4,254 matches
-
preferă să se pună sub protecția unui mare proprietar. Acest sistem de patronaj lasă la dispoziția acelor honestiores proprietari un număr important de clienți dependenți, creînd riscul de a asista la formarea puterilor locale în detrimentul puterii centrale. Acest fenomen de patronat prefigurează lumea medievală, mai puțin legăturile specifice de vasalitate. În sfîrșit, odată cu revenirea invaziilor barbare, bagauzii reapar la sfîrșitul secolului al IV-lea pentru a ajunge la întreaga lor amploare în Armorica și în Aquitania în primii ani ai secolului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Léon Blum la președinția Consiliului. Acest socialist umanist, care refuzase pînă atunci participarea la putere, formează un guvern socialist și radical. Partidul comunist practică susținerea fără participare. Imediat după formarea guvernului sînt semnate, la 7 iunie, acordurile Matignon între patronat și sindicate. Patronatul admite "stabilirea imediată a contractelor colective de muncă" (articolul 1) și recunoaște muncitorilor dreptul "de a aparține unui sindicat profesional" (articolul 3). Salariile sînt mărite cu 7 pînă la 15%. Se instituie "delegați muncitori" în intreprinderile care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la președinția Consiliului. Acest socialist umanist, care refuzase pînă atunci participarea la putere, formează un guvern socialist și radical. Partidul comunist practică susținerea fără participare. Imediat după formarea guvernului sînt semnate, la 7 iunie, acordurile Matignon între patronat și sindicate. Patronatul admite "stabilirea imediată a contractelor colective de muncă" (articolul 1) și recunoaște muncitorilor dreptul "de a aparține unui sindicat profesional" (articolul 3). Salariile sînt mărite cu 7 pînă la 15%. Se instituie "delegați muncitori" în intreprinderile care folosesc mai mult
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o organizație structurată, susținută de alte organizații "auxiliare". În al cincilea rând, creșterea economică și (în același timp) creșterea prezenței publice în diferite sectoare economice fac din partide (care, prin exponenții lor ocupă poziții importante în stat și în sfera patronatului) repere esențiale atât pentru "micro-interesele" individuale bazate pe diferite forme de clientelism, cât și pentru interesele industriale, supuse regulilor politicului, și, prin urmare, partidului. În al șaselea rând: există schimbări majore în orice organizație (în general în sindicate), inclusiv în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
2006 și a constat în realizarea de conferințe, funcționarea unui Centru de Promovare a Turismului, realizarea de vizite de studiu, crearea și promovarea unor itinerarii turistice. * „Îmbunătățirea antreprenoriatului femeilor de afaceri - crearea unei rețele transfrontaliere”, implementat de Primăria Ungheni și Patronatul pentru Dezvoltarea IMM-urilor. Proiectul a fost finanțat prin Programul Phare, s-a desfășurat în 2008 și 2009 și a cuprins funcționarea unui centru de afaceri pentru femeile antreprenor, întocmirea unor baze de date, desfășurarea unor sesiuni de traning, organizarea
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
doar enunțat în legile respective dar nu erau detaliate modalități specifice de acțiune în caz că acest drept era încălcat; • proprietatea aparținea "întregului popor", cu alte cuvinte, statului totalitar, care avea întotdeauna dreptate. De aceea, nu erau prevăzute obligații detaliate ce reveneau patronatului; • societatea civilă era quasi-inexistentă. Sindicatele aveau un rol pur decorativ, de curea de transmisie între partidul comunist și salariați. Organizații pentru apărarea drepturilor omului nu existau sau erau interzise, obligate să acționeze subteran. În Occident, organizațiile societății civile, în special
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
m�ne destul de redus. S? not?m c? de Greff nu a fost singurul teoretician al mi?c?rîi muncitore?ți. Aten?ia acordat? problemelor industriale este o tr?s?tur? major? a sociologiei belgiene a epocii care sus?ine patronatul liberal. O dovad? a acestei �c�rd??îi� este crearea Institutului de sociologie a Universit??îi noi din Bruxelles, �n 1901, la imboldurile unui industria?, Ernest Solvay, care a ?i condus mai multe cercet?ri �n mediul urban, bazate pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
media cumpărate, trustul are un parteneriat cu Prima TV și Radio Star - ale lui Cristian Burci. De altfel, Global Media sunt asociați în Graffiti Press, axată pe editare”. În septembrie trecut, un alt ziar românesc observa că, în vreme ce în Occident patronatele reprezintă o forță extraordinară care aproape dictează politicile economice, în România preelectorală ditamai confederațiile patronale se căciuleau pe la ușile partidelor politice și negociau de o manieră „jenantă”. „Știți care este rezultatul acestor temeneli?”, se întreba autorul articolului. Și răspundea: „Pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
electorale, care - culmea! - poartă și girul acestor organizații de afaceri, iar pe de altă parte, orice om politic se va putea lăuda cu ideea că, uite, la mine vin businessmenii să-mi ceară aia și aiaț”. Titlul articolului - Ce caută patronatele printre partide? Urmând firul analizei comparative între ceea ce se întâmplă în România și „acolo unde vrem noi să ajungem”, lumea occidentală, mai pot fi exprimate niște întrebări: „Ce caută federațiile sindicale printre proprietarii de trusturi media? De unde și până unde
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
2.1. Sindicatele De la pozițiile inițiale antagonice dintre sindicate și guverne, de la greve și alte tipuri de proteste radicale față de abuzurile și încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților muncitorilor de către deținătorii de capital, treptat sindicatele ajung parteneri de dialog cu patronatul și cu guvernele. Împreună cu alte forțe ale societății civile, sindicatele au ajuns să convingă pas cu pas guvernele să emită legi referitoare la respectarea unor valori sociale și comportamente individuale. Apar codurile muncii și instituții noi, justificate de cerințele economiei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
felul în care sunt tratați de îngrijitori are un impact semnificativ asupra faptului de a le urma sau nu sfatul. Așteptările lungi, senzația de a fi grăbit, a nu avea opinii sau timp de a pune întrebări, a se simți patronat și a fi ignorat în luarea deciziilor au un efect negativ asupra relației profesionale cu pacientul și asupra aderenței la medicație (FEUERSTEIN M. și colab., 1998). Un studiu a arătat cea mai înaltă rată de aderență la terapia imunomodulatoare în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aceasta din cauză că aici criza este de natură structurală. Ea este provocată de îmbătrînirea industriei britanice, de scăderea producției de cărbune, de insuficienta concentrare din unele sectoare, de costul ridicat al mîinii de lucru și de lipsa de dinamism al unui patronat care și-a pierdut mult din duritate și din gustul pentru risc. O altă cauză este și politica monetară dusă de conservatori. Din motive de prestigiu, aceștia mențin lira sterlină la un curs prea ridicat ceea ce duce la o scumpire
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sub asaltul maselor care, credeau ei, erau manevrate de statele majore bolșevice. În contextul evenimentelor din vara lui 1920, aderarea la fascism a numeroase elemente reacționare autentice, sprijinul financiar adus organizației lui Mussolini de către agrarieni și de unii reprezentanți ai patronatului pentru care aceasta reprezenta un zid de apărare împotriva unei noi ofensive revoluționare, iluzia creată în rîndurile unei mari părți a claselor conducătoare că se puteau servi de Mussolini pentru a restabili pacea internă și privilegiile, pentru ca apoi, la prima
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
bunăstare și la fericirea tuturor. Ea a provocat apariția unor noi concentrări industriale și financiare, dar și o consolidare evidentă a organizațiilor sindicale (cel puțin în țările democratice) cărora li s-a recunoscut pe deplin dreptul de a mijloci cu patronatul condițiile și reglementările muncii în întreprinderi. Ea a fost însoțită de o generalizare și o aprofundare a politicilor sociale. Odată cu indemnizația de șomaj, crearea alocațiilor familiale, a concediilor plătite, a apărut și noțiunea de "salariu social" care nu mai este
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
încerca să guverneze spirijinindu-se pe republicanii moderați, pe armată, și pe sindicate cărora le promite un salariu minim și împărțirea marilor domenii falimentare. Hitler se neliniștește și odată cu el și marii magnați ai economiei. De aceea, o mare parte a patronatului Thyssen, Kirdorf, Krupp etc. hotărăște pînă la urmă, așa cum au făcut cu zece ani în urmă și reprezentanții "Confindustriei" italiene, să-l susțină pe dușmanul declarat al democrației, în speranța de a-l putea manevra după voia sa și eventual
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sindicatele fasciste sînt incluse în corporații care își delegă reprezentanții într-un Consiliu Național în care se află reprezentanți ai statului și membri ai partidului. În scopul obținerii unei colaborări a claselor sociale și a unei armonii sociale, sistemul avantajează patronatul. Acesta este preponderent la toate nivelurile, reprezentanții muncitorilor netîind decît funcționarii sindicatelor fasciste care s-au constituit în instituite în care nu sînt admiși decît burghezii. Cît despre industriași și pro-prietarii de pămînturi care fac parte din organismele profesionale și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
revendicări numeroase, ce ilustrează aspirațiile adesea confuze ale participanților pe care sindicatele se străduiesc cum pot să le dea o formulare concretă, salarială pentru Confederația Generală a Muncii (C.G.T.), "calitativă" pentru Confederația Franceză Democratică a Muncii 42. Pe 27 mai, patronatul și centralele sindicale încheie acordurile de la Grenelle sub arbitrajul primului ministru Georges Pompidou. Acestea prevăd o creștere substanțială a salariilor, reducerea timpului de lucru și o extindere a drepturilor sindicale în întreprinderi. Numai că aceste acorduri sînt respinse de greviști
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
au furnizat organizațiilor de extremă stînga o bază muncitorească și care în alte părți, mai ales în Europa de Nord, lipsește cu desăvîrșire. În țările industrializate din Europa de Vest, după 1945, două categorii și-au redus foarte repede efectivele. Între 1954 și 1975, patronatul industrial și comercial s-a redus cu aproximativ 40% în medie, consecință a dispariției întreprinderilor mijlocii și mici care nu s-au adaptat la piață și la concentrarea ce a însoțit modernizarea economiei vest-europene. Apoi, luarea sub control a numeroase
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
grupuri nu sunt neapărat implicate în mod semnificativ în politica națională. Unele sunt implicate, precum partidele politice, parlamentele și adunările legislative. Altele participă mai mult ocazional, și în unele țări mai mult decât în altele; este, de exemplu, cazul sindicatelor, patronatelor și organizațiilor de asistență socială, dar și al grupurilor etnice sau entităților tribale. În sfârșit, unele grupuri nu se implică aproape deloc în viața politică, ca în cazul multor organizații sociale. Evident că există activitate politică în interiorul lor, dar această
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
subminează grupările tradiționale, și pe de altă parte din cauza mobilității geografice și sociale a populației. Astfel, sistemele politice tradiționale inegalitare încep să se schimbe: instituții precum birocrația și forțele armate devin mai puternice, iar grupuri noi cu scopuri specifice precum patronatele și chiar sindicatele ajung să aibă un rol. Cât timp aceste evoluții se petrec la scară mică, sistemul politic încă poate fi descris ca tradițional; însă când supremația grupărilor tribale este serios pusă în dificultate, sistemul politic devine de obicei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dificultate, sistemul politic devine de obicei populist sau autoritar inegalitar. Instituții și grupuri în sistemele politice populiste Sistemele politice populiste au o configurație structurală hibridă, caracterizată adesea printr-o opoziție marcantă între grupările tradiționale în declin și noile grupuri precum patronatele sau sindicatele, între care trebuie să se realizeze compromisuri delicate. Aceasta înseamnă că în sistemele populiste nu există osmoza între societate și viața politică întâlnită în sistemele tradiționale inegalitare. Structurile politice și în special partidele sunt înființate în mod normal
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sprijinirea sau opoziția față de un sistem politic. Totuși, entitățile care sunt implicate în mod caracteristic în viața politică și care sunt fundamentale în estimarea integrării politice sunt instituțiile constituționale, inclusiv autoritățile locale, partidele, grupurile mari de interese precum sindicatele și patronatele, și organizațiile care promovează sau apără o cauză, de exemplu cele de mediu și regionale. În plus, în multe țări, cele mai relevante grupuri sunt acelea care fac parte din structura tradițională a societății, precum triburile, grupurile etnice și colectivitățile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de instituții care nu permiteau în niciun fel apariția entităților concurente. Statele autoritare controlau drastic grupurile și instituțiile, dar nici măcar cele liberale nu se caracterizau printr-o deschidere totală. În particular, o anumită complicitate între unele grupuri mai mari, precum patronatele sau sindicatele, părea să ducă, pe continentul european și în special în Scandinavia, la așa-numitele acorduri de "cartel". Acest tip de dezvoltare, care a ajuns să fie destul de comun, mai ales între anii '60 și '80, s-a numit
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
realitate din ce în ce mai mare și mai complexă. Nu doar guvernele și parlamentarii, dar și partidele și birocrațiile sunt "consiliate" de grupuri și de liderii lor; grupurile mai mari sunt la rândul lor "consiliate" de grupuri mai mici: de exemplu, sindicatele și patronatele se află sub o presiune puternică din partea grupurilor specializate. Devine așadar dificil ca organizațiile mai mari și partidele să dezvolte independent politici. Așa se întâmplă în Statele Unite, unde partidele și-au abandonat în general funcția de inițiere a politicilor publice
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
doua jumătate a secolului XX, la care ne-am referit în capitolul 11, este un exemplu de tendință care afectează, în mai multe sensuri, și alte democrații liberale, atât în privința partidelor, cât și în privința unor organizații largi precum sindicatele și patronatele "de vârf". Dacă o creștere a numărului grupurilor specializate duce la declinul sprijinului acordat partidelor și grupurilor mari, problema generală a reprezentării în sistemul politic nu este rezolvată de fapt. Rezultatul pare să fie, dimpotrivă, o societate "negu-vernabilă" din cauza slăbiciunii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]