1,467 matches
-
simțire); (!!) uneori natura își desfășoară toată magnifica forță de fascinație și reușește să Ț l subjuge pe om prin farmecul ei amețitor; (!!) este o cucerire de moment, pentru că, până la urmă tot dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
până la urmă tot dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
urmă tot dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
într-o intimă aură a sa; - această aură creează un climat savuros de repaos și de fericire calmă; - climatul nou creat este cu atât mai gustat, cu cât el nu se împrăștie, ci se adună într-un spațiu natural restrâns;pastelul evidențiază strânsa legătură dintre om și natură; - natura se constituie ca o dependență umană, dar și invers; de unde și imaginile artistice vor fi senine sau întunecate; - atmosfera poate fi calmă sau planturoasă și viu dinamizată de revărsări năvalnice; ea dă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
între care este fixat un peisaj; spațiul este marginit la cât cuprinde pivirea; deci unitatea sa de măsură este câmpul vizual; - timpul va avea unități de măsură, repere rustice: amiază, seară, vară, iarnă, etc., și nu cronologice: oră, minut, etc.; - pastelul are o fizionomie clară, însoțită de câteva linii tematice și moduri expresive; Teme: a. exaltarea în fața naturii; b. izolarea vieții câmpenești; c. seninătatea orgolioasă în fața morții, etc. - imaginile artistice, senine sau sumbre, se realizează prin tehnici picturale; au tonuri catifelate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
clară, însoțită de câteva linii tematice și moduri expresive; Teme: a. exaltarea în fața naturii; b. izolarea vieții câmpenești; c. seninătatea orgolioasă în fața morții, etc. - imaginile artistice, senine sau sumbre, se realizează prin tehnici picturale; au tonuri catifelate, lipsite de stridențe; - pastelul are, ori redă, o atmosferă euforică, ce tălmăcește legătura armonioasă a omului cu natura; sau, o atmosferă apăsătoare, natura părând doar ostilă și neprietenoasă; - colorit: grav, chiar întunecat, sobru, etc.; sau culori vii, deschise; în funcție de starea sufletească a receptorului; (!!) pastelul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
pastelul are, ori redă, o atmosferă euforică, ce tălmăcește legătura armonioasă a omului cu natura; sau, o atmosferă apăsătoare, natura părând doar ostilă și neprietenoasă; - colorit: grav, chiar întunecat, sobru, etc.; sau culori vii, deschise; în funcție de starea sufletească a receptorului; (!!) pastelul este apreciat drept corespondent poetic al unor imagini vizuale; - imaginile vizuale se realizează îndeosebi prin epitete și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore se compun, de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore se compun, de regulă, cu elemente la nivelul fonetic (vocale, consoane etc.), morfologic (interjecția) sau stilistic (aliterația, onomatopeea, etc.);pastelul este o adevărată probă pentru realismul și caracterul național, popular al artei scriitorului; - autorul își face cunoscută atitudinea înalt contemplativă, deci subiectivă, în fața frumuseților eterne ale naturii; sau se folosește de peisaj doar ca pretext pentru a-și expune anumite
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
invadat de aceasta sau privește detașat, din exterior, tabloul naturii;organele sale de simț, în special ochiul, percep de la depărtarespre aproape sau invers;prezentarea tabloului este adeseori dublată de unele digresiuni, paranteze, contestări, observații ale autorului; adeseori, întregul tablou al pastelului este doar un pretext pentru poet de a-și exprima o anumită filozofie; (!!) de regulă, aceasta fiind de tip conclusiv; cele două segmente sunt corelate prin „tot așa și...”, „la fel și eu” etc.; - tabloul se încheagă, de regulă, prin
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
com putea vorbi de un climax sau de un anticlimax; 76gradația înregistrării aspectelor adaugă peisajului argumentul înscenării de la detalii, segmente, părți componente -la întreg (sau invers); - versul este, de obicei, plin și muzical; se remarcă prin rotunjime, transparență, cursivitate; - în pastel se renunță la complicare prozodică (deci simplitate, dar nu simplism !!); sobrietatea și simplitatea sporesc emoția și profunzimea celor exprimate; deci accent deosebit pe detaliul plastic revelator; - timpul verbal este, aproape invariabil, prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aceste operații. Figurația e mai abstractă decît intuiția simbolica și mai naivă ca alegoria. A o confunda cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualistă ca poezie parnasiană. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște) așa de frecvent în Philippide, se acopere de precedentul indiscutabil al lui Novalis". Este emoționantă și în totul admirabilă atitudinea față de un alt poet, contemporan lui, atitudine atît de rar întîlnită în mohorîtele noastre zile: "Dar elogiul meu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-l va depăși: "Dar o scriere, spune poetul, este totdeauna un mijloc de a face alta mai desăvîrșită, și eu voi fi cel dintîi a aplauda pe acela ce va face mai bine" (apud E.S.). Nu altfel va proceda poetul Pastelurilor - vorbind despre Eminescu. Cu finețe și precizie este pusă în ramă, de critic, maniera lirică a autorului Umbrei lui Mircea. La Cozia: "Înălțarea, mărirea obiectului poetic presupun o lepădare a lui de culoarea și densitatea materială. Sensibil la latura morală
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
boală a morții", cea mai teribilă și torturantă contradicție pe care a născut-o existența și care constă, pur și simplu, în a nu putea muri. "Tălăngile - trist/ Tot sună dogit,/ Și tare-i tîrziu,/ Și n-am mai murit..." (Pastel)". Lui Bacovia și moartea-i eșuează, este un vîndut diavolului: "Perpetua aneantizare a lui Bacovia este o rană .profundă, existențială, o crestătură în propria sa carne. Răul său este viu și ia astfel o direcție. Pe verticalitatea Dumnezeu - Satan, Bacovia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fost greu să-i schimb chipul după mode și curente”. Pictura lui Călin Alupi atrage, place, dar mai întâi impune prin stăpânirea deplină a meseriei. El a realizat o sinteză originală, desăvârșindu-se atât în tehnica uleiului, cât și a pastelului, în care a excelat cum puțini au făcut-o. dispunând de un ascuțit spirit de observație, Călin Alupi s-a impus ca un neîntrecut portretist, ca un pătrunzător analist al fizionomiilor, reținând pe pânză numai acele trăsături ale chipului uman
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
reverie nu produce însă nimic - spiritul creator trebuie să elibereze din mrejele ei, precum în "Poartă", printr-un ritual expiator: "Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare, / Vindeca de noapte steaua-n tremurare"49. Aceste imagini nu constituie un "pastel cosmic"50, cum presupune Pompiliul Constantinescu, nici unul "vesperal", cum crede G. Călinescu 51, ci sunt, mai curând, alegorii / figurații ale invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște), așa de frecvent în Philippide, se acoperă de precedentul indiscutabil al lui Novalis 52. Interesant ni se pare și faptul că tropul "figurației" barbiene se suprapune, am zice aproape perfect, cu principiul suprarealist al "imaginii duble", teoretizate, cam
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
zi. Trei ani mai târziu, Horia Lovinescu publică prima creație în versuri, în revista Ion Dragoslav de la același liceu. Cu o activitate literară bine susținută, școala din Fălticeni a fost cadrul de debut și pentru poetul Mihai Gafița care publică pastelul "Într-o zi de toamnă", în cea de-a treia revistă școlară interbelică, Răsărit de soare 207. În ținutul Dorohoiului, la Mihăileni, Revista Tinerimii, editată de Societatea culturală Tinerimea Mihăileană, are ca membri de redacție pe doi elevi moldoveni ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sufletului întrupată în lumină, surprinsă în "clipa ceea rară de tainic început" (Ultima verba. Cântarea lui Samson)24, nu poate fi posedată, avută în vedere precum o reprezentare sensibilă sau o reproducere fidelă. "Sufletul ți-l pipăi cu mânele, eteric" (Pastel) pentru că "nemărginit senin era în suflet" (Arșița)25; sufletul atins - cu privirea, cu rostirea - nu spune ceva decât în forma strălucitoare a propriei priviri și rostiri. Imaginea sa se întipărește ca model originar al tuturor înfățișărilor pe care le scoate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în perioada Belle Époque, Flirt de Édouard Bonnaffé (1888) și Flirtage de Jean Malic (1885), pun în scenă, pe un ton de romanță, aceste noi idile transeuropene, scoțând la iveală întregul lor farmec dulce-amar. Flirt este o narațiune în tonuri pastel semănând cu o delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele destrămate și un trandafir vestejit, naratorul începe să evoce cu nostalgie trecutul. Astfel, rememorează "clipa fericită" în care avusese șansa s-o întâlnească
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flirtului adolescentin. Subliniază toate contradicțiile acestuia, derivele sale moderne, și mai cu seamă "atrocitatea absolută, [...] iremediabilă". Înfățișarea pe care o dă romancierul acestui joc amoros este de o întunecime radicală. Se situează la antipodul florii albastre sau al nuanței roz pastel care tinde se să impună în Franța începând cu anii '30. Descrierea făcută de Styron ține de caricatură, de satira mușcătoare. Cu toate acestea, și el, ca toți marii romancieri, spune "minciuni adevărate". Oricât de sumbru ar fi el, episodul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de italienisme aparținînd acelorași domenii ca cele intrate în franceză: balcón, banca, charlatan, fachada, medal-la, soneto etc. În portugheză, există, de asemenea, numeroase împrumuturi italiene: adágio, alteza, amainar "a strînge vele-le; a (se) liniști", cantata, escopeta "flintă", infanteria, libreto, pastel, soneto, tenor. Cronologic, italiana a fost primul idiom romanic care a influențat limba română, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, prin cronicarii munteni, pentru ca, spre sfîrșitul acestui secol, să devină sursă de împrumuturi pentru învățații din toate provinciile românești
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
despreă asemenea studii seci <<Duduca de la Vaslui>>”? Aceasta era o ființă închipuită de Pogor care reprezenta pe cititorii burghezi ai Convorbirilor, mai ales de sexul frumos și mai cu seamă din provincie. Valoarea revistei a început să crească odată cu publicarea pastelurilor lui V. Alecsandri, a poeziilor lui Eminescu, a operelor lui Caragiale, Creangă, Slavici, Duiliu Zamfirescu și ale altora. Odată cu aceasta a început și lupta cu B. P. Hașdeu. Acesta i-a păcălit pe junimiști de două ori. Întâi cu poezia
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
voastră o apreciez cu atât mai mult cu cât ea tinde a combate gustul pocit al noilor încercări pe câmpul literaturei”. Colaborarea poetului la revistă i-a ridicat prestigiul. Un deosebit efect asupra publicului a produs apariția în Convorbiri a pastelurilor sale: Sfârșit de toamnă,Iarna, Gerul, Viscolul, La gura sobei și Sania. Când sfârșea vreo scriere mai amplă sau i se părea mai importantă, venea el însuși la Iași și avea o deosebită plăcere să și-o citească personal în fața
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
prin asocierea la nume a unuia din eroii lor, a uneia din cărți, a unei specii sau însușiri literare anume; aceasta devine cu timpul emblematică pentru personalitatea lor... Rămânem tot în perimetrul literaturii noastre. Alecsandri e poetul Doinelor și al Pastelurilor, Macedonski al Nopților, Sadoveanu al Baltagului, Rebreanu, părintele lui Ion, Arghezi al Florilor de mucegai, Blaga al Poemelor luminii; folclorul va fi mereu al doinei și mai ales al Mioriței - doina epică a poeziei noastre populare!... Eminescu este și rămâne
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
înclinații, așternute încă din adolescență într-un "caiet tainic" cu încercări literare, reunește în cele douăsprezece secțiuni ale cărții compoziții de o mare varietate, circumscrise liricii publice, dar și unui delicat lirism individual. Elegia civică, poezia patriotică, imnul și oda, pastelul, meditația, poezia didactică se situează pe coordonatele unei conștiințe publice comune, hrănite de sensibilitatea unui "cetățean exemplar", devotat binelui public. Caracterul activ al iubirii sale de țară, entuziasmul, atașamentul față de valori perene, apelul frecvent la virtuți înalte, precum onoarea, irump
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]