2,861 matches
-
Strasbourg, 45e année, 1967, No 5, pp. 389-403 (Extrait). Idem, Voievodatul Transilvaniei, vol. I-IV, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1971-1988. Perez, J., Istoria Spaniei, Edit. Artemis, 2007. Petit-Dutaillis, Ch., La monarchie féodale en France et en Angleterre (Xe XIIIe siècles), dirigée par Henri Berr, Paris, 1933. Picavet, C.G., Une démocratie historique La Suisse, Ernest Flammarion, Editeur, Paris, 1920. Pippidi, Andrei, Tradiția politică bizantină în țările române în secolele XVI-XVIII, Edit. Corint, București, 2001. Pinnow, Hermann, Histoire d'Allemagne, Payot, Paris, 1931. Pirenne
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
interes iar D(L)dL este doza absorbită datorată particulelor încărcate având transferul liniar de energie nerestricționat cuprins între L și L+dL. Q(L) este factorul de calitate corespunzător în punctul de interes. Relațiile Q-L sunt date la par. 3. Factor de ponderare pentru radiație (wR): un factor adimensional utilizat pentru ponderarea dozei absorbite în țesut sau în organ. Valorile corespunzătoare ale lui wR sunt date la par. 2. Factor de ponderare tisulară (wT): un factor adimensional utilizat pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149242_a_150571]
-
corespunzător în punctul de interes. Relațiile Q-L sunt date la par. 3. Factor de ponderare pentru radiație (wR): un factor adimensional utilizat pentru ponderarea dozei absorbite în țesut sau în organ. Valorile corespunzătoare ale lui wR sunt date la par. 2. Factor de ponderare tisulară (wT): un factor adimensional utilizat pentru ponderarea dozei echivalente în țesutul sau în organul (T). Valorile corespunzătoare ale lui wT sunt date la par. 4. Fluență, Phi: raportul lui dN la da, unde dN reprezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149242_a_150571]
-
sau în organ. Valorile corespunzătoare ale lui wR sunt date la par. 2. Factor de ponderare tisulară (wT): un factor adimensional utilizat pentru ponderarea dozei echivalente în țesutul sau în organul (T). Valorile corespunzătoare ale lui wT sunt date la par. 4. Fluență, Phi: raportul lui dN la da, unde dN reprezintă numărul de particule care intra în sfera de secțiune da: dN Phi = ── da Sfera ICRU: un corp standard definit de Comisia Internațională de Unități pentru Radiație (ICRU) pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149242_a_150571]
-
V-XI, datorită răcirii accentuate a climei), prevăzut cu boltă și horn, pentru degajarea fumului, păstra căldura mai mult timp. Scheletul unei locuințe era constituit din bârne de lemn, bine îngropate, fapt susținut pe de o parte de gropile de pari (plasate la colțuri, pe mijlocul laturilor ori în centru, pentru susținerea acoperișului în două ape, specific majorității așezărilor din Moldova), bucățile de chirpici sau resturile de fețuială lutuită de la pereți, identificate în așezările de la Gura Idrici (L2) și Dodești (L2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inițială de 0,15 m, însă resturi de chirpici, cenușă, cărbuni s-au găsit și la circa 0,70 m. Podeaua era amenajată simplu, bine bătătorită, iar în unele porțiuni ușor arsă, înnegrită de fum. Nu dispunea de gropi de pari și nici de urme ale unei vetre de foc. Posibil să fi fost construită în pripă și utilizată sezonier (vara), deoarece nu oferea condiții de trai specifice perioadei reci. Întrucât nu corespunde întru totul formei indicată de chirpici, s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lungime x 4,50 m lățime) și adâncimea gropii de doar 0,40 m, comparativ cu 0,75 m. Asemănarea izbitoare dintre cele două constă în prezența unei structuri din bârne de lemn, prinsă în stâlpi dubli (potrivit găurilor de pari și a resturilor de bârne carbonizate), în interiorul gropii rectangulare a L15 sub forma unei camere pătrate (situată pe centru), al cărei acoperiș a fost în două ape. Dacă groapa L15 avea lungimea de 4,10 m, atelierul propriu-zis ocupa doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în fața acestuia, îndeosebi pe latura sudică (L13-Gara-Banca; L1, L2, L5-Dodești) și uneori făcută sub forma unui „gârlici”, protejat cu stâlpi mici (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni). În privința sistemului de construcție se observă folosirea ambele metode: structura din lemn, demonstrată prin prezența gropilor de pari, din interiorul locuințelor (L1, L3, L4-L6 - Dodești) și urmele tălpicilor din lemn, situați pe malul locuințelor (L13-Gara-Banca). În unele cazuri (L13-Gara-Banca) s-a păstrat lemnăria carbonizată de la pereți, podea, dar și de la furca și grinda de susținere a acoperișului (pl.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și urmele tălpicilor din lemn, situați pe malul locuințelor (L13-Gara-Banca). În unele cazuri (L13-Gara-Banca) s-a păstrat lemnăria carbonizată de la pereți, podea, dar și de la furca și grinda de susținere a acoperișului (pl. XLV/f). Pereții camerelor erau construiți din pari verticali și din împletituri de nuiele lutuite. Grosimea lipiturilor varia între 3,7-6cm, potrivit locului din care s-au desprins (la bază, acestea fiind mai groase). Conform amplasării grinzilor și a furcii, acoperișul era construit în două ape, astfel fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alte date interesante privind modul de realizare al locuințelor de tip Dridu au fost observate (de către autorii cercetărilor) la analiza unei locuințe parțial adâncite (B1), descoperită la Bârlad-Prodana, unde pereții erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel (pl. XLVI/b). Chiar dacă acest sistem de construcție este considerat unicat pentru Moldova secolelor IX-XI, el își găsește analogii în perioada veacurilor V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
colibe, de dimensiuni pătrate (4 m x 4 m) sau patrulatere (4,25/4,50 m x 4 m), aceasta era ridicată la suprafața solului, la doar 0,10/0,20 m adâncime și dispunea sau nu de gropi pentru pari, podeaua era bătătorită simplu și conținea o vatră de foc. Pentru secolele VI-XI, locuințele aveau o singură cameră, ridicată pe un schelet din bârne de lemn, fixat pe centru și pe laterale, în gropi adâncite, finalizat cu un acoperiș
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
placate sau nu cu lespezi de gresie locală) și mai puține cuptoare cu boltă. În privința caselor, un caz aparte a fost semnalat la Bârlad-Prodana, unde pereții unei locuințe adâncite (B1) erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel. În același sit, dar într-o altă locuință (B3), s-a descoperit o vatră-portativă de formă circulară, prevăzută cu un horn central, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lumea exterioară; astfel, un element nou apare în peisajul sătesc: gardul. Două dintre casele cele noi sunt înconjurate de garduri solide, cu porți de intrare încuiate; celelalte șase sunt doar împrejmuite de ceva ce seamnă cu un gard: rânduri de pari înfipți în pământ, mici șanțuri etc.; și aici, percepem un fel de timiditate, o teamă nedeslușită, care temperează dorința clară de a se separa de ceilalți din punct de vedere material. Un teren cu plantații de arbori de cafea înconjoară
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lapte din șiștar, parc-ar bea "soare amestecat cu nouri"; îndrăgostit de stele, de pământ, îl încântă senzația de Imponderabilitate: "Eram numai omul pur / Din ceea ce sunt / Cum să vă spun!" Jubilație fără rezerve: "Că-n fiecare tânăr eu însumi par a fi / Și fiecare fată mi-o socotesc mireasă" (Autoportret). O declarație tandră, în treacăt, e frântură de epitalam: "Eu duc pădurile toate cu mine, / În ceru-nstelat și o zare" (Reveniri). Stare reiterată în poemul titular (Cum să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
judeca o pricină bi sericească a nepoatei sale. Cum popa n-are banii respectivi, protopopul încearcă să-l intimideze. „M-au spânzurat cu picioarele în sus și am șăzut un cias spânzurat și mi-au dat părintele protopop și cinsprezece pari de baston, făcând părintele protopop multe fapte necuvioase, că cere bani de la preoți și dacă nu va să dea îi bate în falangă“, povestește preotul. Protopopul a pretins așadar de cinci ori mai mult decât i se cuvine, ba mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iarăși, și așa până spune tot ce are de spus. Așa dar, după ce într-o fra ză scurtă și categorică și-a ex primat nemul țu mi rea față de ne livrarea zestrei, cucoana trece din nou la ale nunții de par că nimic nu s-ar fi întâmplat, reluând to nul prietenesc: „te rog, dra ga mea, pentru cu să turi în ști in țea ză-mă de sunt gata sau de nu sunt gata“. După trecerea anului Nou, pregătirile sunt re
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
clu se de la orice in strui re, mul țu min du-se numai cu experiența trans mi să de mamă. Pe lângă aceste „școli pu bli ce“, apare și posibili ta tea in strui rii băieților prin intermediul das că li lor par ticu lari. De pil dă, băcanul Mi hala che din mahalaua Zlă ta ri lor îl încredințează pe fiul său das că lu lui Mi ha la che de la bise ri ca Gre ci lor, căruia îi este elev și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
n-a născut copii primește și teoritra, adică darurile de luni, drept recompensă pentru „liniștea traiu lui“, iar bărbatul sterp are dreptul la „așternutul patului și calul de ginere“, tot ca o justificare a anilor petrecuți împreună. Pe de altă par te, se poate considera că articolele nu reprezintă decât trans punerea legislativă a unei practici curente, dacă luăm în calcul Cazul marelui ban Grigore Greceanu care stabilea acest lucru încă de la 1748, și ca el sunt mulți alți soți. Lectura
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin care să fie obligat „ca ce va câștiga să aducă în casă“. Bătăile sunt deseori crunte și dincolo de palme sau pumni orice obiect ieșit în cale poate deveni o armă. Pistolul, pușca, toporul, tesla, cuțitul, sabia, iataganul, bastonul, ciomagul, parul, scaunul se transformă în instrumente ale torturii. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta și asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie: „viind el iarăși beat acasă și, la patru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
divorț. Gri ja bărbatului pentru această casă crește cu fiecare zi, teama de a nu fi alungat și a începe o nouă căuta re, altă casă, alt pro prietar, îl sperie. Din acest motiv, devine extrem de exigent, cerând atenție din par tea soției. Tea ma lui este teama chiriașului sărac ce se vede alungat și cu boarfele în spa te, pe ger sau pe zăpușeală, um blând din mahala în mahala, și din cunoscut în cunoscut, în speranța găsirii unui loc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
purta la piept“ și cuți tul, tră dându-și astfel prezența. În timp ce Hris to fi rămâne s-o ches tio ne ze pe femeie, căpitanul aleargă în ur mă ri rea vinovatului și îl gă seș te nu prea de par te, ameste cat într-un alt grup de pe tre că reți. Puși față în față, cei doi ibovnici își re cu nosc vina, dar tratamentul lor îmbracă forme diferite. Dacă la început amândoi sunt luați pe sus și închiși la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dezonorantă și nici de privarea de libertate în in sti tu ți i le puterii. Bărbaților le este rezervată tot bătaia, numai că maniera de aplicare diferă. Ea îm bracă mai multe forme: bătaia cu toiagul, bătaia la falangă - un par gros, susținut pe umeri de doi oameni, de care cu o sfoară este atârnat vinovatul cu tălpile în sus, ca să poată fi bătut de alți doi oameni -, bătaia la tălpi. ultima este preferata Pe lângă această pedeapsă corporală, ce se aplică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu păzi cinstea bărbatului“. În anumite împre ju rări, consiliul constată că nu poate aplica acest tip de pedeapsă ori cât de mult ar dori și oricât de mult ar merita vinovata. Viața la mănăstire presupune frică și smerenie din par tea condamnatei, o oarecare acceptare a sancțiunii sau cel puțin o conștientizare a infracțiunii comise. Soborul crede că penitentei i se oferă șansa să se căiască și să se îndrepte. Această politică are nevoie de doi actori pentru a-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atunci când la fața locului se eva luea ză starea obiectelor, fă cân du-se distinc ție între cele care „au pie rit în casă“, cele „în proastă stare“ și „cele ce pot fi încă re sti tui te“. Abia după par curge rea acestei etape începe procesul pro priu-zis în care soțului i se cere restituirea zestrei chiar dacă la mijloc nu este vorba nea pă rat și de separarea cuplu lui. Între restituirea de drept și recuperarea de fapt se află
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
supraîncărcarea cu opțiuni și informații" Este cea mai bună și cea mai rea dintre epoci. Astfel a descris Dickens Londra secolului al XVIII-lea în debutul cărții A Tale of Two Cities, iar două sute de ani mai târziu cuvintele lui par a fi încă valabile. Problema noastră este, însă, alta. Spre deosebire de personajele lui Dickens, americanii nu suferă că n-ar avea suficient. Suferă pentru că au prea mult. Freud a sugerat acest lucru în Civilization and Its Discontents. Trăind într-o epocă
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]