3,841 matches
-
sortit morții! Să ne grăbim ca să nu sfârșim ca el! A spus primul pelerin, continuându-și grăbit drumul. Al doilea pelerin, plin de milă pentru sărmanul acela, a coborât în râpă și la luat în spate. Era greu omul, dar pelerinul a urcat până la drum. Efortul foarte mare, l-a făcut să se încălzească și chiar să transpire. Din cauza greutății și a efortului nu mai simțea frigul. La câțiva pași de adăpost s-a împiedicat de ceva. Era tovarășul de drum
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
în oglinda desăvârșită a ideii de cerc, într-un „joc secund” ce urmărește purificarea spirituală și salvarea sufletului „căzut” în adâncurile tenebroase ale unei lumi corupte și lipsite de orizont, creație a „demiurgului rău”. Poetul se vede pe sine ca pelerin, însă drumul lui nu este nicidecum o călătorie în imanență, ci, în conformitate cu motoul axiomatic după care „dreapta este un cerc de rază infinită”, are drept sistem referențial geometria absolută a transcendenței: „Sunt pelerin pe drumul dublu arcuit, / La două capete
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
rău”. Poetul se vede pe sine ca pelerin, însă drumul lui nu este nicidecum o călătorie în imanență, ci, în conformitate cu motoul axiomatic după care „dreapta este un cerc de rază infinită”, are drept sistem referențial geometria absolută a transcendenței: „Sunt pelerin pe drumul dublu arcuit, / La două capete ridicat pe ancorele lui...” (Ger valah). Coborât fără voie prin „poarta de miazănoapte” - în acord cu accepția gnostică a transmigrației („M-a picurat din cer opusul zeu / Cu timpul presărat de seu”) -, sufletului
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
Arrian, în "Periplul" său din secolul II e.n. (203-241), care ne spune cum acele păsări imaculate ca neaua spălau lespezile templului sfânt cu apă de mare și le măturau în zbor cu aripile lor. Însă insula nu primea numai vizita pelerinilor pioși. Săpături arheologice din secolul XIX au dezgropat fragmentul unui decret olbian din secolul IV e.n., Olbia fiind o colonie greacă de la gura Bugului, prin care se dădea laudă unui cetățean ce izgonise de pe insulă pirații ce-și făcuseră sălaș
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1981; ed. I-II, îngr. trad., București, 1998, Neranțula și alte povestiri, îngr. și pref. trad., București, 1984, Amintiri. Evocări. Confesiuni, pref. trad., București, 1985, Corespondență cu scriitori străini, îngr. trad., București, 1988, Spovedanie pentru învinși, pref. trad., Cluj-Napoca, 1991, Pelerinul inimii, îngr. și pref. trad., București, 1998, Chira Chiralina și alte scrieri, îngr. Eugen Blăjan, București, 1999, Opere, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 2003; Octave Aubry, Împărăteasa Eugenia, București, 1943; Jean Jaurès, Arta și socialismul, București, 1945; D. A. Furmanov, Ceapaev
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
reguli precise - dar mai puțin severe - pentru viața în comunitatea mănăstirească. În Occident sunt celebrați ca întemeietori, doctrinari (și, am spune noi, constructori de curriculum religios), Athanasie și Benedict din Nursia. Cel dintâi a contribuit decisiv la răspândirea monasticismului prin intermediul pelerinilor occidentali care îl vizitau pe vremea exilurilor sale repetate la Alexandria. Era o personalitate care impresiona și a atras admirația unor scriitori de prestigiu, precum Ieronim, Augustin și Ambrozie, care i-au răspândit ideile în Europa Apuseană. Benedict din Nursia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Imn Existenței (2000), volum dedicat lui Mihai Eminescu, este structurat în funcție de secțiunile Imn Existenței, Imn Vieții, Imn Libertății, Imn Tăcerii. Pentru P. versul se întrupează din tăcere: „Lasă-i poetului/ doar tăcerile din/ Tăcerea/ ce naște/ din/ cuvinte/ Cuvântul.” În Pelerin (2003) intervine o deschidere mai accentuată spre vis, fabulos și imaginar. Lumea este concepută ca un basm, iar viața e înțeleasă ca miracol ce își are originea în „scânteia din amnarul rămas în paradis”. În parabola proiectată de poemul Uitată
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
posibilitatea răscumpărării existenței prin artă, starea poetică fiind văzută ca un echivalent al stării paradisiace din epoca mitică a originilor. Se invocă o lume a gândurilor „neîntrupate încă-n cuvinte”, înlănțuindu-se „în poeme nemairostite vreodată”, în timp ce poetul, asemenea unui pelerin, rătăcește „prin neștiutele iluzii” și caută răspunsuri la marile întrebări care îl frământă. Versurile aspiră acum la o concizie aproape aforistică, vădind o preocupare accentuată pentru cizelarea formei. În disputa dintre sentiment și rațiune, este preferat tărâmul vrăjit al „formelor-
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
pref. Dan Slușanschi, București, 1997; Cânt de iubire - Song of Love, ed. bilingvă, tr. Adrian George Sahlean, pref. Dan Slușanschi, București, 1999; Imn Existenței, București, 2000; Cânt de iubire - Pesma ljubavi, ed. bilingvă, tr. și pref. Draga Mirjanić, Timișoara, 2001; Pelerin, pref. Gheorghe Glodeanu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: George Ioana, Zborul - vis și destin, București, 1999. Traduceri: Ramana Maharishi, Introspecția, București, 1993, Înțeleptul de la Arunâchala, I-II, pref. trad., București, 1997; Viața impersonală, îngr. și postfața trad., Râmnicu Vâlcea, 1994; Moisés Castillo
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
Light” (New York), 2000, 3; Solomon Marcus, Din clipă, veșnicia, „Lumină lină”-„Gracious Light” (New York), 2000, 4; Gheorghe Glodeanu, Modelul intelectual al lirei, CNT, 2001, 315; Gheorghe Glodeanu, Joaquin Garrigós, El modelo intelectual de la inspiración poética, „Empireuma”, 2001, 27; Theodor Damian, Pelerin la New York, „Caiete botoșănene”, 2003, 2. G.G.
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
ca secretar literar și pictor-scenograf la Teatrul „A.S. Pușkin” din Chișinău (1972- 1976) și ca pictor-scenograf la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți (1978-1979). Își face aspirantura în cadrul Institutului de Artă Dramatică „A.V. Lunacearski” din Moscova (1979-1982). Din 1994 acest „pelerin disperat” (cum îl definește Adrian Dinu Rachieru) are cetățenie română și se stabilește la București. Potrivit mărturisirilor proprii, P. debutează „furtunos” cu versuri prin 1969, împreună cu Leonida Lari, la o ședință de cenaclu a Universității din Chișinău. Publică mai târziu
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
bilunar, între 4 martie și 20 august 1908, sub îngrijirea lui Constantin Muche Blond. Este o revistă eclectică, fără program, tipic provincială, orientată în genere spre o literatură puternic marcată de sentimentalism. Sunt tipărite două postume ale lui Ștefan Petică (Pelerin și Serenadă demonică), versuri de Traian Demetrescu (reluări), Alice Călugăru, Constantin Muche Blond (C.M. Blond), Tr. Alexandrescu, Const. Nutzescu, N. Burlănescu-Alin, Basil Gheorghiu ș.a. Proză semnează Neli Cornea, H. Coșoi, Constantin Muche Blond, D. Karnabatt, G. N. David, Nestor Ionescu
PROVINCIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
Sf. Augustin la socialiștii francezi), ca premise ale ideologiei romanticilor români, și complinește Ideologia..., aprofundând una dintre coordonatele gândirii lui Heliade - acest „jidov rătăcitor al spiritualității române” -, al cărui tip de personalitate e definit astfel: „Cu structura lui sufletească, Heliade, pelerin al ideii de mai bine, nu-și putea manevra veleitățile sale revoluționare decât între umanitarismul biblic și pacifismul fourierist. În felul acesta, poezia lui socială, care cuprindea prea mult cer și prea mult viitor, era ursită să nu fie niciodată
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
figurează Lucian Blaga (Lume), Tudor Arghezi (Oraș medieval), Ion Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul intim în formă epistolară), D. Anghel (Pelerinul pasionat, Povestea celor necăjiți, Tinereță), Mihail Sadoveanu (Biserica Jitarului), Liviu Rebreanu (Ordonanța domnului colonel, Mărturisire), Gib I. Mihăescu (Squarul), Victor Papilian (P.N.V., Popa ăl bătrân) ș.a. Ion Agârbiceanu este prezent aproape de la început, cu un mare număr de schițe și
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
CNT, 2001, 36; Marian Barbu, Devenirea întru poezie, „Cetatea culturală”, 2002, 6; Elena-Esther Tacciu, „Măsura cenușii”, „Minimum”, 2002, 187; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine, CL, 2003, 3; Mariana Ionescu, „Între două bătăi de secundă”, „Universul cărții”, 2003, 8-9; Elena-Esther Tacciu, Pelerin printre metafore, „Minimum”, 2003, 192. I.I.
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
tratat de filosofie, pe de alta, ambele menite să deschidă accesul spre sensurile încifrate ale miturilor. Atât legenda, cât și basmul se dezvoltă pe obsesia „misterelor orfice”, scriitorul refăcând mitul potrivit accepțiunilor recunoscute. Orfeu e întemeietor al cântecului și totodată pelerin în căutarea absolutului, dar înfățișându-l ca păstor cu valențe războinice, M. îl înscrie în spațiul de cultură autohton. Extinzându-i aria, scriitorul are darul de a introduce mitul, sub forme de expresie adaptate realităților contemporane, în romanul social pentru
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
repetiții și refrene, dar mai ales printr-o recuzită specifică poeticii simboliste: misterul numerelor fatidice (mai ales cifra 3), enigma estetizantă (are și un poem, Spre Insula enigmă), preferința pentru funebru și macabru, căutarea de noi orizonturi și călătoria (corabia, pelerinul, drumul, gările), geografia exotică (cu o toponimie sonoră și extravagantă), nestematele, parfumurile rare și florile luxuriante etc. Toate acestea întăresc aerul de artificiu și decor, de scenerie manieristă. Acuzat de „lirism comun” (Paul Zarifopol) sau de a fi un simplu
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
decât să viseze la mitra de episcop, să ticluiască noi investiții financiare ori să rumege cu poftă ultimele bârfe sinodale. La mănăstirile „cu tradiție” din Moldova nu mai este o surpriză ca biletul de intrare să fie impus chiar și pelerinilor. În plus, când ai neșansa de-a te intersecta cu limuzinele ministeriale, parcarea e cu taxă. Abundă așezămintele de protocol și turism preferențial (invitând mai ales cetățenii străini), în timp ce viața de studiu și rugăciune se diluează cu repeziciune. S-au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
direcție. Cea mai mare omisiune privește gruparea care a încercat să treacă de la experiența „comunităților insulare” (island communities), dominantă în Lumea Nouă a secolului al XIX-lea și, cum vom vedea ceva mai încolo, înrădăcinată în adamismul puritan al „părinților pelerini”, o grupare de „progresiști”, un „nou liberalism” care căuta o nouă teorie a societății civile, mai pluralistă și cu o dorință mai pronunțată de a integra pluralismul etnolingvistic, confesional, cultural. Această grupare era formată din gânditori și activiști ca Charles
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să fie mai sensibili la faptul că pledoaria lor se adaugă tendințelor centrifuge și de fragmentare din societatea americană, mult accelerate și amplificate de trecerea de la ideologia asimilaționistă („creuzetul american”) la o ideologie (multi)culturalistă. Mai mult: începând cu „părinții pelerini”, artizanii comunităților au purtat mereu cu ei, chiar în etapa lor vrând-nevrând „comunitaristă”, proiectul unei societăți întregi, obținută prin expansiunea în principiu infinită a propriului model. Mai târziu, când Frontiera s-a mutat mereu mai spre Vest, fenomenul s-a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a repudiat ororile comunismului de stat; de exemplu, a participat la procesul lui László Rajk, a fost de acord cu acuzarea, a admirat fabricile și uzinele, s-a întors satisfăcut la Paris. Benda este, se știe, doar unul dintre nenumărații „pelerini” occidentali în „lagărul sovietic”; experiența „tovarășilor de drum” trebuie adăugată istoriei intelectuale a tiranofiliei moderne (pentru o bună introducere în chestiune și pentru bilanțul unei jumătăți de secol, vezi Paul Hollander, Political Pilgrims: Travels of Western Intellectuals to the Soviet
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
materialului cules, ci mai degrabă vechimea lui, iar alteori noutatea tematică. În căutare de urme istorice din trecut, își începe, în 1882, peregrinările la românii din Peninsula Balcanică și Asia Mică. N. Iorga l-a numit, într-o frumoasă caracterizare, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești”. Aceste călătorii au avut ca rezultat interesante studii cu caracter etnografic și folcloric. Concepute monografic, studiile conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
1966; Chițimia, Folcloriști, 73-159; Vrabie, Folcloristica, 215-219; Ist. comp. Rom., 44-46; Ist. lit., III, 822-834; Bârlea, Ist. folc., 266-272; Șerban Cioculescu, T.T. Burada, „Istoria teatrului în Moldova”, RL, 1975, 31, 32; Dicț. lit. 1900, 135-136; Lucia Berdan, Teodor T. Burada, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești”, DL, 1993, 10; Dicț. scriit. rom., I, 406-407. L.Bd.
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
celor doisprezece patriarhi, spune că Iuda și Gad s-au tocmit cu ismaeliții pe treizeci de galbeni, ei doi oprindu-și zece și Împărțindu-i pe ceilalți douăzeci cu restul fraților. O legendă târzie, creată de un anume frate Faber, pelerin din Nürnberg, povestește următoarele: cele treizeci de monede de argint au fost bătute de Tharé, tatăl lui Avraam, pentru regele Asiriei. Cum-necum, ele au ajuns la ismaeliții care l-au cumpărat pe Iosif. Din punga fraților lui Iosif au trecut
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a fost atribuit de Bielawski, În Turcescu, op. cit., p. 52. „Dumitru Stăniloae and his Philokalia”, În Tradition and modernity, op. cit., pp. 25-53. Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 1, Sibiu, 1946, pp. VIII-IX. Ibid. Această „democratizare” se observă deja În Pelerinul rus, unde personajul principal, simplu țăran știutor de carte, pătrunde aproape de unul singur În Sfânta Sfintelor Filocaliei. Posibilitatea de a practica rugăciunea inimii fără asistența obligatorie a unui părinte spiritual nu este exclusă nici de unii călugări români, printre care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]