4,933 matches
-
putut fi prins cu dovezi concrete că îi ajuta pe rebeli. Se pare că Securitatea a vrut chiar să-l lichideze sau să desființeze schitul, ceea ce însă nu s-a întâmplat, posibil și datorită popularității lui în satele din jur71. Partizanii de pe muntele Bistrița au fost ajutați și de populația civilă din zonă, uneori utilizându-se mijloace de inducere în eroare a Securității. Spre exemplu, dacă este să dăm crezare mărturiei unui securist care a luptat împotriva acestor partizani, călăuza lor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din jur71. Partizanii de pe muntele Bistrița au fost ajutați și de populația civilă din zonă, uneori utilizându-se mijloace de inducere în eroare a Securității. Spre exemplu, dacă este să dăm crezare mărturiei unui securist care a luptat împotriva acestor partizani, călăuza lor principală era „o fată mută, tânără și frumoasă care ducea pe măgar alimente, armament, muniție“72. Și documentele poliției politice denotă existența în rândurile populației din zonă, cel puțin în parte, a unei simpatii pentru partizani, chiar dacă aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împotriva acestor partizani, călăuza lor principală era „o fată mută, tânără și frumoasă care ducea pe măgar alimente, armament, muniție“72. Și documentele poliției politice denotă existența în rândurile populației din zonă, cel puțin în parte, a unei simpatii pentru partizani, chiar dacă aceștia nu erau localnici. Se vorbea de existența în munți a unor „patrioți adevărați“. Pentru ca zvonurile să nu ia amploare, Securitatea a cerut, la 2 mai 1949, retragerea Batalionului 4 Securitate în garnizoana sa de reședință 73. • ASRI, fond
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ștefănești, județul Vâlcea, și din comuna Grădinari, județul Olt, au contribuit cu făină de porumb, făină de grâu, grăsimi etc., pe care le-au transportat într-o noapte în munți cu ajutorul unei căruțe. Între cei care i-au ajutat pe partizani sunt cunoscuți Aristide Ionescu, Ion Pătru, Ion Marinovici, toți din Ștefănești, și Ion P. Popescu, din Grădinari 75. După distrugerea grupului din munți, cei care i-au ajutat pe rebeli se așteptau să fie arestați. Unul dintre ei declara: „Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lor, fiindcă în cazul în care ai fi fost prins, sub torturi, era posibil să ți se smulgă numele celor care te-ar fi ascuns“. Cu efectivele mărite, Securitatea a operat numeroase arestări și în rândurile susținătorilor din sate ai partizanilor. Bunăoară, Aristide Ionescu a fost arestat în noaptea de 3-4 mai 1949. Mai întâi a fost dus la Securitatea din Drăgășani, apoi la cea din Râmnicu Vâlcea, iar în final a fost predat Securității din Craiova. În cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stare avansată de anemie. După 4-5 luni de detenție, când mă dădeam jos din pat, aveam amețeli, îmi pierea văzul și cădeam pe beton [...] La arestare aveam 75 de kg, iar după aceea ajunsesem la 53 de kg“76. • Anchetele Partizanii și susținătorii lor care au fost arestați - în total aproximativ 60 de persoane 77 - au cunoscut din plin torturile Securității. Ion Costin a fost torturat la Securitatea din Craiova de către locotenenții Mihuț (mai târziu a ajuns colonel de Securitate la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-l spuseseră și ofițerii de Securitate la anchetă, amenințându-mă cu bătaia dacă nu susțin declarația din dosar“. Culme a cinismului, cei care au dat curs sugestiei aveau să primească pedepse mai grele 82. Acuzarea a susținut că grupul de partizani din Munții Vâlcei „a fost organizat pentru răsturnarea regimului comunist din România“83. Pe 6 79 ASRI, fond „D“, dosar 9051, vol. 2, f. 71, 73-74; ibidem, 9047, vol. 3, f. 103. 80 Aristide Ionescu, op. cit., p. 50. 81 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
moartea, dar au primit în cele din urmă 12 ani temniță grea. Și pentru învățătorul Constantin Văduva și Nicolae Tărăsescu din Oteșani, județul Vâlcea, s-a cerut condamnarea la moarte, dar au fost condamnați la 18 ani temniță grea. Alți partizani au primit condamnări de câte 12 ani: tehnicianul Sergiu Popescu din București, moșierul Predescu din Cepari, studentul Mișu Ocneriu din Olănești. Alți inculpați au primit pedepse mai „ușoare“, între 3 și 8 ani: Ion Marinovici, gospodar din Sutești, Ilie Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
214, 218. • Ibidem, p. 214. începutul anilor ’50 se afla în penitenciarul Gherla, numărându-și cu încredere zilele pe care le mai avea de executat până la ispășirea pedepsei 89. Condamnat la patru ani închisoare pentru că îi ajutase cu alimente pe partizani, Aristide Ionescu a trecut prin închisorile Craiova, Jilava, Văcărești, Gherla 90. În perioada în care s-a aflat în detenție, lui Aristide Ionescu i s-a confiscat casa. Soția lui a fost pur și simplu înștiințată că trebuie să părăsească
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după anihilarea grupului. Spre exemplu, la Sfatul popular din Vaideeni era un informator al Securității, pe nume Ion Straulea („nu avea picioare, dar avea nișe proteze cu care mergea foarte bine“), care de fapt s-a dovedit a fi omul partizanilor. Ulterior a dispărut. A fost condamnat în contumacie la 25 de ani închisoare. Prin ianuarie-februarie 1951 s-a dispus depistarea sa, în acțiune fiind implicați 20-30 de milițieni. Fugarul își făcuse un adăpost sub podeaua casei, pe care milițienii l-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în acțiune fiind implicați 20-30 de milițieni. Fugarul își făcuse un adăpost sub podeaua casei, pe care milițienii l-au descoperit-o cu greutate. S-au găsit în ascunzătoarea lui o mașină de scris, un pistol și numeroase manifeste ale partizanilor de pe Muntele Bistrița, „cum să organizeze ei acțiuni de rezistență“98. • Concluzii După cel de-al doilea război mondial, Partidul Comunist Român a declanșat, cu ajutorul Uniunii Sovietice, o amplă ofensivă pentru preluarea deplină a puterii în stat și pentru controlarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
speranța că o intervenție din afară, în speță anglo-americană, le va permite întoarcerea la normalitate în scurt timp. Securitatea a desfășurat acțiuni ample pentru demantelarea grupului „Arnota“, atât în București, de unde veneau dispoziții privind linia pe care urmau să activeze partizanii, dar și o parte însemnată a oamenilor, cât și în Vâlcea. Grupul a fost distrus în aprilie 1949 în urma unei masive intervenții a Securității, mai mulți partizani fiind uciși în timpul luptelor, alții fiind prinși tot atunci sau ulterior. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atât în București, de unde veneau dispoziții privind linia pe care urmau să activeze partizanii, dar și o parte însemnată a oamenilor, cât și în Vâlcea. Grupul a fost distrus în aprilie 1949 în urma unei masive intervenții a Securității, mai mulți partizani fiind uciși în timpul luptelor, alții fiind prinși tot atunci sau ulterior. De asemenea, au fost arestați numeroși susținători ai partizanilor. După ce au trecut prin torturile Securității, arestații au fost judecați de Tribunalele Militare Craiova și București, mulți dintre ei fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oamenilor, cât și în Vâlcea. Grupul a fost distrus în aprilie 1949 în urma unei masive intervenții a Securității, mai mulți partizani fiind uciși în timpul luptelor, alții fiind prinși tot atunci sau ulterior. De asemenea, au fost arestați numeroși susținători ai partizanilor. După ce au trecut prin torturile Securității, arestații au fost judecați de Tribunalele Militare Craiova și București, mulți dintre ei fiind condamnați la ani grei de închisoare. Câțiva dintre condamnați au fost executați fără judecată în anul 1950, metodă căreia i-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Securității, arestații au fost judecați de Tribunalele Militare Craiova și București, mulți dintre ei fiind condamnați la ani grei de închisoare. Câțiva dintre condamnați au fost executați fără judecată în anul 1950, metodă căreia i-au mai căzut victime și partizani din alte zone ale României. De fapt, odată intrați în rezistență, luptătorii anticomuniști aveau puține alternative: să lupte, să fie prinși sau să moară, în timpul confruntărilor militare, în fața plutoanelor de execuție ori cu un glonte în ceafă, sau să se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
latină, nu s-a conservat, dar din răspunsul pe care i l-a adresat papa Vigilius (dilectissimo fratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae), și el amestecat în dispută, cercetătorii au dedus un Valentinian consecvent în apărarea deciziilor sinoadelor ecumenice, partizan al unei stabilități ecleziastice prielnice. Impunătoare a fost și statura scriitoricească a lui Dionisie Exiguul (exiguus înseamnă „umil”, „smerit”, „plecat”), alt „dobrogean” (căci se năștea în Scythia Minor prin anul 470) ce va face o carieră literară remarcabilă departe de
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
Încă din bucate ce au la bază mămăliga. Balmoșul, tochitura cu mămăliguță, varza cu carne servită obligatoriu la Ignat - sau cu orice alt prilej care presupune și tăierea porcului - fac parte din zestrea de bunuri gastronomice puse pe tapet de partizanii specificului bucătăriei autohtone. De fapt Însă și celelalte zone ale țării sunt marcate de prezența alimentului În cauză, fie că Îl devorează În combinație cu o zeamă iute, de ardei (faimoasele „ciuști” oltenești și muntenești), fie că intră În combinație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istorici, narațiuni. Care era celălalt concept despre care mă chestionai? Ruxandra Cesereanu: Variante de memorie. Ovidiu Pecican: Da. La fel, depinde. Memoria a ce și a cui? Într-un fel vei afla, Ruxandra, despre evenimentele din munți de la un fost partizan care a luptat acolo, În alt fel, Într-o altă tradiție va fi memorat același eveniment, vânarea de partizani, de către un securist sau un fost soldat care a fost constrâns În acea perioadă să participe la vânătoarea În cauză. Firește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fel, depinde. Memoria a ce și a cui? Într-un fel vei afla, Ruxandra, despre evenimentele din munți de la un fost partizan care a luptat acolo, În alt fel, Într-o altă tradiție va fi memorat același eveniment, vânarea de partizani, de către un securist sau un fost soldat care a fost constrâns În acea perioadă să participe la vânătoarea În cauză. Firește că sunt posibile și alte versiuni, ale rudelor celor vânați, ale rudelor celor care au vânat, ale unor oameni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Lucreția. Iar ea zicea: „Nu, gătea șeful, bătrânul Șușman, nu găteam eu.” „Dar ce făceați?” „Păi eu curățam armele.” „Și altceva?” „Eu Îi făceam pe acei bărbați să nu-și piardă nădejdea.” Era atât de credincioasă, or, mulți dintre acești partizani Își pierdeau nădejdea; de la un punct Înțelegeau și ei că Îi așteaptă degeaba pe americani și că regimul comunist nu va fi suprimat ușor; Lucreția Îi făcea să nu-și piardă nădejdea și Îi făcea să râdă, Îi amuza, le
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s.m.). Studenta a venit la mine foarte amuzată și mi-a spus: „Ce spuneți, doamna profesoară, eu sunt pasionată de studierea Gulagului și a rezistenței din munți, iar bunicul meu iată ce făcea - era acolo cu trupele de Securitate Împotriva partizanilor! Eu ce sunt atunci - o struțocămilă?”. „Nu, i-am spus, fiecare răspunde pentru faptele lui - tu pentru ale tale, bunicul tău pentru ale lui.” Dar m-am Întrebat atunci: oare câți oameni din România au avut astfel de cazuri În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o viață literară și culturală proprie (Descentralizare). Revista este dedicată celor „cărora nu le repugnă propășirea prin cultură a maselor populare”, propășire ce trebuie „stimulată prin înrâurirea curentelor cultural-poporaniste ce se formează în jurul unor publicații ca «Viața românească» și altele” (Partizanii descentralizării). Ca și „Gazeta săteanului”, D. de J. conține numeroase informații practice de interes pentru locuitorii din mediul rural. Rubrici: „Mișcarea culturală”, „Bibliografii”, „Recenzii”, „Revista generală”, „Mișcarea literară și de idei”, „Cărți și reviste”, „Știri și fapte”, „Cronica teatrală, științifică
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
a combătut sub flamurile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a lui Mihail Sadoveanu, care fuseseră acuzați, întrucâtva exagerat și fără înțelegere a circumstanțelor, de colaboraționism. SCRIERI
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
modern, nici un demnitar - nici chiar șeful guvernului - nu primește informații sau evaluări secrete referitoare la o anumită strategie politică pe care nu o primesc și alți demnitari de rang înalt. Unii dintre ceilalți oficiali s-ar putea să nu fie partizanii politicii și este de așteptat ca aceștia să se folosească de informațiile negative în încercarea de a contesta sau de a profita de situația creată. Această dificultate este exacerbată numai când informațiile le sunt împărtășite nu numai colegilor demnitari și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
domenii de activitate la care cercetătorii americani din cadrul Departamentului de Cercetare și Analiză se pricepeau cel mai bine, respectiv «acea sferă a științei cunoscută, în general, ca sociologie». În toate aceste discipline, antinomiile dintre fapt și valoare, erudiție și spiritul partizan cu care Max Weber s-a luptat cu atâta eroism au fost în mare parte estompate... a venit vremea sociologilor, a economiștilor și informaticienilor... Așa cum credibilitatea politică a Departamentului depindea de imaginea profesionalismului dezinteresat, credibilitatea epistemologică a disciplinelor se bazează
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]