1,262 matches
-
N-am putut face nimic. Manteus nu-l vinde, oricât i-am oferi. — Salix va lupta cu Skorpius? — Da. Antonius îl dădu la o parte pe Valerius și intră în cort. — Dacă pierde, va muri. Am auzit că Manteus a pariat o sumă enormă pe Skorpius. E sigur că va învinge el. Și mi-a confirmat că Vitellius le impune luptătorilor lui să-i omoare pe cei pe care i-au învins. În felul ăsta îi aduce sacrificii lui Marte. — Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în liniște de munera. Imediat va intra în arenă campionul meu, Skorpius. — Să mergem, zise Errius ridicându-se. Vitellius ți-a dat un răspuns. Mai e ceva de adăugat? Antonius îl opri. — Vreau să-l văd luptând pe Salix. — Ai pariat cumva pe Salix? În mâna lui Vitellius strălucea o monedă de aur. — Mărim miza? Eu pariez pe Skorpius, iar tu pe Salix. Antonius nu răspunse și își întoarse privirea spre arenă. „Îl omor“, se gândi, plin de ură. Știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ridicându-se. Vitellius ți-a dat un răspuns. Mai e ceva de adăugat? Antonius îl opri. — Vreau să-l văd luptând pe Salix. — Ai pariat cumva pe Salix? În mâna lui Vitellius strălucea o monedă de aur. — Mărim miza? Eu pariez pe Skorpius, iar tu pe Salix. Antonius nu răspunse și își întoarse privirea spre arenă. „Îl omor“, se gândi, plin de ură. Știa că nu avea s-o facă. Nu acum. Nu putea să-l omoare acum. El nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
un amfiteatru... Te-am văzut, știi? Îi recunosc imediat pe cei care vin pentru prima oară la munera. Se tem, ca și tine. Păreai un șoarece muiat în ulei când ai văzut cum îi tăiau beregata lui Rubrus. Eu am pariat pe adversar și am câștigat o grămadă de bani, zise mândru, arătându-i un pumn de monede. Își puse pe genunchiul lui Valerius mâna cu unghii negre și îi povesti că, în cei cinci ani obligatorii petrecuți la Ludi, Salix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
văzu pe Salix uitându-se spre el, ridicând brațul și atingându-și obrazul cu degetul arătător - vechiul salut al lor și al altor băieți din câmpiile Tolosei. — Îl cunoști? Ți-e prieten? îl întrebă grăsanul, trăgându-l de braț. Ai pariat pe el? — E prietenul meu, da, răspunse pierdut Valerius, și fu cuprins de neliniște, căci Salix se pregătea pentru o luptă în care putea să-și piardă viața. Splendid în armura sa de secutor, Salix înaintă calm, drept și mândru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și se întoarse. — Vezi? - grăsanul îl prinse iar de braț pe Valerius. Vezi cum își arată chipul mulțimii? Noi am plătit, ce crezi... Am plătit și vrem să fim siguri că este chiar cel care a fost anunțat. Doar nu pariem cu napi, ci cu bani, dragul meu. Cu bani! Începu să strige numele lui Salix. „Bani“, se gândi Valerius. O clipă, își dori să-l pocnească pe vecinul său drept în față. Oftă și strânse din dinți, neliniștit. Gândul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mai faimoși laniști din Imperiu. Dar am fost, la rândul meu, gladiator. Eram secutor, ca tine. Valerius se gândea că se afla în fața celui care nu voise să-l vândă pe Salix lui Antonius. Nu voise să-l vândă pentru că pariase pe Skorpius mulți bani, știind că Salix, campionul lui, avea să piardă. — Am auzit că nu te antrenezi cu atenție. Nu ești în stare nici măcar să te aperi cu scutul, continuă liniștit Manteus. Valerius îl întrerupse. — Nu știu de ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
alți douăzeci de gladiatori veți fi armata othoniană și veți sta... — ...în vârful colinei, sigur. Dar tu de ce ai venit să-mi spui toate astea? întrebă Valerius privindu-l cu atenție pe băiat, apoi zâmbi cu răceală. Poate că ai pariat pe mine de când lupt în arena de la Roma și nu vrei să fiu ucis? Ai grijă, de data asta va fi greu... Nu, pentru tine nu poate fi greu să învingi. Am vrut să-ți explic toate astea ca să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cu degetul spre ușa dinspre arenă. — De ce crezi că au venit toți pe frigul ăsta, când armata flaviană a ajuns deja la Narnia? Ca să-l vadă pe marele Skorpius luptând împotriva marelui Orpheus... Asta îi ațâță cel mai tare. Toți pariază sume enorme, și te avertizez că mai mulți pariază pe Skorpius decât pe tine. Asta îl va însufleți și mai mult pe adversarul tău, îl va face și mai periculos. Valerius ridică piatra pe care o purta la gât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
au venit toți pe frigul ăsta, când armata flaviană a ajuns deja la Narnia? Ca să-l vadă pe marele Skorpius luptând împotriva marelui Orpheus... Asta îi ațâță cel mai tare. Toți pariază sume enorme, și te avertizez că mai mulți pariază pe Skorpius decât pe tine. Asta îl va însufleți și mai mult pe adversarul tău, îl va face și mai periculos. Valerius ridică piatra pe care o purta la gât și o privi: era transparentă ca o piatră magică. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lupte alături de tine. Vitellius întinse mâinile, exasperat. În picioare lângă împărat, Allius Cerpicus continua să țină vasul. Listarius se uita la el. — Ai înțeles, Cerpicus? — Poporul habar n-are cum se ține pumnalul în mână. El nu știe decât să parieze la munera. — În oraș, mulți soldați mi-au rămas credincioși. Dă-mi vasul. — Flavius Sabinus s-a retras la Capitolium împreună cu copiii săi, cu cei care îi sunt credincioși și cu Domitianus, fiul mai mic al lui Vespasianus. Așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sfert de pantof sau un sfert de blug sau un abonament pe două linii de tramvai și o ciocolată, că, în fine, nația redescoperă virtuțile cancerigene ale cărnii, fie-i numele în veci afurisit, mai ales dacă nu-i friptură! PARIAȚI PE TÂMPIȚEL ! Stimați consumatori de umor, că e un produs mai ieftin și neteveat, țin să vă anunț că, deși campania electorală nu a început încă, plouă. Plouă cu noi și noi candidaturi, alături de Marele Circuit Auto din Kannawax înscriindu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
care o ai cînd ieși din necaz cu un pariu, și mă Întrebam cît de tare-l afectase pariul nostru pe el. Trăsesem aiurea toată săptămÎna și el trăsese minunat, atîta că nu avusese noroc la tragerile la sorți și pariase Întruna pe el. — SĂ facem un duro? m-a Întrebat. — Ești sigur? Da, dacă vrei. — Pe cît? A scos un portofel, s-a uitat Înăuntru și a Început să rîdĂ. — Mi-ar plăcea să-ți pot spune că pe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
părut ginul tonic mai bun. N-are rost să minți În legătură cu lucrurile de genu’ Ăsta și să te prefaci că nu-ți place cînd cîștigi. Dar băiatu’ Ăsta, Luis Delgado, era un parior destul de bunicel. Cred că dacă oamenii ar paria numai pe sume pe care și le pot permite n-ar mai fi așa de interesant. Tu ce zici, Enrique? — Nu știu ce să zic. Eu nu mi-am permis niciodată sumele jucate. — Termină cu tîmpeniile. Ai o grămadă de bani. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tot ceea ce ar fi fost necesar, îndrăznea să riște? Încă cântărea șansele când un alt nobil eliberat aduse un al doilea mesaj de la Czinczar: "Aș vrea să am o conversație cu dumneata și să-ți arăt un obiect pe care - pariez - nu l-ai văzut niciodată. Te poți gândi la un mod în care s-ar putea ajunge la o asemenea întâlnire?" Lord Clane arătă mesajul statului major la ședința de a doua zi dimineața. Interziseră cu toții o asemenea întâlnire dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
nu-l oprește de la nimic. Oare. Chiar să nu priceapă Antofiță că-i dirijat să susțină ce susține? Despre "antisemitismul românesc", de pildă. Ia să zică el ceva contra a ce așteaptă agenția Sőrős să zică. Reacția va fi dură, pariez. Cum dură a fost și a comuniștilor, față de cel care a mișcat în front (ideologic): Labiș. Ce dezgustător de imbecil glumește un brenciu, dis-de-dimineață, pe Antena 1: "Pe cîinele ăla cum îl cheamă? Lăbuș? Nu Lăbuș? A, Labiș!" Cît se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vaca Milka. În surplus de văicăreală, cere răzbunare. Să intervină primarul și să le curețe pe fiarele nedresate. Îi dă și termen: 36 de ore pînă să-mi ridice "potaia". Îl doare-n pingele pi primar, crede pensionarul din '90. Pariez că dacă țîni cîne, cînele lui e hrănit mai bini ca mini. Ce mănîncă dulăii îmbuibaților cari ni conduc nu mîncăm noi. După un timp nesfîrșit de lung, Milucă amenință să revină cu poliția. O să ne convingem de eficiența structurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Faust și mi-am dat seama că, de fapt, tare aș vrea să mă viziteze; mă interesează și pe mine o Întâlnire cu Mephisto: am mai sta de vorbă despre una, despre alta, l-aș Întreba pe ce se mai „pariază“ azi, din moment ce toți am devenit atei, ca și EL, de altfel (era gata să scriu cu literă mică). Da, pactul modern cu Diavolul, iată rezolvarea multor probleme de conștiință: aștept momentul! (noaptea) „Tout ceci doit être considéré comme dit par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o dâră de bale argintoase pe lujerul ierbii; Îl iau În palmă, nu se strânge, e lipicios, miroase a spermă proaspătă, Îi recit: „La râpa Uvedenrode/ Ce multe gasteropode/ supramuzicale/ suprasexuale“. Este extrem de atent la poezia lui Ion Barbu. (luni) Pariam care dintre noi are curaj să se ducă noaptea până În fundul grădinii și să aducă nuci din nucul lui Machidon; muream de frică, dar o mare ambiție mă Împingea să Încerc; un pas, doi pași, cucuveau-cucuveau, un foșnet suspect sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
te poate umaniza“, spune el, „dar cine să te ia pe tine, așa, monstru cum ești?“ „Facem pariu că, dacă vreau, mă pot Însura chiar mâine?“ „Nu te cred. Este imposibil să se găsească cineva care să te suporte!“ „Pe cât pariem?“ „Pe ce vrei tu“ „Bine. Să pariem pe o sută de sticle de șampanie, să fie pentru toată lumea, să se știe că Marele Monstru și-a dat libertatea, că s-a legat la cap, că și-a pierdut puterea precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să te ia pe tine, așa, monstru cum ești?“ „Facem pariu că, dacă vreau, mă pot Însura chiar mâine?“ „Nu te cred. Este imposibil să se găsească cineva care să te suporte!“ „Pe cât pariem?“ „Pe ce vrei tu“ „Bine. Să pariem pe o sută de sticle de șampanie, să fie pentru toată lumea, să se știe că Marele Monstru și-a dat libertatea, că s-a legat la cap, că și-a pierdut puterea precum Samson. Ești de acord?“ „De acord, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu flori. Aruncau în noi cu pietre. — Erau oameni cumsecade, încercă bărbatul. — Doamna Gavrilescu, spuse Rada. Și cu bărbată-su. I-a văzut un băiat de vizavi, care învăța noaptea pentru examene. Bărbată-su a aruncat piatra, îți imaginezi, dar pariez că scrisul e al dumneaei. Au venit de undeva, din Moldova, lucrau la Uzina de țevi din Colentina. Nici lor nu le plăceau bucureștenii, mai ales cei din Piața Universității. Nu mai aveau de gând să se întoarcă acasă și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în legătură cu familia Bashkirtseff, iar acum se opuneau din răsputeri oricărei intenții matrimoniale. Acest veto a fost de ajuns pentru a ațâța flacăra Mariei. Hotărâtă ca de data aceasta să câștige potul, Marie se pune pe ea însăși în joc, își pariază propria persoană. Pune la punct un întreg "sistem" de seducție, face tot soiul de "combinații" și de "calcule" pentru a înfrânge șovăielile lui Pietro. În speranța de a-l scoate din minți, de a-l face nebun după ea, și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
constată el, conversația ajunge mereu la sex. Stingo nu are încotro și trebuie să accepte delicioasa realitate că Leslie nu vorbește decât despre propriu-i libido. Iată ce-i spune la un moment dat tânărului, privindu-l drept în ochi: "Pariez că-i poți trage unei tipe un futai fantastic!". Așa că tinerii stabilesc să se întâlnească joia următoare. În timpul acestor patru zile de așteptare, Stingo simte că plutește, purtat de un val de euforie, de excitație, de anticipare a desfătării ce
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apela la expediente și la șiretlicuri, la sfaturile altora. La temeiul puterii lui De Gaulle de a inspira încredere se afla însă altceva, ceva intangibil. Era învăluit de o aură invizibilă, ce transpărea și din privirile sale scrutătoare. Am putea paria că cultul pasionat pe care i-l închinau atîția oameni, cult ce mergea pînă la un soi de extaz cvasi religios, a fost pentru el un stimulent indispensabil. Și i-a permis să învingă deznădejdea, înspre care era înclinat prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]