6,187 matches
-
de undă, care se descompun în prisme pentru a rezulta culorile curcubeului (în acest caz, picăturile de apă funcționează ca prisme). Doar o lumină cu aceeași lungime de undă, numită monocromatică, produce o culoare pură, numită, de asemenea, spectrală; studierea perceperii culorilor are în vedere aceste culori pure; cele obișnuite corespund cu aproximație următoarelor lungimi de undă exprimate în nanometri (o miliardime de metru): Violet 450 Albastru 500 Verde 530 Galben 580 Portocaliu 600 Roșu 700 Fizicianul englez Thomas Young (1801
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
rezultate apropiate, cel care a descoperit, în urma unor experimente „psihologice” (pe atunci li se spunea „fiziologice”), că cele mai fundamentale culori sunt roșul, verdele și albastrul a fost marele fiziologist german Hermann von Helmoltz (1821-1894). Cercetările moderne au confirmat că perceperea culorilor este posibilă datorită celor trei tipuri de conuri ce conțin un pigment roșu, unul verde sau unul albastru. Atunci, de ce vedem galbenul? Spre deosebire de culorile pictorilor, galbenul nu există ca o culoare primară (nu există con sau pigment pentru galben
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
câinele, calul, vaca etc.) au retine alcătuite doar din bastonașe, insensibile la culoare. Nici măcar Majestatea Sa pisica nu pare să distingă culorile (Bonaventure, 1965). Au fost descoperite cele trei gene ale ființei umane care determină producerea celor trei pigmenți ai perceperii culorilor (Nathans, 1989). Gena pigmentului albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
reconstitui o panoramă decât datorită mobilității ochiului. Încercați să vă mișcați nasul sau urechile! Dimpotrivă, ochiul este pus în mișcare de șase mușchi și se poate deplasa cu mare viteză, captând informații din mai multe direcții. Astfel, întrucât e imposibilă perceperea formelor printr-unul dintre sistemele văzului (foveea sau periferia), de fapt, aceasta e asigurată prin coordonarea vederii foveale și a celei periferice în veritabile strategii de explorare, oscilații și fixări. Deși avem impresia subiectivă a unei vederi panoramice, totul se
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a poeziei moderniste și se va prelungi chiar dincolo de ea! În contrast cu această viziune de sorginte platoniciană, literatura pe care o numim deocamdată postmodernă (deși ultimul termen a fost uneori catalogat, nu fără argumente, ca bon à tout faire) pledează pentru perceperea realității în multitudinea ipostazelor sale, situându-se mai aproape de concepția aristotelică pentru care definitoriu rămâne, după cum vom încerca să arătăm, principiul posibilului-în-fiecare-clipă. Desigur, nu au lipsit nici tentativele (numeroase mai cu seamă în perioada de glorie a structuralismului), de a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
teoretice răspicat afirmate pentru o poezie cu „priză la real” - încălcările de granițe ce sfârșesc prin a neutraliza chiar opoziția între real și imaginar. Putem să ne întrebăm, citind aceste texte, dacă nu cumva „există într-adevăr un grad de percepere pentru care realul și imaginarul sunt un tot: o stare de observare clarvăzătoare, accesibilă, sau poate accesibilă poetului sau mai curând poetului celui mai subtil”412. Către această încheiere ne conduce și următoarea mărturisire extrasă dintr-un fragment de (cvasi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
modelele culturale emergente (instituții formale și informale). Câmpurile sociale sunt modele teoretice ce explică incidența cooperării organizate/instituționalizate luând În calcul atât determinări de ordin socio-structural, dar și normativ și cultural. Valoarea euristică a noțiunii de câmp se regăsește În perceperea acestuia ca sistem de acțiune structurat de anumite relații și mize de putere, dar care este În același timp caracterizat printr-un grad de instituționalizare și existența unor credințe Împărtășite. În acest cadru teoretic, rolul acțiunii intenționale nu este neglijat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a celor cu dizabilități sau care intră În categoria celor cu „cerințe educative speciale”; • acumularea de experiență din Încercările de depășire a barierelor din calea accesului și participării anumitor elevi, cu scopul de a opera schimbări În beneficiul tuturor elevilor; • perceperea diferențelor dintre elevi mai degrabă ca o resursă de sprijin a Învățării decât ca o problemă ce trebuie depășită; • recunoașterea dreptului, pe care Îl are fiecare elev, la educație În propria sa localitate; • Îmbunătățirea școlilor, atât pentru personalul didactic, cât
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii Întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, În comparație cu un individ normal) afectează foarte mult orientarea În spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații Între obiectele din jur. Constanța percepției de formă, mărime, greutate și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a stabili relații Între obiectele din jur. Constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect se realizează, la copilul cu dizabilitate mentală, Într-un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, ce se realizează relativ mai ușor. Insuficiențele perceptive la subiecții cu dizabilitate mentală pot fi accentuate și de explorarea nesistematică, haotică a realității, de activism explorator limitat și rigid, interacțiunea deficitară cu alți factori (memoria operațională, structurarea spațială etc.
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ajung să Îi evite constant și să le inducă sentimentul de inferioritate și marginalizare, cu consecințe asupra stimei lor de sine. În cazul celor cu dizabilități de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea anumitor mesaje de la cei din jur, astfel putându-și forma, la rândul lor, nucleul unei stime de sine care să-i susțină și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
-și aminti cum se scrie cuvântul În momentul În care Învață În același mod și ritm cu colegii de clasă normali; - greșeli la copiere, ștersături frecvente, scris de mână dezordonat sau laborios; - probleme În reamintirea instrucțiunilor, mesajelor, numerelor, evenimentelor sau perceperea greșită a acestora; - dificultăți În aprecierea orei sau a duratei evenimentelor folosind cadranul ceasului; - probleme de organizare și planificare, de ordonare a lucrurilor, sărirea unor etape. Odată ce un elev a fost identificat ca având mai mulți indicatori de dislexie, este
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unei arii determinante. Deficiența de auz înnăscută determină anumite particularități ale limbajului: - acuratețea limbajului verbal este redusă deoarece acesta e perceput auditiv inexact în comparație cu modelul perceput de persoana care aude; deficientul de auz beneficiază de indici vizuali în special în perceperea vorbirii orale; - dobândirea unor modele necesare însușirii limbii materne este distorsionată și incompletă; - frecvența de folosire a formelor limbajului verbal este redusă: cu cât pierderea de auz e mai mare, cu atât va dispune mai puțin de limbaj verbal care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Atunci când suntem interesați să înțelegem răspunsurile subiectului uman (C), psihologia evoluționistă ne orienteză spre
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Eveniment activator (A) este orice stimul de tip situație externă și/sau situație internă care poate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Scoala Specială Pașcani COLABORATORI: Asociația româno-norvegiană “HOPE” Clubul Sportiv TAESOODO NECESITATEA PROIECTULUI: Datorită schimbărilor majore din societatea românească, s-a impus reforma educațională, care vine În sprijinul reformei sistemului de Învățământ. În societatea modernă, informațională, fundamentul procesului educațional Îl constituie perceperea, selectarea și prelucrarea informației; rolul important al comunicării este astfel susținut de informare și stimulează nevoia de informare. Proiectul de parteneriat educațional este o modalitate didactică ce combină efectul de informare generală cu practica discuțiilor de la copii la copii, de la
EDUCAȚIA NONFORMALĂ – MIJLOC DE INTERRELAȚIONARE ÎNTRE COPII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Simina GRIGORUȚĂ, Elena SEMEN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2126]
-
deveni așa cum poate ar trebui să fie”. Acestea sunt vorbele marelui scriitor J.W.von Goethe și are multă dreptate dacă e să ne gândim la influența puternică jucată de modul În care suntem percepuți de ceilalți asupra propriei noastre perceperi de sine. Atunci când suntem bine văzuți, acceptați, susținuți, ne crește respectul față de noi Înșine, suntem mulțumiți de sine și Încercăm să scoatem la iveală ce e mai bun În noi, iar atunci când suntem marginalizați, jigniți, ofensați, devenim frustrați, complexați, ne
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
ființă pierdută în meditațiile sale. El se aseamănă cu albatrosul lui Baudelaire, pentru care, căzut pe puntea corăbiei, “aripile-i imense-l împiedică să meargă”. Avănd ca punct de plecare polemică privind statutul și importanța filosofului, subiectul lucrării abordează problematica perceperii implicării acestuia în cadrul societății. Scopul analizei vizează delimitarea domeniului legitim de manifestare a filosofului, ținănd cont de evoluția conceptelor de “filosof”, respective “societate”, întrucăt au fost interpretate diferit în funcție de contextul în care s-au manifestat, precum și efectele pe care le-
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
urmată de atac sau fugă); și/sau vegetative: circulatorii, respiratorii, sudoripare, secreție endocrină, metabolice. Restul proceselor constitutive ale emoțiilor sunt de ordin mental și au format până nu demult obiectul de studiu exclusiv al psihologilor (psihofiziologie). Aspectul cognitiv constă în perceperea situației, compararea informațiilor actuale cu experiența trecută depozitată sub formă de memorie. Descifrarea pe baze fiziologice a mecanismelor învățării și depozitării informațiilor în encefal deschide fiziologiei perspectiva favorabilă pentru abordarea acestui domeniu, ce azi aparține în cea mai mare măsură
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
agenții străine de informații, ca și împărtășirea propriu-zisă a informațiilor pot avea un efect decisiv asupra modului în care celelalte țări percep deopotrivă imaginea Statelor Unite și evenimentele ce au loc în lume. Dacă puterea blândă presupune și formarea modului de percepere al celorlalți, împărtășirea informațiilor constituie o resursă importantă de putere blândă. În acest context împărtășirea informațiilor secrete poate influența în mod direct și hotărâtor politica. Uneori se întâmplă ca informația singură în măsura în care este elocventă și credibilă să modifice politica unui
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
la nivelul inserției diafragmatice apare la copiii cu rahitism sau astm bronșic sever), deformări ale regiunii mamare, șoc apexian evident. · Urmează palparea grupelor ganglionare axilare (intern, extern, anterior, posterior și vârful axilei), apoi palparea în furculița sternală a pulsațiilor aortei. Perceperea acestora este posibilă în cazul cordului hiperchinetic, în ectaziile de aortă sau în cazul prezenței formațiunilor mediastinale, ce împing crosa aortei sub degetul examinator. Palparea șocului apexian se realizează prin aplicarea mâinii în zona apexului și marcarea cu un deget
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
reacția Bittorf). · Apăsarea laterală a bazinului pe crestele iliace determină durere în sacroileită, dar nu și în afecțiunile coxofemurale (semnul Erichsen). · Auscultația abdomenului se efectuează pentru prezența zgomotelor hidro-aerice, fiziologice, atunci în absența acestora, liniștea auscultatorie semnalizează ileusul. Tot auscultator perceperea zgomotelor cardiace la aplicarea stetoscopului pe abdomen are semnificația perforației tubului digestiv cu pneumoperitoneu (semnul Federici). Când este cazul, în funcție de patologia pacientului, se inspectează organele genitale externe, secreția uretrală, punctele herniare. · Bolnavului i se acoperă abdomenul și se dezvelesc membrele
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
de formare a imaginii la ochiul emetrop și ametrop; definirea procesului de acomodare; realizarea arcului reflex; caracterizarea mecanismelor care stau la baza formării imaginii în cazul vederii scotopice cu procesul de adaptare la întuneric și în cazul vederii fotopice cu perceperea culorilor. 4. Aprecierea performanței aplicarea unui test (probă de evaluarea curentă). 5. Asigurarea conexiunii inverse corectarea testului (autocorectarea); realizarea observațiilor asupra corectitudinii realizării lui și însușirii noțiunilor. Elevii răspund la întrebările profesorului evidențiind alcătuirea analizatorului optic, specifică rolul componentelor și
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
corecțiile necesare. Notează definiția acomodării în caiete și realizează sub îndrumarea profesorului schema reflexului acomodării. Caracterizează la solicitarea profesorului mecanismele de bază în funcționarea unui analizator și identifică particularitățile de funcționare în cazul analizatorului optic la formarea imaginii în vederea fotopică, perceperea culorilor, vederea scotopică și adaptarea la întuneric. Elevii rezolvă întrebările testului; Elevii corectează testul împreună cu profesorul, constată modul cum au realizat sarcinile de lucru și măsura în care și-au însușit noțiunile legate de fotorecepție. Desfășurarea activității 1. Pregătirea prealabilă
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
să așteptăm să vină cu o soluție; • când soluția are o rezolvare pozitivă, să rezistăm tentației de a spune: "Ți-am spus eu" și să încercăm să includem "negativiștii" în sărbătorirea succesului. Această atitudine le-ar putea schimba modul de percepere al celorlalți, modificându-le atitudinea și comportamentul. Taciturnul. Sunt persoanele pasive. Ele se pot centra pe îndeplinirea corectă a sarcinilor sau pe armonizarea relațiilor cu ceilați. Când aceste obiective sunt amenințate, persoanele se retrag total, neoferind niciun fel de feedback
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]