13,371 matches
-
7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau de pe pavilioanele urechilor. Mirosul pare să fie subtil la Megachiroptere față de cel de la Microchiroptere. La acestea din urmă, organele olfactive periferice prezintă semne evidente de reducere (regiunea nazală cartilaginoasă). Organul lui Jacobson este, de asemenea, aproape complet involuat. Simțul mirosului este dezvoltat la unele specii, având rol în recunoașterea puilor de către mamă și invers sau în localizarea prăzii. Gustul este dezvoltat
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
În starea de hibernare, toate funcțiile vitale sunt diminuate la minimum. Animalele devin total imobile, digestia este suprimată, temperatura corpului este coborâtă la nivelul celei ambiante, ritmul respirator și frecvența cardiacă sunt considerabil reduse. În plus, se instalează o vasoconstricție periferică, iar în cazuri extreme, fluxul de sânge este direcționat exclusiv spre organele vitale pentru o perioadă mai lungă, timp în care lilieci pot suferi degerături la urechi sau ale patagiului. În urma cercetărilor efectuate asupra modificărilor fiziologice și a inervației inimii
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Valorizarea trecutului, mitificarea epocilor de aur care trimit, în mod repetat, înspre înapoi reprezintă un fel de a transforma insatisfacțiile în grandoare. Coborîrea pe verticala istoriei oferă un traseu structurant care conduce la negarea neplăcerii de a aparține unei culturi periferice. Greutatea nu stă în contradicție, cît în contrastul între sublimarea timpurilor revolute ale epocilor de aur și ale paradisurilor pierdute și denigrarea prezentului, perceput ca degradare sau ca decadentă. NOSTALGII Istoria românilor este, așadar, profund conservatoare în privința valorilor trecutului. Trecutul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Rusia; ce înseamnă o țară care este în majoritate ortodoxă, dar al cărei centru transilvan ține de Roma catolică? Ce înseamnă o țară care este în același timp moștenitoarea Bizanțului și a Romei, dar care a primit o moștenire periferică? Ce semnifică o epopee fără cuceriri, o tragedie tăcută? Ce măreție să afli într-o țărănime înapoiată pe care, cu siguranță, amăgirile modernității nu vor întîrzia să o antreneze spre anonimatul orașelor industriale sărace? Ce se poate pretinde cu un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
De asemenea, congregația răspîndirii credinței trimite iezuiții în Moldova pentru a reînvia parohiile catolice, în timp ce cronicarii moldoveni, Ureche și Miron Costin ultimul scriind în poloneză trimit la latinitatea originilor române regăsită în alianța cu Polonia catolică. Oscilațiile spre spațiile culturale periferice Polonia -, care trimit spre un centru al istoriei naționale Roma trezește reacții de respingere. Mitropolitul Kievului, Petru Movilă, creează în 1633 un colegiu ortodox în serviciul apărării ortodoxiei, inspirat de metodele iezuite; acest așezămînt va procura cadrele renașterii ortodoxiei valahe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scadă cursurile. Puterile europene evoluează spre protecționism și caută piețe externe înspre care să trimită produsele lor finite. România intră în luptă cu un handicap major: insuficiența capitalului național, insuficiența finanțelor statului. Încă o dată, țara se află într-o situație periferică, încă o dată voluntarismul ține locul realității mijloacelor. Discuțiile și controversele asupra celei mai bune soluții pentru cea mai bună dezvoltare divizează elitele după interesele lor economice și după reprezentarea specifică a viitorului națiunii. Liberali și conservatori sînt împărțiți: primii ar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca un răspuns calm la întrebările dureroase ale unui Cioran sau ale unui Eliade despre relația României cu istoria, cu timpul, care îndepărtează arhaismele și impune o situare în lume. În acest spațiu-timp istoric, mica națiune agrară se regăsește marginală, periferică, pierdută. Demersul lui Blaga se opune nostalgiei și înscrie starea culturii și a dezvoltării într-o necesitate filosofică. Inconștientul, arată Blaga în Orizont și stil, descoperă un orizont spațial și un orizont temporal cărora le conferă o poziție axiologică. Cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și că ele nu au nimic în comun cu ușurarea destinderii. Amestecul în afacerile interne ale altor state poate doar să pericliteze începutul fragil al destinderii. Tapajul ce se face în Occident în legătură cu pretinsele "drepturi ale omului", ignorînd însă caracterul periferic al aspectelor aflate în discuție, campaniile calomnioase la care sînt asociați profesioniștii trădării reprezintă o denaturare a spiritului documentelor de la Helsinki. Cei care manifestă indulgență față de acțiunile ce vizează să reactiveze mediile revanșarde, neonaziste, resimt o stranie vocație "umanitară" cînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Experții progresiști negociază cu FMI, cu BERD, cu CEE... Leniniștii se infiltrează în sindicate și blochează cît pot exprimarea nemulțumirii sociale. Socialiștii își arată resentimentul împotriva pretențiilor Occidentului care trece țara prin furcile caudine și nu oferă decît o integrare periferică, de zonă secundară. Logica reformistă este pragmatică și totodată purtătoare a unui sistem de reprezentări și a unei ierarhii a valorilor. Pragmatismul împinge spre o integrare în Vest. Aceasta a fost una din greșelile lui Ceaușescu, că a subestimat puterea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
număra și vom scrie în partea din dreapta câte cuvinte sunt pe fiecare rând, dacă nu avem timp sau nu dorim să facem asta, vă spun că textul a avut aproximativ 940 de cuvinte însă recomand numărarea lor deoarece dezvoltă vederea periferică. Acum calculăm viteza de citire așa cum am mai făcut-o și vedem care este viteza de citire actuală. Acest text a avut un număr de aproximativ 940 cuvinte pe care îl împărțim la numărul de secunde și înmulțim cu 60
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2986]
-
număra și vom scrie în partea din dreapta câte cuvinte sunt pe fiecare rând, dacă nu avem timp sau nu dorim să facem asta, vă spun că textul a avut aproximativ 1090 de cuvinte însă recomand numărarea lor deoarece dezvoltă vederea periferică. Acum calculăm viteza de citire așa cum am mai făcut-o și vedem care este viteza de citire actuală. Acest text a avut un număr de aproximativ 1090 cuvinte pe care îl împărțim la numărul de secunde și înmulțim cu 60
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2982]
-
număra și vom scrie în partea din dreapta câte cuvinte sunt pe fiecare rând, dacă nu avem timp sau nu dorim să facem asta, vă spun că textul a avut aproximativ 1110 de cuvinte însă recomand numărarea lor deoarece dezvoltă vederea periferică. Acum calculăm viteza de citire așa cum am mai făcut o și vedem care este viteza de citire actuală. Acest text a avut un număr de aproximativ 1110 cuvinte pe care îl împărțim la numărul de secunde și înmulțim cu 60
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
tehnică este oarecum opusă celei dinainte și pornește de la mijlocul rândului încercând să lărgească câmpul vizual alternativ în stânga și dreapta. Trebuie să privim doar mijlocul paginii și să încercăm să păstrăm privirea doar acolo, numai astfel ne vom dezvolta privirea periferică, obligând ochiul, care este concentrat pe mijlocul paginii, să vadă și rândurile alternative din dreapta și din stânga. Repet, nu trebuie să luăm privirea de pe rândul din mijloc! EXERCIȚIU Fi creativ! Un text inspirat de Brian Tracy Pregătim cronometrul Start ! Niciodată norocul
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2984]
-
număra și vom scrie în partea din dreapta câte cuvinte sunt pe fiecare rând, dacă nu avem timp sau nu dorim să facem asta, vă spun că textul a avut aproximativ 830 de cuvinte însă recomand numărarea lor deoarece dezvoltă vederea periferică. Acum calculăm viteza de citire așa cum am mai făcut-o și vedem care este viteza de citire actuală. Acest text a avut un număr de aproximativ 830 cuvinte pe care îl împărțim la numărul de secunde și înmulțim cu 60
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2984]
-
ne vom strădui să citim rândul ca pe un singur cuvânt la fel cum am făcut la pasul doi și ne vom strădui de asemenea să nu fragmentăm rândul; astfel, vom porni din mijlocul lui și ne vom folosi privirea periferică pentru a cuprinde cât mai mult din stânga și din dreapta. EXERCIȚIU Genialitatea Un text inspirat de Colin Turner Pregătiți cronometrul ! Start ! Toți copii se nasc geniali, spunea Albert Einstein. Fiecare dintre noi este capabil să atingă performanțe nebănuite în cel puțin
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
număra și vom scrie în partea din dreapta câte cuvinte sunt pe fiecare rând, dacă nu avem timp sau nu dorim să facem asta, vă spun că textul a avut aproximativ 1020 de cuvinte însă recomand numărarea lor deoarece dezvoltă vederea periferică. Acum calculăm viteza de citire așa cum am mai făcut-o și vedem care este viteza de citire actuală. Acest text a avut un număr de aproximativ 1020 cuvinte pe care îl împărțim la numărul de secunde și înmulțim cu 60
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
citit prima oară textul, acum vom cronometra citind textul la fel ca prima dată doar că nu vom citi primul și ultimul cuvânt din rând. Ochiul “vede” mai mult decât un cuvânt iar prin acest exercițiu ne vom antrena vederea periferică care este foarte importantă în citirea rapidă. Vom compara cele două rezultate, avantajul constând că noi cunoaștem conținutul textului deja citit. Este foarte important să NU CITIM primul și ultimul cuvânt din rând. Ne vom concentra pe mijlocul fiecărui rând
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
număra și vom scrie în partea din dreapta câte cuvinte sunt pe fiecare rând, dacă nu avem timp sau nu dorim să facem asta, vă spun că textul a avut aproximativ 1225 de cuvinte însă recomand numărarea lor deoarece dezvoltă vederea periferică. Acum calculăm viteza de citire așa cum am mai făcut-o și vedem care este viteza de citire actuală. Acest text a avut un număr de aproximativ 1225 cuvinte pe care îl împărțim la numărul de secunde și înmulțim cu 60
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2985]
-
număra și vom scrie în partea din dreapta câte cuvinte sunt pe fiecare rând, dacă nu avem timp sau nu dorim să facem asta, vă spun că textul a avut aproximativ 1340 de cuvinte însă recomand numărarea lor deoarece dezvoltă vederea periferică. Acum calculăm viteza de citire așa cum am mai făcut-o și vedem care este viteza de citire actuală. Acest text a avut un număr de aproximativ 1340 cuvinte pe care îl împărțim la numărul de secunde și înmulțim cu 60
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2979]
-
mai de bun simț/de bun gust, dar și mai eficiente, în ultimă instanță. Dacă e să observăm totuși o anume recrudescență a spectacolului orgoliilor, s-o facem în perimetrul noilor categorii vizuale, de genul celor consumate în recent internaționalul "Periferic" de la Iași. Ritos aseptic din toate punctele de vedere. Și tot atît de discreționar în hrănirea egolatriilor. Printr-o delimitare netă și eclatantă de rest. de văzut și cît de convingătoare în durată. La ce distanță enormă e acest internaționalizat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale abiatrecutului se dedică, fanatic, sub același plafon eminamente pixelizat, instalării unor spații atît de simptomatic asemănătoare celui al domnului Lăzărescu. Mai și strîngînd în juru-le, la înțesate vernisaje, siluete la fel de prospere ca ale lor. (Ar trebui să cădem în periferică melancolie, dacă n-am observa imediat că sindromul e unul pancontinental. Halal consolare!) Tristeți provinciale. Cum însă, poftim, sub vremi sîntem (și vremile-s astea, date), să trecem peste bacoviene jinduri și să parafrazăm navigator eminescian o dată cu radioasele fete, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care să mobileze pereții, nu sînt adepții unei arte alternative, așa cum nici proiectele lor nu sînt o alternativă a artei. Ei doar caută noi moduri de exprimare artistică prin care să transmită un mesaj: să scuture Iașul de melancolia-i periferică și să devină Centru și, așa cum nemții au scris, cu mîndrie, la intrarea în orașul Kassel, "Kassel. Die Documenta Statdt", tot așa, pe poarta de intrare a Iașului să se scrie "Iași. Orașul Perifericului". Revenind la cele două articole, am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să scuture Iașul de melancolia-i periferică și să devină Centru și, așa cum nemții au scris, cu mîndrie, la intrarea în orașul Kassel, "Kassel. Die Documenta Statdt", tot așa, pe poarta de intrare a Iașului să se scrie "Iași. Orașul Perifericului". Revenind la cele două articole, am constatat cu nedumerire că dvs. ați criticat la fel de răutăcios și pe "industrioșii" care preferă pictura limuzină (deci mercantilismul în artă), cît și pe cei care preferă arta, fie ea și alternativă, fără să cîștige
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
antreprenorii ultimului val ieșean. Simplu, am mai spus-o: nu-mi place să mă amestec în Gîlcevile din Chioggia locală. N-am timp. Discut doar principii. Atît. A, îngăduiți-mi să vă imit stratagema și să semnez, la rîndu-mi, Gelsomina Periferic". P.S. Stupefiat, aflu de existența legitimată ca atare a corespondentei mele cu chiar, coincidență, numele eroinei lui Mihai Ursachi!!! 26 iulie Într-o țară ce-și pierduse oricum identitatea și încă se lăsa prostită de reziduurile comuniste, se ivea în preajma
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perspicacitate prompt mercantilă, proiecte panstatale, de o vacuitate evidentă, mergînd de la găselnița ultimei bienale venețiene, cu unul din saloanele ei naționale realmente gol, pînă la fojgăieli locale vrute, în ochii acelorași globtrotteri de proiecte, să racodeze, vezi doamne, insuportabila desuetudine periferică la alămurile globale ale nimicului. E o poftă smintită în a pulveriza, a artificializa și ce-a mai rămas natural în ființa ce se confruntă acum din ce în ce mai dramatic cu propria-i condiție. Ne e teamă că în schizofrenia generală a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]