3,855 matches
-
ca niște vițe de dovleci. Amintindu-și de beșica de porc, pe care o îneca colbul acasă, pe coardă, anunță cu o vrăjmășie în glas, de parcă toți cei de față i-ar fi stat contra: În Baisa, eu voi semăna pepeni verzi! În tăcerea care se țesu lin printre oameni, singur Iuga se pronunță în felul lui enigmatic: Das ist Păuns Geschoss!8 Cei din preajmă țistuiră dezaprobatori: Fă-ți cruce, om roșu ce ești! Ce ai cu omul, de îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iar Cățeii-Pământului, care toată iarna treieraseră grâul trecutului burghez, în arii secrete, își reluară hârjoana, pe înverzite curbe de nivel. În pârloaga Baisei, necultivată cu plugul de la începuturile lumii, trezită la această viață de noua orânduire socialistă, venită de la Răsărit, pepenii, semănați de tenacitatea colectivistului Nicanor Galan, apărură în florile prelungi și flocoase, care, zbârcindu-se brusc la Crai-Nou, se desprinseră de pe curpeni. Bile verzi, mingi lucioase, elastice se multiplicară șugubăț, printre enorme cordoane ombilicale, împodobite cu frunze crețe, stropite parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mă-sei! Deci, adeveritu-s-au învățăturile tovarășilor de la Partidul nostru drag. Pe urmă, cu priviri furișe, în jur, o mângâia pe pântecele enorm, interogând-o: Tu, când răstorni căruța, Petronico? Ți-am mai zis, Nicanor: înainte de a se coace pepenii. Ce mă tot întrebi? protesta sfioasă Petronia. Acasă, privindu-și nevasta cât era de groasă, Nicanor considera: E din ce în ce mai strâmt, aici! Și pleca, de îndată, la un vecin, care fabrica rachiu bălos din sfeclă de zahăr, într-un alambic, improvizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înapoi, acasă. Dar cei care au căzut în prizonieratul bolșevicilor când vor mai veni? Când am să-mi mai văd fratele, care n-a avut norocul meu, să nimerească în mâna occidentalilor civilizați și nu în laba bolșevicilor nelegiuiți? Când?.. Pepenii verzi continuau, în timpul acesta, să se multiplice, sufocându-se între ei și biruind năprasnic curpenii, care încercau să-i sugrume, în funde complicate, ca niște codițe de purcel, pline de clorofilă. Într-o seară, ce se lăsase peste necuprinsul vălurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de lanț, pe cuprinsul Baisei. "Am ajuns la Loturi", se corectă el, oficial: "împreună cu bătrânul Stalin". Se opri, admirativ, lângă patrulaterul sclipitor de sfere lucii, tolănite pe urzeala de curpeni cârlionțați și de umbre prelinse din noaptea ce începea. Luna, pepene rotund și poleit, săltă lin peste marginea Baisei. Nicanor tresări de împărăteștile arcuiri ale Pepenoaicei. Feri în lături curpenii și rostogoli, mai încolo, pe ceilalți pepeni, mari cât căldările de la stână, dar părând niște stârpituri, pe lângă făloșenia Pepenoaicei. Apoi, bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe urzeala de curpeni cârlionțați și de umbre prelinse din noaptea ce începea. Luna, pepene rotund și poleit, săltă lin peste marginea Baisei. Nicanor tresări de împărăteștile arcuiri ale Pepenoaicei. Feri în lături curpenii și rostogoli, mai încolo, pe ceilalți pepeni, mari cât căldările de la stână, dar părând niște stârpituri, pe lângă făloșenia Pepenoaicei. Apoi, bătu, adânc, în pământ, priponul de la lanțul câinelui, ochind ca nemaivăzutul juvaer al grădinilor și bostănăriilor din Goldana să rămână în cercul ce putea fi patrulat de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu ștergar de in și cu busuioc la garafă, care-i turnă de băut, pe dată, o cană gospodărească de horincă, trasă de două ori. Singur Nicanor Galan n-avea astâmpăr deplin în inima lui, nerăbdările mânându-i gândul la pepenii care, de două zile de când nu fusese pe la Loturi, trebuie să li se fi lignificat codițele de purcel. Uneori, abătându-se, solitar, către gardul din latura livezii, numai nu mânca din priviri coasta arcuită verde a Baisei. Așa se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tragă un tutun, în fundul grădinii lui Nicanor. Suflând un nour prelung, începu, înecându-se de fum: Au dat caii în bostănărie... Toată noaptea i-am alungat... Dar năboiau din toate părțile... Sunt turbați de sete, săracii... Au mușcat mulțime de pepeni, cu dinții lor mari... Prăpăd au făcut, nu alta! Pepenii vătămați cu dinții, ori pe cei zdrobiți de copite, i-am scos grămadă, la marginea bostănăriei. Se văd și de aici, după miezul lor roșu, concentrat într-o movilă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prelung, începu, înecându-se de fum: Au dat caii în bostănărie... Toată noaptea i-am alungat... Dar năboiau din toate părțile... Sunt turbați de sete, săracii... Au mușcat mulțime de pepeni, cu dinții lor mari... Prăpăd au făcut, nu alta! Pepenii vătămați cu dinții, ori pe cei zdrobiți de copite, i-am scos grămadă, la marginea bostănăriei. Se văd și de aici, după miezul lor roșu, concentrat într-o movilă mare... Ușurat de faptul că-și făcuse datoria, raportând despre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ocazie, cu paznicii megahergheliei. Însetat, ca și ei, de drumul prin arșița de furnal a Baisei, se îmbătaseră toți, ca niște porci, așa că, purtându-și piedicile lor de fier, caii porniseră să cutreiere de voie, după apă, prin loturile de pepeni. Într-o vreme, Nicanor întrebă, temător : Pepenoaica o fi scăpat, teafără ? Îmhî! făcu Marin Tărniceru. Și câinele a scăpat! asigură el, ca și cum, în vremile acestea, caii ar fi început să consume hoituri de câini. Nicanor se deșertă de îngrijorare, respirând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
apa-i sânge de iepure, mâlul roșu, ca steagul Partidului și crapii negri!? Din rândurile maselor porniră strigăte entuziaste, care vădeau cunoștințele temeinice în cimilituri ale diverselor generații de la Goldana: Harbuzul este, harbuzul!... Am ghicit imediat! Se cheamă că e pepenele! dezvoltară alții chestiunea în adecvate comentarii: el are malurile verzi coaja, apa ca sângele de iepure zeama și mâlul roșu ca steagul Armatei Eliberatoare miezul!... Cei doi flăcăi, năimiți de dimineață, apărură atunci, clătinându-se de povară. Mama mea! amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el are malurile verzi coaja, apa ca sângele de iepure zeama și mâlul roșu ca steagul Armatei Eliberatoare miezul!... Cei doi flăcăi, năimiți de dimineață, apărură atunci, clătinându-se de povară. Mama mea! amândoi împing, de-a bușilea, câte un pepene falnic, care numai nu grohăie, în veșmântul lui, verde-lăcuit. Primul dintre cei doi pepeni palpită sub tăișul iute al baionetei, împrumutată de la Marin Tărniceru, miezul roșu, catifelat răsfrânse iscusite miresme și gurile se podidiră de apă, astfel încât nici Nicanor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca steagul Armatei Eliberatoare miezul!... Cei doi flăcăi, năimiți de dimineață, apărură atunci, clătinându-se de povară. Mama mea! amândoi împing, de-a bușilea, câte un pepene falnic, care numai nu grohăie, în veșmântul lui, verde-lăcuit. Primul dintre cei doi pepeni palpită sub tăișul iute al baionetei, împrumutată de la Marin Tărniceru, miezul roșu, catifelat răsfrânse iscusite miresme și gurile se podidiră de apă, astfel încât nici Nicanor nu putu să nu cuvânteze, ceea ce nu ar fi voit, ca sub o irepresibilă toană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Criticile autorităților de partid și de stat, care oricum erau posterioare cazului, au fost fragmentare, scurte și benigne, fiindcă decurgeau din convingerea dialectică potrivit căreia ultimul om bogat, chiaburul Petrea Păun, nu-i lăsase colectivistului Nicanor Galan decât sămânța de pepeni, fără precise indicații teoretice și fără o minuțioasă metodologie. Totul, cu intenția de a amâna cultivarea desfășurată a cucurbitaceelor în Baisa, până la eventuala lui reîntoarcere, pe plaiurile Goldanei. În urma acestor critici, o aversiune abundentă, față de cel plecat, chiaburul Petrea Păun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și ricadoanele alea... Că acolo, în țările calde, nu e ca la noi: iarna nici nu îngheață apa în cioburile ținute pentru curci, unele neamuri de păsări nu se-ndură să mai plece, încoace, spre noi, când se desprimăvărează, iar pepenii, portocalele, strugurii și alte poame nici nu prea au căutare, așa de mare-i roada anului! Vartolomei începu să cugete vârtos în mintea lui: nu știu cum de se întâmplă asta, dar gândurile musafirilor ăstora, ce vin din alte părți ale lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
blocului vedem jeep-ul. Leac are cheie de la apartamentul Andreei, o scoate din buzunar pe casa scării. Urcăm cu pași mari, tăcuți, aprindem lumina, de-abia ajunși În fața ușii. Eu pregătesc camera, Leac descuie ușa, tăbărâm Înăuntru. Miroase frumos, a pepene. E mult fum, dar mirosul ăsta răzbate. Lumină nu prea, doar o aplice aprinsă În colț, după ușă. Leac mă lasă pe mine să intru primul, Încerc să o fac ținând camera lipită de ochi, dau cu genunchiul Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să mă ridic În picioare să văd mai bine. Andreea e În sutien, stă pe burtă, cu fața Îngropată Într-o pernă. - Andreea! Spatele se Încovoaie, șira spinării lucește, până și umerii delicați au sclipici. De-acolo vine mirosul de pepene: Andreea e unsă cu ulei Înmiresmat. Și mâna agățată de aer a senatorului e unsă, a inversat omul rolurile din fantezia cu masajul, Încercată mai Întâi cu Laura. Andreea s-a supus, poate ca să-i mai treacă vremea până venim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
încarce arma. Dar nu are timp să se bucure de micul lui succes. Bubuitura împușcăturii percutează violent zidurile clădirilor din jur. Urlând animalic, se prăbușește la pământ cu rotula sfărâmată. Următoarea detunătură, face ca țeasta să-i crape ca un pepene copt. Celălalt, văzând figura, ezită câteva secunde. Cuprins de panică, o ia la fugă cu viteză uimitoare. Mai mică totuși decât a celor doua gloanțe bine țintite trase din pistolul lui Marius care se opresc în spatele lui. Manfred se sfârșește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
3 g, fasole verde - 2,50 lei/50 g, dovleac - 1 lei/50 g, castraveți - 5 lei/5 g, varză timpurie - 1,50 lei/25 g, varză de vară - 1,50 lei/25 g, vinete - 2,55 lei/10 g, pepene galben - 1,50 lei/10 g, gulii - 1,50/30 g și altele. Magazinul este deschis de luni până vineri între orele 8-17, iar sâmbăta între orele 8-13. Piețele timișorene oferă, de asemenea, o varietate mare de semințe în plicuri
Agenda2006-13-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284912_a_286241]
-
că în realitate nici ea nu vroia să divorțeze nu-mi trecea prin cap... Matilda era a mea, o simțeam până în adâncul ființei mele și nu mai exista nicăieri în conștiință loc pentru îndoieli. Eram pur și simplu scos din pepeni că femeia mea își avea numele legat de un altul și că acest altul nu se grăbea câtuși de puțin să ia o decizie. Lasă că te grăbesc eu, gândeam, o să-ți placă. Nu mai am mult și mă întorc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la universitate și or să te trimită învățător la curatul calului, să ții blidul sălăjanului. Te rog să pleci, nu merită să stai la masă cu o domnișoară ca ea!...'" Credeam că glumește, dar el își ieșise cu adevărat din pepeni. Mai întîi că nu era masa lui, ne dădusem întîlnire, și acum se grozăvea ca un măgar, să-l admire, dacă se mai putea, tipesa de care se pare că era îndrăgostit. Mă uitai la ea, avea o expresie complet
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cealaltă, mă sorbea, cum se zice, din priviri, punea mâna pe mine, ba chiar la un moment dat își lăsă capul pe pieptul meu... Credea că o să fiu încîntat, eu sau părinții mei? Puțin lipsi să nu mă scoată din pepeni și scurtai vizita, crezând că din pricina asta, că ne aflam la părinții mei, vroia ca să arate că mă iubește așa tare. Dar nu. Asta o ținu câteva săptămâni. Încercai s-o scot din casă. Teatru, cinematograf, plimbări... Dădea din cap
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se trezea exasperată că nu eram lângă ea și nu știu ce făceam în biroul meu, alteori nu putea adormi tocmai pentru că eram și trupul meu se lipea într-o atracție irezistibilă de al ei. Dormeam atunci singur in birou, scos din pepeni, pentru că îmi aminteam că și Petrică îmi povestise că o pățise la fel... încît șovăii înainte de a vîrî fisa în aparat. Era trecut de zece, desigur că dormea dusă, totuși formai numărul, îi auzii însă numaidecât glasul. "Matilda, scuză-mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zice. Uite, chiar acuma e momentul. Nu era momentul. Totul se oprise, mi se părea că trebuie să mă dau jos și să nasc poimâine. Chiar am schițat gestul să mă ridic. Stai acolo, a strigat el atunci scos din pepeni. Copilul e pe drum și ei îi arde să plece la plimbare. Atunci am simțit că mor, dar că și scap... Cred că am urlat ca o vită... Nu știu cât a durat și pe urmă, oaea, oaea... cu sughițuri, se îneca
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
faceți-vă datoria. Dar mai întîi cine sînteți?" Ăsta se uita la mine cu un dispreț plictisit și amenințător, se întreba dacă să-mi cârpească sau nu una, ca sa văd imediat cine sânt "Ești arestat, urlă el deodată scos din pepeni, la perete și mâinile sus!" Și cei doi mă apucară de brațe și mă duseră, în timp ce unul cu puternic accent unguresc mă sfătui binevoitor: ridică mâinile pentru percheziție. Le ridicai, dar nu la perete, mă percheziționară ,îmi reținură actele, biroul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]