4,801 matches
-
aleargă, aleargă, bă, și câștigă, nu ca voi, care-o să muriți pensionari la stat, înjurând guvernul când scumpește gazele sau leușteanul! În timp ce ne muștruluiește suge două berițe (ale noastre) și atacă vârtos alunele pe care le aromatizează cu o patriotică (tot de la noi) din care trage cu multă măiestrie fum după fum. Bem repede ce avem în față, că la sorbul băiatului e greu să mai scape ceva, băgăm pachetele de țigări în buzunar și ne jucăm încurcați cu degetele
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
vouă dascălilor care la comanda marionetelor politice de la cârma inspectoratelor școlare, acceptați prin „obligativitatea” intonării imnului național să ridicați odă în fiecare dimineață de cursuri împăratului roman Traian, jefuitorul aurului dacic ! Câte petiții ați făcut pentru a intona alt marș patriotic în școlile noastre ? Vremea apocalipsei personalului didactic din școli, începe! Elevii vă vor întreba de ce ați scos istoria neamului nostru din manuale, vă vor pune întrebări de ce Eminescu, poetul nostru național, e cadavrul din debaraua lui H.R. Patapievici, de ce pentru
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
fondul este estompat, rămânând cuvinte cu reflexii roșu-galben-albastre - doar forme fără fond. Patriotismul are rangul de sentiment, căci este o subdiviziune a iubirii: iubirea de țară. Și cum este dificil sa vorbești despre orice fel de formă a interiorității, discursul patriotic trebuie să fie însoțit de asumarea unui risc care stă într-un echilibru fragil: fie exprimi, fie faci cunoștință cu eșecul. Așadar, scriu, am tahicardie și picături de sudoare îmi inundă fruntea și palmele. Nu îmi este ușor să conviețuiesc
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
tuturor poeziilor doarece sunt multe și trebuiesc lecturate pe îndelete pentru a pătrunde în sufletele gingașe ale poeților care și-au pus în ele o fărâmă din trăirile lor, dar din cât am citit am simțit un puternic sentiment religios, patriotic, dragoste de natura înconjurătoare, de părinți, de copii și mult, mult eros. O revărsare de talent spontan, sincer, ca răcoarea unei dimineți de vară, suflete de poeți ținute în palma tremurândă, fluturi îmbrăcați diafan în culori siderale, har prins între
DĂRUIRE ŞI RESPECT SAU DREPTUL LA POEZIE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343237_a_344566]
-
1921), cum din anul 1936 un colaborator asiduu al revistei fusese și ceva mai vârstnicul scriitor Horia Vintilă (1915-1992). În anul 1943 Nichifor Crainic susține, atât în București, cât și în toate provinciile țării, o serie de conferințe pe teme patriotice, despre Octavian Goga, Avram Iancu, George Coșbuc sau „Transfigurarea românismului”, în care exaltă teologic românismul ca „teantropie” realizată. Pe 4 iunie anul 1943 prezintă la Zagreb conferința „Poezia noastră religioasă”, pledând pentru crearea, evident sub auspiciile Reichului, a unei Europe
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
renunțe la activitățile critice față de Republica Populară Română. Era o formă perversă a regimului de a-i compromite în fața străinătății și de a împiedica formarea unor cercuri de rezistență internă, amăgindu-i totodată cu promisiuni deșarte că, în schimbul acestor „servicii patriotice” în afară, vor fi republicați din nou în țară. O vreme Nichifor Crainic s-a lăsat amăgit și el de naționalismul comuniștilor români și de iluzia revenirii pe scena literară publică. Între anii 1963-1964 a scris cel de-al doilea
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
iubit și respectat. Pe un ton convingător, duios sau solemn a recitat din propriile creații. Ion Machidon, Cleopatra Luca, Florin Anghel Vedeanu au apreciat sensibilitatea autoarei, dragostea ei pentru lumea copilăriei în al cărei suflet a reușit să pătrundă, latura patriotică a creației, definirea patriei prin elementele naționale durabile. George Militaru, profesor de limba română și scriitor, și-a prezentat volumul în proză „Pamflete vesele și triste” pe care îl intitulează „protest și strigăt de revoltă” față de realitățile atroce pe care
CONFLUENŢA ARTELOR LA CENACLUL LITERAR „AMURG SENTIMENTAL”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343366_a_344695]
-
am avut ocazia să îi văd partea superioară, acoperișul de șindrilă neagră, turla ce părea că se pierde spre cer și drapelul României care flutură la înălțime, reușind să învioreze peisajul prin culorile lui și să trezească un profund sentiment patriotic. De aici am putut admira în toată splendoarea lor răsăritul și asfințitul de soare, cerul senin, pe al cărui albastru s-a profilat câte un nor alburiu, cât și cerul înnorat din care ploile s-au revărsat abundent. O plimbare
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
ș.a. Ei bine, într-un asemenea climat social-uman reprobabil, distructiv, poeți și scriitori, oameni de știință de talia Profesorului Vasile Burlui, își consacră o bună parte din timp elaborării unor opere, care vin să armonizeze relațiile interumane, să promoveze spiritul patriotic generos constructiv, sentimentul de dragoste și prețuire pentru valorile perene, culturale, naționale și universale și disprețul, dezavuarea pentru non valori. În acest sens, în recentul volum „Concert Brandenburgic”, al Prof. univ. Vasile Burlui, regăsim o pleiadă de poezii, care se
MEDITAȚIE LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI „CONCERT BRANDENBURGIC” AUTOR PROF. UNIV. DR. VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343426_a_344755]
-
5000 de italieni doar în câteva zile... și 13 000 de români pe durata pedepsei), cu pregătirile Irozilor pentru alcătuirea Diviziilor roșii, cu greva deținuților politici și cu mitingul pregătit pentru asupritori: „-Miting în curtea mănăstirii... Mesajul de eliberare... sarcină patriotică... moment istoric. Tăcerea ostilă a masei i-a ațâțat, deși unii ofițeri superiori se învârtiseră în zilele de pregătire în jurul Anei Pauker, capul de afiș al manifestației, cu ploconeli de fanți și cu <>. Au trecut la atac. Din nou rechizitorii
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
le-am reținut. Și-a depănat amintirile de război și veteranul de la Miroslovești, evocând episodul în care i-a fost străpuns pieptul de un glonț inamic. O distinsă actriță de la Ansamblul Artistic al Armatei a interpretat un grupaj de versuri patriotice, iar o formație de elevi din Comana a interpretat la caval două piese muzicale. A urmat agapa, în “Sala tronului”, unde, din nou dl general R. Theodoru, redutabila actriță și părintele arhimandrit ne-au relevat supremația spiritului asupra trupului. Fiindcă
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
diferite persoane. - A fost odată o fetiță care se numea Scufița Roșie..., am început eu. - De ce, mă rog, roșie...? Înțeleg că nu aveai încotro pe vremea comuniștilor, a precizat un domn din Frontul Unității Naționale. Dar acum avem culorile noastre patriotice. Unde sunt tradițiile noastre milenare? Simbolurile noastre permanente? Nu s-a mai găsit o culoare locală adecvată pentru o fetiță și o scufiță? Propun... - Bine, am acceptat. Într-o zi, mama fetiței îi spune: „Ți-am pregătit un coș cu
SCHIŢE UMORISTICE (54) – SCUFIŢA ROŞIE REPOVESTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343085_a_344414]
-
anume organizație extremistă a secuilor ar fi încercat un atentat ”terorist”, se crede, la o manifestație a românilor din Târgu Secuiesc, însă nu doresc să intru în detalii. Nu încă, cel puțin. Personal, am așteptat și încă aștept trezirea spiritului patriotic al fraților mei - românii. Aștept asta de ceva timp și sunt conștient că voi mai aștepta, însă evenimente precum sărbătoarea națională de 1 Decembrie au rolul unei scântei, dacă e să comparăm iubirea de patrie cu un foc. Nu pot
ROMÂNII DE 1 DECEMBRIE ȘI ÎN GENERAL de BONAȚ ALEXANDRU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343086_a_344415]
-
de a recupera măcar teritoriile răpite de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste după primul război mondial: Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței. Ticu avea acum aproape optsprezece ani iar Melu șaptesprezece. Erau destul de săraci ca avere, dar bogați ca idealuri patriotice. Mânat de entuziasmul tinereții și al inimii de român, Constantin, primul fecior al familiei Pătruică se înrolează voluntar în armată la nici optsprezece ani ai lui împliniți și pleacă pe front împotriva armatei sovietice care ne trunchiase țara. Moartea îl
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
inamice, în calitatea sa de cercetaș al armatei române. Aflând despre moartea celui mai mare copil, disperarea părinților este fără de margini, mai ales că și cel de al doilea fiu, Emil zis Melu, se înrolează voluntar mânat de același entuziasm patriotic al vârstei și pleacă pe front de unde se va întoarce spre finalul lui august o mie nouă sute patru zeci și patru, rănit la coapsă și la ambele picioare, de șrapnelele din timpul unui atac cu obuze de tun. Lili pe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
dumneavostră. Mi-e frică, mărturisește puștoaica de franceză. Urcând spre etajul doi dau nas în nas cu instructorul de partid, tovarășul Ciurăscu. - Saveta, ce cauți aici în halul ăsta? Ce ai pățit? - Ăsta-i halul în care sunt după munca patriotică și după cearta pe care am avut-o cu un tovarăș secretar nou, Loază. - Și tu ai avut un conflict cu el? - Aaaaa! Deci este un generator de conflicte? - Ce ai pățit cu el? Îi povestesc repede și pe scurt
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
a fost director. Deși a pictat numeroase portrete, atenția sa a rămas îndreptată în primul rând asupra compozițiilor istorice, fiind încurajat în acestă direcție și de Dimitrie Bolintineanu, în calitatatea lui de ministru al instrucțiunii publice. Dintr-un puternic simț patriotic, Theodor Aman a realizat marile opere Bătălia de la Plotin (1861), După bătălia de la Rusciuc (1862), Vlad Tepeș și solii turcilor (1863), Mihai Viteazul primind pe solii turci cu daruri din partea sultanului (1864), Mihai Viteazul privind capul lui Andrei Bathory (1865
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
a apărut sub egida Muzeului Literaturii Române. Volumul respectiv cuprinde și poeme inedite. Inspirat de ființa zânelor noastre frumoase ca un răsărit de soare, Baki Ymeri, este poetul fabulos și cutremurător care crede în steaua iubirii. Cultural, confesional, etnic și patriotic, el aparține atât românilor, cât și albanezilor. Adică: este cel de o ființă cu suferința și căldura noastră. Prin lucrarea sa culturală, Baki Ymeri arată un punct luminos, comun și tandru. El aparține nu numai limbilor română și albaneză, ci
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
n-ai citit ? - Și una și cealaltă... - Și totuși poezia lui îți vine ca o mănușă ! - Nu prea mi-e frig ! - Și nici frică ! - Frică ? De ce ? De cine ? - Frică de ce spune și, mai ales, de ce poate să ascundă poezia. Poezia patriotică ! - Bine-bine, dar poezia patriotică nu ascunde nimic. Ea doar dezvăluie : fapte, oameni și locuri. Exemplare! - Și totuși ceva ascunde. - Ce poate să ascundă poezia, Luminița ? -Știu eu, poate speranțele noastre. Viitorul nostru cel mai fragil! Costel Zăgan ,DEȘERTUL DE CATIFEA
DIMINUTIVÂND LUMINA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343236_a_344565]
-
una și cealaltă... - Și totuși poezia lui îți vine ca o mănușă ! - Nu prea mi-e frig ! - Și nici frică ! - Frică ? De ce ? De cine ? - Frică de ce spune și, mai ales, de ce poate să ascundă poezia. Poezia patriotică ! - Bine-bine, dar poezia patriotică nu ascunde nimic. Ea doar dezvăluie : fapte, oameni și locuri. Exemplare! - Și totuși ceva ascunde. - Ce poate să ascundă poezia, Luminița ? -Știu eu, poate speranțele noastre. Viitorul nostru cel mai fragil! Costel Zăgan ,DEȘERTUL DE CATIFEA (156) Referință Bibliografică: DIMINUTIVÂND
DIMINUTIVÂND LUMINA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343236_a_344565]
-
care diferite localități vor să le trimită să ia parte la programele artistice ce vor intra în scenariul filmelor și transmisiunilor descrise mai înainte, cât și grupuri de cetățeni care vor să asiste sau să ia parte manifestându-și interesul patriotic pentru un asemenea eveniment, grupuri de tineri care fac excursii de vacanță, grupuri din străinătate care vizitează țara sau vin special pentru a participa și toți turiștii care îndrăgesc asemenea locuri, aflându-se, sau urcând spre ele în acele zile
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând în Bunul Dumnezeu Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu! Precizând că, în mod deliberat, am pus accentul pe manifestările artistice cu caracter patriotic, deoarece le considerăm cele mai apte a crea tradiția de simțire națională pe care o dorim să se instaureze cât mai repede în legătură cu acest eveniment și, în același timp, demonstrând aceasta chiar prin faptul că am adresat dorința noastră de
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
demnitate în Armata Română, ci și un veritabil erudit, un lider deosebit de cult, profund cunoscător al valorilor Istoriei și Culturii naționale, pe care le cultivă, le promovează cu tenacitate, atât în scris, cât și-n întreaga sa activitate civilă, educațională, patriotică, pe care o derulează cu fermitate, după trecerea în viața civică.” Sunt rânduri semnate de prof.univ.dr.doc. Constantin Marinescu, membru de Onoare al Academiei de Științe a Republciii Moldova și al Academiei Oamenilor de Știință din România, în articolul intitulat „Quo
O CARTE ŞI UN AUTOR, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343632_a_344961]
-
date peste cap și în care ceea ce până mai ieri era știut de bun, azi este dat drept rău, asta pentru ca interesele și profiturile potentaților să nu sufere vreo știrbire? Tot așa, despre ce respect al legilor, eficiență și sentimente patriotice se poate vorbi acolo unde aproape toată agoniseala unei familii onorabile se duce pe alimente nerușinat de scumpe, dar de-o calitate mai mult decât îndoielnică? În perioada interbelică, cu nivelul mult mai scăzut al mecanizării din acele vremuri, România
OPERIBUS CREDITE ET NON VERBIS de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343669_a_344998]
-
care și-au învățat copiii să vorbească și în care au formulat ruga lor către Divinitate de când se știu și pe care au lăsat-o moștenire tuturor neamurilor lumii, după cum demonstrează ultimele descoperiri arheologice.” - spune autorul cu același profund spirit patriotic pe care i-l cunoaștem din toată lucrarea, dar și din alte scrieri ale domniei sale. Incursiunea în spiritualitatea Muntelui Athos „aceasă Meca a ortodoxiei” îi dă prilejul autorului să-și desfășoare cu siguranță, dar și cu modestie, cultura sa religioasă
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]