternutul patului și calul de ginere“, tot ca o justificare a anilor petrecuți împreună. Pe de altă par te, se poate considera că articolele nu reprezintă decât trans punerea legislativă a unei practici curente, dacă luăm în calcul Cazul marelui ban Grigore Greceanu care stabilea acest lucru încă de la 1748, și ca el sunt mulți alți soți. Lectura
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin care să fie obligat „ca ce va câștiga să aducă în casă“. Bătăile sunt deseori crunte și dincolo de palme sau pumni orice obiect ieșit în cale poate deveni o armă. Pistolul, pușca, toporul, tesla, cuțitul, sabia, iataganul, bastonul, ciomagul, parul, scaunul se transformă în instrumente ale torturii. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta și asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie: „viind el iarăși beat acasă și, la patru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
divorț. Gri ja bărbatului pentru această casă crește cu fiecare zi, teama de a nu fi alungat și a începe o nouă căuta re, altă casă, alt pro prietar, îl sperie. Din acest motiv, devine extrem de exigent, cerând atenție din par tea soției. Tea ma lui este teama chiriașului sărac ce se vede alungat și cu boarfele în spa te, pe ger sau pe zăpușeală, um blând din mahala în mahala, și din cunoscut în cunoscut, în speranța găsirii unui loc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
purta la piept“ și cuți tul, tră dându-și astfel prezența. În timp ce Hris to fi rămâne s-o ches tio ne ze pe femeie, căpitanul aleargă în ur mă ri rea vinovatului și îl gă seș te nu prea de par te, ameste cat într-un alt grup de pe tre că reți. Puși față în față, cei doi ibovnici își re cu nosc vina, dar tratamentul lor îmbracă forme diferite. Dacă la început amândoi sunt luați pe sus și închiși la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dezonorantă și nici de privarea de libertate în in sti tu ți i le puterii. Bărbaților le este rezervată tot bătaia, numai că maniera de aplicare diferă. Ea îm bracă mai multe forme: bătaia cu toiagul, bătaia la falangă - un par gros, susținut pe umeri de doi oameni, de care cu o sfoară este atârnat vinovatul cu tălpile în sus, ca să poată fi bătut de alți doi oameni -, bătaia la tălpi. ultima este preferata Pe lângă această pedeapsă corporală, ce se aplică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu păzi cinstea bărbatului“. În anumite împre ju rări, consiliul constată că nu poate aplica acest tip de pedeapsă ori cât de mult ar dori și oricât de mult ar merita vinovata. Viața la mănăstire presupune frică și smerenie din par tea condamnatei, o oarecare acceptare a sancțiunii sau cel puțin o conștientizare a infracțiunii comise. Soborul crede că penitentei i se oferă șansa să se căiască și să se îndrepte. Această politică are nevoie de doi actori pentru a-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atunci când la fața locului se eva luea ză starea obiectelor, fă cân du-se distinc ție între cele care „au pie rit în casă“, cele „în proastă stare“ și „cele ce pot fi încă re sti tui te“. Abia după par curge rea acestei etape începe procesul pro priu-zis în care soțului i se cere restituirea zestrei chiar dacă la mijloc nu este vorba nea pă rat și de separarea cuplu lui. Între restituirea de drept și recuperarea de fapt se află
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
1988. 3 Idem, Le Catholicisme entre Luther et Voltaire, Paris, 1971; Le cas Luther, Paris, 1983. 4 Idem, Un chemin d'histoire, chretiente et christinisation, Paris, 1981. 5 Idem, Le Christianisme va-t-il mourir?, Paris, 1977. 6 Essais d'égo-histoire, ed. par Pierre Nora, Paris, 1987. 7 Jean Delumeau, Leçon inaugurale. Colège de France, Paris, 1975. 8 Idem, Rassurer et protéger. Le sentiment de sécurité dans l'Occident d'autrefois, Paris, Fayard, 1989, 667 p. 1 Alain Ruze, Ces Latins des Carpathes
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pouvait à la fois éclairer l'œuvre littéraire elle-même et créer une œuvre artistique à part entière. Dans un premier temps, ils ont lu l'intégralité de la nouvelle de Mircea Eliade puis nous avons repéré leș procédés d'écriture utilisés par Eliade pour mettre en place l'intrigue et la faire évoluer jusqu'au dénouement. Nous nous sommes attachés à analyser quatre points: le contexte historique, diffus dans toute la nouvelle et évolutif, puisque l'histoire commence en 1928 et se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
elle est interne à la troisième personne, c'est-à-dire qu'on pénètre l'intériorité d'un personnage, Matei, dont on sait tout: de șes rêves aux pensées leș plus secrètes. Ce procédé littéraire est transposé au cinéma de différentes manières: par leș flashbacks, dont nous venons de parler, car ils évoquent le passé, la passion pour la linguistique et leș rêves de Matei; par la voix off, qui nous donne un accès direct à șes pensées, à șes sentiments et șes
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
până în zilele noastre, volumul X, traducere de Constantă Tănăsescu, Editura Meridiane, 1997. 4) Arijon, Daniel, Grammaire du langage filmé. Encyclopédie de la mise en scène, Editions Dujarric, Paris, 1989. 5) Arnheim, Rudolf, Le cinéma est un art, traduit de l'anglais par Françoise Pinel, Editions de L' Arche, Paris, 1989. 6) Arrabal, Fernando, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, Paris, 1975. 7) Arrabal, Fernando, Teatro completo, edición de Francisco Torres Monreal, Editorial Espasa Calpe, Madrid, 1997. 8) Aslan, Odett, Le cimetière
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cu frenezie, alternativa luminii și a salvării. Prietenia, iubirea și frumusețea, completându-l pe Dostoievski, vor salva lumea. Bibilografie 1) Leonore Fleischer, d'après un scénario écrit par Richard LaGravenese, Le roi pêcheur (The Fisher King), traduit de l'anglais par Thierry Arson, 1991, Presses Pocket. 2) Terry Gilliam, 1991, The Fisher King, Tri Star Films, cu Jeff Bridges, Robin Williams, Amanda Plummer. 3) http://en.wikipedia.org/wiki/The Fisher King %28film%29. Acest volum a fost finanțat din contractul POSDRU/159
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
à notre expérience quotidienne, parler nous empêche rarement de voir, ou voir d'entendre. Mais, dès que nous sommes assis devant l'écran de cinéma, nous remarquons cet antagonisme." (Rudolf Arnheim, Le cinéma est un art, traduit de l'anglais par Françoise Pinel, Editions de L'Arche, Paris, 1989, p. 208). 4 "Seuls leș moments de grande intensité doivent être montrés sur l'écran, tous leș autres événements ou actions qui freinent ou n'apportent pas de matière nouvelle ni de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Ibidem, p. 10. 4 Ibidem, p. 11. 5 N. Cretu, Constructori ai românului, Editura Eminescu, București, 1982, p. 31. 1 Leonore Fleischer, d'après un scénario écrit par Richard LaGravenese, Le roi pêcheur (The Fisher King), traduit de l'anglais par Thierry Arson, 1991, Presses Pocket. 2 http://en.wikipedia.org/wiki/The Fisher King %28film%29. 3 Terry Gilliam, 1991, The Fisher King, Tri Star Films, cu Jeff Bridges, Robin Williams, Amanda Plummer. 4 Leonore Fleischer, Le roi pêcheur, ed. cît, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
din țară, de altfel, nu spune niciunde de ce-a fugit, însă a devenit, spune Ion Vartic, un străin nu numai în sensul civil, si ci metafizic, înscriindu-și sentința în Caiete: "je suiș apatride dans tous leș sens et par choix"26. Cornel Ungureanu, în Mircea Eliade și literatura exilului, 27 numește exilul o "dezrădăcinare și o înfrângere", iar pe Cioran, "un om care a pierdut războiul", deși, chiar din perioada românească, deja "sceptic nemântuit", Cioran afirmă că "de mult
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ș.a.). Unele drepturi de proprietate intelectuală (cum ar fi cazul drepturilor de autor) sunt mai degrabă motive de internalizare a beneficiilor pentru inventator. Drepturile de proprietae intelectuală trebuie văzute în legătură cu liberatea de informare, recunoscută și garantată în condițiile art. 10 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La o primă vedere, dreptul de a fi informat este absolut. Problema se pune dacă fac obiect al libertății la informare și cunoștințele încorporate în drepturile de proprietate intelectuală. Răspunsul este afirmativ. Dacă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
conținutul invenței nu va putea fi dezvăluit publicului sau unui terț, decât în condițiile cumpărării de brevete sau la expirarea duratei de protecție a invenției, care nu poate fi mai mică de douăzeci de ani. În coroborare cu art. 10 par. 2 din aceeași Conveție, exercitarea libetății de a fi informat comportă îngrădiri, considerate necesare într-o societate democratică, potejând drepturile altora, respectiv drepturile inventatorului ori creatorului de opere artistice. Practic, libertatea de informare este respectată oricum prin expirarea duratei de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]