KorAP: Find »[drukola/base=pastilă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...89 >

2,223 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423

atît de multe lucruri. Eu mă simt foarte bine. În avion am dormit aproape tot timpul și mămica a dormit și ea. Întîi a plîns cît a plîns, din pricina lui Santiaguito desigur, dar pe urmă a luat o grămadă de pastile și a adormit alături de mine. La New York a trebuit să schimbăm avionul, dar n-am ieșit din aeroport fiindcă mămica a spus că era foarte frig și de altfel nici nu aveam timp. În celălalt avion am dormit iar și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
nu atît de corect pieptănat ca de obicei, cu o haină pe care probabil ar fi preferat să n-o pună Într-o asemenea după-amiază. Susan se drogase. Își amintea că avusese o batistă În mînă și o cutie cu pastile de diferite culori, dar cînd?, În ce moment? Deschise ochii și văzu totul cafeniu prin ochelarii ei de soare, aeroportul, pieptul lui Juan Lucas, hai, dragă. Carlos avea grijă de Bobby, ținîndu-l tot timpul lîngă el pe Santiaguito. Doamne Dumnezeule

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
drept nu-i mai rămîneau multe de cumpărat și se consacră În Întregime unei vieți foarte active. Își sacrifica siesta și pleca imediat după masă cu Mercedesul, după ce bea mai Întîi o sticlă de coca-cola de la gheață și lua o pastilă verde Întăritoare, ca să nu adoarmă pe drum. Dar ajungea Întotdeauna la destinație și-i ajuta pe oamenii săraci Împărțind catehisme și haine purtate, mîncare și medicamente, Îndeosebi celor de la hipodrom. Totul Începuse În ziua cînd Julius primise prima Împărtășanie, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
nu altceva, dar ea nu și-a pierdut cumpătul, a rămas calmă și curajoasă, i-a dezinfectat rana și l-a Îngrijit În timp ce doi zdrahoni Îl țineau zdravăn ca să nu se repeadă la ea. Susan, profund impresionată și sub efectul pastilei verzi Întăritoare, se uită la preot și se hotărî pe loc: va merge și ea În cartierele sărace. „Nu e vreunul pe lîngă clubul de golf?“, Întrebă, explicînd Îndată că În felul acesta ar fi economisit timp și ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
destul de bine. „Dar văd că tremuri, Ernesto“, Îi spuse ea. Voia să adauge ceva, dar el o rugă să-l aștepte, „mă duc să beau un pahar de apă, Su-Susan“, se bîlbîi și ieși glonț după apă, ca să poată lua pastila albastru electric de la nouă și jumătate și fiindcă vidul din fața lor, hăul imens și negru al nopții În partea asta a colinei Îl Îndemna cu o forță irezistibilă să-și azvîrle dantura spre Lima, spre Monterrico În orice caz, da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
partea asta a colinei Îl Îndemna cu o forță irezistibilă să-și azvîrle dantura spre Lima, spre Monterrico În orice caz, da, Altamira simți că nu mai poate suporta și Își privi mîinile foarte albe brăzdate de vene albastre, asemenea pastilei de la ora unsprezece, dar nu-și găsi nici de data asta liniștea, nimic nu-l putea ajuta să se calmeze. „Numai Susan, numai Susan“, Își spunea Întruna În timp ce alerga după apă, nespus de mîhnit și complet chior, din fericire nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
calmeze. „Numai Susan, numai Susan“, Își spunea Întruna În timp ce alerga după apă, nespus de mîhnit și complet chior, din fericire nu i-a ieșit În cale Lastarria, fiindcă l-ar fi Înjunghiat. Și tot din fericire Finita Își amintise de pastilă și trimisese un chelner cu un pahar de apă să-l caute. Uite că se Întîlneau amîndoi și acum Ernesto Pedro se Întorcea la Susan, gîndindu-se că dacă lua pastila albastru electric În tovărășia ei ar fi putut să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
fi Înjunghiat. Și tot din fericire Finita Își amintise de pastilă și trimisese un chelner cu un pahar de apă să-l caute. Uite că se Întîlneau amîndoi și acum Ernesto Pedro se Întorcea la Susan, gîndindu-se că dacă lua pastila albastru electric În tovărășia ei ar fi putut să se liniștească, cu toate că dantura oricum ar fi trebuit să și-o scoată la zece și musafirii... „M-am simțit destul de prost În ultima vreme, Îi spuse cînd se află din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
află din nou alături de ea: duminica după-masă, mai ales, mă simt Îngrozitor“ și voia să-i spună că avea de gînd să plece din nou În Europa ca să consulte un neurolog În Germania, dar deodată simți că albastrul electric al pastilei de la nouă și jumătate Își făcea efectul și credința lui În Dumnezeu nu dispăruse cu totul, cum se temuse, mai ales duminica după-amiază. Simți chiar că prinde puteri noi pentru a aștepta În compania lui Susan ca lumea să Înceapă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
arate supărată. — Darling, chiar dacă n-o să-ți vină să crezi, să știi ca Juan și cu mine sîntem foarte... Ernesto Pedro simți că următorul cuvînt: fericiți, avea o culoare portocalie și nu se potrivea de loc cu albastrul electric al pastilei și lumea se răsturnă iar cu dosul În sus, cu Monterrico cu tot. Îi trecu prin minte că trebuia să-și ia rămas-bun de la musafiri fără dantură, aveau să-l vadă cu fața scofîlcită și brăzdată de riduri și poimîine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
lua rămas-bun În timp ce avansa și el le spuse: vă conduc, domnilor, zîmbitor și spunîndu-și: „Au Început să plece mai mulți, dacă lucrurile merg mai departe tot așa, voi reuși să-mi scot dantura Înainte de zece și jumătate și să iau pastila albastră pe la unsprezece ca să dorm și copiii mei și proprietățile și totul și Germania...“ — Susan, draga mea! strigă Juan Lucas ca un spaniol adevărat. Ea era cît pe-aci să moară de spaimă. Susan, fermecătoare, se Întoarse, dar văzînd-o pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
niciodată, doar Își petrec toată viața rîzÎnd... Ce naiba caut eu aici? A, am intrat ca să nu-i spun că În noaptea asta o să dorm... Simte că se sufocă În halat, aș putea să fac un duș, nu, mai bine iau pastile de dormit... Susan ieși glonț să caute un whisky, dar pe drum nu se mai gîndi la nimic, nu-i mai păsa de nimic, numai de faptul că Julius Își dăduse seama că se petrece cu ea ceva deosebit... Ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
cînd era gata să ajungă acasă. Bineînțeles că era să se producă o Încurcătură Îngrozitoare, fiindcă el visa și tot el era Cano În vis, dar n-avea importanță. Julius era dispus să suporte Încurcătura. Era Încă devreme și o pastilă de dormit, mămica are cu siguranță, ar fi putut lămuri complet lucrurile. Rămîneau multe lucruri de lămurit. Nu știa Încă exact cum e casa lui Cano și cum e bunicuța lui, dacă aflu n-o să mă pierd cînd ajung la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
placă. Cam astea erau gîndurile lui Julius În timp ce scotocea printre flacoanele lui Susan, citind atent prescripțiile de pe fiecare. În sfîrșit găsi unul care te asigura că o să ai un somn lung, profund și odihnitor. Exact ce avea nevoie. Luă două pastile ca să fie sigur că somnul va fi cu adevărat lung și profund, mai ales profund, ca să-l cunoască profund pe Cano. Coborî În fugă s-o caute pe Țanțoșa și-i spuse că o să Învețe toată dimineața În camera lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227

care zdrăngăni când o ridică. Înăuntru era un pachet depastile. Se așeză pe podeaua bucătăriei și plânse. Se gândi să se întoarcă la Sioux City, să nu se mai irosească aici și să-și reia viața de unde o lăsase. Cercetă pastilele, pipăindu-le cu degetele. Accesorii de căsuță pentru păpuși sau echipamente sportive: vase albe, butoni roșii, farfurioare purpurii minuscule, cu monograme ilizibile. De cine le ascundea acolo jos, în afară de el însuși? I se păru că recunoaște favoritul local: ecstasy. Luase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
le ascundea acolo jos, în afară de el însuși? I se păru că recunoaște favoritul local: ecstasy. Luase și ea așa ceva, în Boulder, în urmă cu doi ani. Își petrecuse seara contopindu-se mental cu prietenii și îmbrățișând necunoscuți. Amorțită, luă o pastilă și o frecă de limba ce-i atârna din gură. O făcu bucăți și aruncă toată marfa dosită la gunoi. O lăsă pe Blackie, care scheuna întruna, înapoi în casă. Câinele îi adulmeca pulpele, având nevoie de ea. —E în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
Plus că, dacă e chiar nasol, poți să faci rost de cele mai noi și mai tari medicamente. Voi aveți tot soiul de chestii despre care nu ne spuneți nouă, profanilor, nu-i așa? Memorie, concentrare, viteză, inteligență - câte o pastilă pentru orice, pot să jur. Mă scoate din sărite ideea că nu vrei să-ți inițiezi propria fiică în chestiile astea. —Dă-te bine pe lângă mine, spuse el. Nu se știe niciodată. Apropo de cartea ta, Shawna mi-a arătat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
o dată! Te provoc! Cerul se despică, iar el căzu din nou la pământ. Când ajunseră în sfârșit la mașină, deja începuse să bată piatra. Uzi leoarcă, se strecurară pe scaunele din față. Se porni o salvă de pietre mari cât pastilele de naftalină, explodând și izbind mașina închiriată suficient de tare încât să lase urme. Mark își întinse gâtul, uitându-se în sus prin parbriz. Ce ne mai lipsește aici? Lăcuste. Broaște. Primii născuți. Amuți înăuntrul coconului cenușiu luat cu asalt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
spargă doar în capul ei. Karsh își luă pulsul. —Știi, dacă o iei pe drumul ăsta, tot ar mai fi o problemă. —Și anume? — Să-l convingi pe Mark să-și dea acordul. —Să-l conving pe Mark să ia pastile? Problemă? Pufni îndurerată. —Să-l faci să se țină de ele. Sau să-l urmărești cum trebuie. N-o să fie cel mai de încredere pacient posibil. Dacă-i intră în cap să întrerupă brusc... Ea încuviință din cap - încă un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
întreagă, revenind la forma lui naturală. Fă-te una cu locul în care ești și animalul va veni la tine, de bunăvoie. Mark se pregăti pentru un salt de încredere. — Femeia aia cu care ți-o tragi? Vrea să iau pastilele astea. Să mă drogheze, presupun. Ei, nu chiar să mă drogheze. Bine-ar fi fost să fie așa interesant. Nu, chestia aia se numește Olestra. Ovaltină. Ceva de felul ăsta. Cică o să-mi dea „limpezime“. Să mă facă să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365

le putea citi, și a încercat să țipe din nou. Mama și tatăl lui au apărut lîngă el și l-au culcat cu blîndețe înapoi în pat. Domnul Thaw l-a ținut strîns, în timp ce maică-sa i-a dat o pastilă de efedrină și i-a adus mai întîi lapte fierbinte, apoi whisky fierbinte, și i-a ținut cana să bea. Horcăitul speriat s-a rărit. L-au lăsat învelit într-un halat, cu picioarele încrucișate și sprijinit de mai multe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
un cîrnat, pîine neagră cu marmeladă și o ceașcă de ceai. îl urmări în timp ce mînca și-l întrebă: — Ți-e mai bine, fiule? Ceva mai bine. — Ei, o să te simți mai bine cînd ajungi la școală. Poate. — Mai ia o pastilă. — Am mai luat una. Nu mă prea ajută. Ai hotărît tu că nu-ți face bine! Dac-ai dori să aibă efect, ar avea! — Poate. După o pauză, adăugă: Oricum, nu vreau să mă duc azi la școală. — Duncan, mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
urce Buchail și să petreacă noaptea în adăpostul Cameron. Nu m-ar deranja să fiu Sheila pe ziua de azi. Nu noaptea asta, ci doar azi. Rîse și-l întrebă: Ți-e foarte rău, Duncan? De ce nu mai iei o pastilă? — Am luat deja. Peste zece minute, își dădu seama că astmul rezista oricărui gen de pastile și începu să lupte cu el cu singura armă pe care o avea la îndemînă. Retrăgîndu-se în miezul minții sale, își aminti imagini din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
pe ziua de azi. Nu noaptea asta, ci doar azi. Rîse și-l întrebă: Ți-e foarte rău, Duncan? De ce nu mai iei o pastilă? — Am luat deja. Peste zece minute, își dădu seama că astmul rezista oricărui gen de pastile și începu să lupte cu el cu singura armă pe care o avea la îndemînă. Retrăgîndu-se în miezul minții sale, își aminti imagini din vitrina unor librării și din benzi desenate americane: o blondă goală care zîmbea de parcă trupul ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
bătrînul și băgăciosul McPhedron cu tricotatul lor? Fratele tău nu se simte prea bine, nu-i așa? Ruth se întoarse și-i aruncă o privire, care voia să spună „Revino-ți!“. — Are una din crizele lui de șuierat, dar are pastile pentru asta. — Ei bine, cred că trebuie să se ducă la culcare imediat ce ajungem la hotel. La hotel, domnișoara Maclaglan îl conduse la etaj, într-un dormitor mic, curat și cu tapet floral. Se dezbrăcă încet, scoțîndu-și un pantof și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]