6,839 matches
-
mici din glumele care sunt aruncate la grămadă cu miza unor afaceri, tot lucruri normale pentru un om normal și despre care nu se prea scrie la ziare. Martina aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetică pe lângă dânsa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiența solitară, ca în naștere, ca în moarte. Numai degetele-i tremură sub țesătura de danteală în culoarea tutunului. Mănușile vechi o strâng, par a nu mai avea, pentru ea, măsura potrivită. Degetele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sunt aruncate la grămadă cu miza unor afaceri, tot lucruri normale pentru un om normal și despre care nu se prea scrie la ziare. Martina aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetică pe lângă dânsa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiența solitară, ca în naștere, ca în moarte. Numai degetele-i tremură sub țesătura de danteală în culoarea tutunului. Mănușile vechi o strâng, par a nu mai avea, pentru ea, măsura potrivită. Degetele cu unghiile tăiate din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fără putere fizică, abia mai reușește să-și așeze mâinile înmănușate peste sânii, care nu au hrănit niciodată o progenitură. Este ca fetița la pubertate. Se apără fără să știe de ce și de cine. Nu știe și nici nu îi pasă. Nu-i mai pasă nici de ce va spune, ce va crede, despre ea, lumea. Care lume?? Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremură ascunse fiind în mănușile din dantelă fină precum coaja de ceapă. O
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai reușește să-și așeze mâinile înmănușate peste sânii, care nu au hrănit niciodată o progenitură. Este ca fetița la pubertate. Se apără fără să știe de ce și de cine. Nu știe și nici nu îi pasă. Nu-i mai pasă nici de ce va spune, ce va crede, despre ea, lumea. Care lume?? Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremură ascunse fiind în mănușile din dantelă fină precum coaja de ceapă. O pereche de mănuși ieșite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
zeii mă deleagă/Să fiu și ncoronatul și Pindaru;!// De-i scrisă, astăzi, clipa cea divină/ La „Roata Lumii” să mă dau în lanțuri,/ Tovarășul contabil Butușină/ Ar zice: „Timpu-i de întocmit bilanțuri!”// Să le-ntocmim/ Dar vezi, puțin îmi pasă/ De țâfne, socoteli, dobânzi, arvună!/ Tot poezia Vieții-i mai frumoasă/ Ia să vedem balanțele cum sună!/” Dincolo de toate, însă poetul are conștiința propriei valori. și de aceea în Autoepitaf singaporean el scrie: E timpul ca să-mi sânger epitaful/ într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți praporii-n mirare Sfârșindu-mă-ntr-o altă dimineață! De dor nebun ascund Melanholia, Jertfire sugrumată! Ce durere... Sunt priponit de umbră și tăcere: Străluminat sonet, îți duc solia! Nu-mi pasă! Cred în visuri efemere, în zbor semeț înalț zădărnicia... Am vrut s-ascund de tine Poesia: Aminte ia, mă-njunghie himere! Bătrân de-acum, mă paște depărtarea: Ce bun e vinul când îl bea uitarea și ce ferice-i Moartea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
savori de madlenă uscată și sfărîmicioasă. ,Legenda" lui, lipită din șuete și amintiri, e arheologia benzii de magnetofon. Așa, cel puțin, arată lumea veche, transcrisă de pe imaginare discuri și casete cu vorbe, vorbe, vorbe, în prozele pe care și le ,pasează", ca pe un drept, pe cît de public, pe-atît de privat, la memorii, Călin Torsan, Cosmin Manolache, Sorin Stoica, Roxana Moroșanu și Ciprian Voicilă. Minunată: ,Mi-a rămas impresia că autorii cărții nu și-ar da copilăria pe nici o altă
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
-i cuprinde întreaga poezie, în genul Firelor de iarbă ale lui Walt Whitman. Iar în cadrul acelui unic tom, tot ar mai figura titlurile fostelor volume " cum e cazul și acestui Carnaval prenocturn " ca elemente dintr-un cuprins. Poeziei nu-i pasă de cantitativ! Oricât de multe poeme ar lăsa în urma sa un poet de seamă: M. Ivănescu, Nichita Stănescu, Miron Kiropol, Adrian Păunescu sau alți autori "prolifici" (Ronsard, Victor Hugo), intuiția mea deslușește în uriașele acumulări un "sâmbure central" care nu
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
liniștea necesară creației Într-o țară liberă și demnă cum este Germania? Mă cutremur la răspunsul pe care mi-l dau la această Întrebare. A suferit În „The Land of Green Plums „alături de români și nu i-a uitat. Îi pasă de țara În care a văzut lumina zilei și Întunericul nopților comuniste. Îi vrea binele - dorește o Românie prosperă, fără sechelele fascist - comuniste. Dorește trezirea românilor din letargia post-comunistă, le dorește să fie demni și curajoși. Nu ne-o spune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
am dezonorat sub regimul comunist, atacat uneori și de „Scânteia” și de „Europa Liberă” simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este Uniunea Scriitorilor din România, burdușită de securiști și de textieri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
descrie păpușa drept „înfricoșătoare. M-a speriat de câteva ori pe platou, doar pentru simplul fapt că stătea acolo și m-a luat prin surprindere.” „Chiar m-a speriat”, spune Amendola, care are o secvență sfâșietoare alături de ea. „Nu-mi pasă cât sunteți de sceptici, dacă cineva vă oferă păpușa Annabelle pentru a dormi o noapte în casa voastră, aproape cu siguranță veți refuza”, zâmbește Safran. „Annabelle încă bagă spaima în noi toți. Am tot timpul convingerea că se va întâmpla
etst [Corola-blog/BlogPost/96612_a_97904]
-
conchide: optimistul poate băga mîna în foc că universul există spre binele oamenilor, în vreme ce pesimistul, din contră, poate jura că lumea există doar pentru a-l chinui pe el, numai că, riguros vorbind, nu există nici o dovadă că universului îi pasă de noi în vreun fel. Iată așadar un exemplu de cum poți trece de la o banală întîmplare biografică la o strălucită și sarcastică remarcă filosofică. Și aproape că nu e filosof căruia Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
Love Parade,/ aici nu se dansează și toți se urăsc -/ aici noi suntem ăia/ și numai între noi,/ în momentele de grație,/ suntem un fel de ăștia - cu spinările încovoiate,/ saci de cartofi/ încercând să stea în picioare (...) Nu-mi pasă de cultura rave/ dar mi-e ciudă./ Miha m-a trimis să votez pentru că,/ zicea ea,/ primarul s-ar putea să-mi numere ștampilele/ de pe buletin/ la următoarea audiență./ Frica de ziua de mâine - și de poimâine,/ și de restul
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
și ieșise apoi în lume: vocația singurătății". Mica experiență în sala de disecții a Universității de medicină îi provoacă scrierea unui mic eseu despre cadavrele folosite drept material didactic. Virtuțile literare ale textului ies de la sine în evidență: ,Cui îi pasă că această femeie, de exemplu, a fost măturătoare de stradă sau a spălat vasele într-o cantină? Pe mine, student în primul semestru al anului întîi, mă interesează deocamdată traseul nervului sciatic, raporturile venei safene sau planurile pectoralilor pe care
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
vasele într-o cantină? Pe mine, student în primul semestru al anului întîi, mă interesează deocamdată traseul nervului sciatic, raporturile venei safene sau planurile pectoralilor pe care le desenez cu grijă în caietul de alături, pătat cu grăsime. Cui îi pasă că inima acestui bărbat a iubit, a urât, s-a zbătut în spaime ori s-a poticnit în neliniște?" Filozofând în imediata vecinătate a cadavrelor aflate pe masa de disecție, memorialistul mai are o revelație importantă: ,Sculptorul însuflețește materia inertă
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
conchide: optimistul poate băga mîna în foc că universul există spre binele oamenilor, în vreme ce pesimistul, din contră, poate jura că lumea există doar pentru a-l chinui pe el, numai că, riguros vorbind, nu există nici o dovadă că universului îi pasă de noi în vreun fel. Iată așadar un exemplu de cum poți trece de la o banală întîmplare biografică la o strălucită și sarcastică remarcă filosofică. Și aproape că nu e filosof căruia Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
fără răspuns ani de zile? Repet: ani de zile!!!! Cică... legea ar fi că este obligatoriu, ca în orice țară civilizată, a se da răspuns - care o fi el - în cel mult 30 (!?) de zile. Dar, cui de la primerie îi pasă de lege? și totuși, oficiul juridic al primăriei a funcționat și funcționează bine, dar până la punctul când procesele prelungite inutil (este clar că un fost proprietar la prima mâna își va recapătă apartamentul nevândut șmecherește și hoțește pe mai nimic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
recapătă apartamentul nevândut șmecherește și hoțește pe mai nimic, spre norocul lui) cu contestații la tribunal depuse fără întârziere, negreșit în maxim 30 de zile de numitul ofici, sunt pierdute definitiv. Atunci se supără foarte tare, si nu le mai pasă de a se conforma sentințelor obligatorii date de tribunal sau Curtea Supremă, care le sunt comunicate. Oare ce este în mintea lor? Câinii lătra (tribunalele) și ursul (primăria) merge. Țara lui Papura Vodă sau a nimicniciei românești ajunse la paroxism
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ÎNDEMN LA LUPTA Nu dor nici luptele pierdute, nici rănile din piept nu dor, cum dor acele brațe slute care să lupte nu mai vor. Cât inima în piept îți cântă ce'nseamna'n luptă-un braț răpus? Ce-ți pasa'n colb de-o spadă franța când te ridici cu-n steag, mai sus? Înfrânt nu ești atunci cand sângeri, nici ochii când în lacrimi ți-s. Adevăratele înfrângeri, sunt renunțările la vis. FOAMEA Parcă de veacuri, parcă de cinci ani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de gand ăștia cu noi... nu știu. Dacă ne-ar lăsa-n pace să ne vedem de ale noastre! - Lasă, că e bine! deocamdată am ceva strânsura în patul. Numai de nu mi s-ar îngărgărița! În rest, ce-mi pasă?! Câte griji aveam anul trecut în vremea asta? Ba cu aratul, ba cu semănatul, ba să plivesc neghina și pălămidele din grâu. Acum, umblu că Vodă prin loboda, cu capul gol. Aștept. - Ce așteptați, taica? Să plouă cu bucate? - Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
capul Președintelui Băsescu din 10 în 10 minute, cu superbă limba românească masacrata de fătucile de la posturile private de televiziune, cu o pătură socială importantă care plânge în hohote la 4 după masă, la Tânăr și Neliniștit, cui îi mai pasă astăzi de disidenta solitara, de onoare, de principii, de adevăr? și totuși... Scrierea corectă a istoriei contează în absolut, contează că exercițiu democratic,chiar dacă românii din ziua de azi sunt indiferenți la adevărata istorie a României. Mihai mi-a transmis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cu insectifugul menționat, m-am lăsat descoperit până la mijloc și nu am făcut nici un gest de apărare. Fiind semiîntuneric, insectele nu se vedeau. Ironic, i-am întrebat pe pescari cum de sunt așa de sensibili, devreme ce mie nu-mi pasă de înțepăturile lor. (La Caraorman, hoții de cai erau pedepsiți prin legarea peste noapte de un copac: făptașii erau găsiți a doua zi fără sânge). Probabil că pescarii au tras concluzia că sunt cel mai nesimțit individ pe care l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
din PDL au nevoie de o echipă care să-și stabilească un obiectiv și care să aleagă un nou drum de urmat pentru partid. Nu există deja un curent care să spună trebuie schimbat Vasile Blaga. Sunt oameni cărora le pasă de partid. Sunt oameni care nu neapărat vor o funcție de conducere, ci o deschidere a partidului, să vadă că există o dorință de a trasa un drum pentru PDL, că sunt conduși de o echipă care și-a fixat un
Elena Udrea: Trebuie oprită fierberea din PDL by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39948_a_41273]
-
mobilizare la nivel național. Este o luptă dată clasei politice și întregului sistem. În ultimele nopți... am dormit foarte puțin. Am simțit că există solidaritate, am simțit că în România există viață și că sufletul nu a murit. Oamenilor le pasă de ce se întâmplă și le trebuie doar o scânteie să arate acest lucru. M-au impresionat toți oamenii, dar mai ales cei bătrâni, în cârje care au venit cu formularele completate. Au venit cu lacrimi în ochi. Mi-au adus
Ana Diaconu, uimită când a văzut cine a venit să semneze pentru tatăl ei by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40038_a_41363]
-
luate din sus amintita poezie (?): „În pădurea cea umbrită Eu adesea rătăcesc, Și la tine o iubită Fericită mă gândesc” Că d-ra are o „fantaisie” atât de „romanesque”, încât îi place să rătăcească prin păduri, prin codrul verde, nu ne pasă. Vorba e ce însemnează „pădure umbrită”? Pădure umbroasă, poate; căci „umbrită” nu înțelegem. Poate, umbrită de nouri!? Sau, poate, din lipsă de rimă pentru „iubită” din viersul al treilea! - Jertfe ale rimei! „Și la tine o iubită Fericită mă gândesc
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]