4,422 matches
-
HYPERLINK \l "Cardoso" Cardoso (1972) și HYPERLINK \l "Falleto" Cardoso și Falleto (1979) - cea a săracilor față de bogați sau față de suportul statului bunăstării, inegalitatea, sărăcia și excluziunea socială a acestora accentuându-se pe măsura ce crește decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe care face ca ieșirea din subdezvoltare să fie foarte problematică. Criticii acestei teorii reclamă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teorie a fost promovată de HYPERLINK \l "Wallerstein" Immanuel Wallerstein (1974b, 1990) care, având ca bază teoriile dependenței, a arătat totuși că acestea nu pot explica integral procesele de dezvoltare socială ale „metropolelor” și cele de „dezvoltare a subdezvoltării” caracteristice „periferiilor”. Noile circumstanțe economice naționale create de procesele complexe de schimbare socială (după cel de-al doilea război mondial, dar analiza este realizată pe o perioadă de 500 de ani, de la 1492 încoace) au făcut ca sistemele financiare și de comerț
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bazat pe dezvoltarea și decăderea statului-națiune. Susține ideea dinamicii istorice a sistemului mondial, dezvoltat pe baza unor trenduri seculare și în cicluri globale/cicluri perechi/„cicluri Kondratieff”. ( HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu, 2006, p. 59) 3. Structura teoretică Bimodală: centru și periferie Trimodală: centru, semiperiferie și periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statului-națiune. Susține ideea dinamicii istorice a sistemului mondial, dezvoltat pe baza unor trenduri seculare și în cicluri globale/cicluri perechi/„cicluri Kondratieff”. ( HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu, 2006, p. 59) 3. Structura teoretică Bimodală: centru și periferie Trimodală: centru, semiperiferie și periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
seculare și în cicluri globale/cicluri perechi/„cicluri Kondratieff”. ( HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu, 2006, p. 59) 3. Structura teoretică Bimodală: centru și periferie Trimodală: centru, semiperiferie și periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația doctrinară Susținerea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
59) 3. Structura teoretică Bimodală: centru și periferie Trimodală: centru, semiperiferie și periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația doctrinară Susținerea protecționismului/ intervenția puternică a statului. Susținerea liberului schimb ca agent al difuziunii inovațiilor. Așa cum arată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Bimodală: centru și periferie Trimodală: centru, semiperiferie și periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația doctrinară Susținerea protecționismului/ intervenția puternică a statului. Susținerea liberului schimb ca agent al difuziunii inovațiilor. Așa cum arată HYPERLINK \l "Voicu" Voicu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
expansiunea implică în mod necesar, o dezvoltare inegală și curiozitatea acestui sistem este că însăși coeziunea lui presupune, se bazează, în ultimă instanță, pe acest fenomen de dezvoltare inegală, adică pe o stratificare a economiei mondiale în centre, semiperiferii și periferii; în interiorul ariei centrale, pe o diferențiere între state, în cadrul statelor, între regiuni, iar în cadrul regiunilor, între oraș și zona rurală etc. Teoria sistemului mondial (ca și cea a dependenței din care derivă și pe care o dezvoltă) vede dezvoltarea socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
între oraș și zona rurală etc. Teoria sistemului mondial (ca și cea a dependenței din care derivă și pe care o dezvoltă) vede dezvoltarea socială dintr-un unghi pesimist, deoarece prăpastia dintre centru, pe de o parte, și semiperiferie și periferie, pe de altă parte, se adâncește continuu și nu pot fi create mecanisme de creștere pentru țările periferice sau semiperiferice. 4. Teoria globalizării Teoria globalizării este derivată din teoria sistemului mondial modern și subliniază integrarea globală a unor sisteme sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu acces la centrele de putere în stat, ar fi avut posibilitatea de a transforma imediat acest capital într-unul economic, și invers, au fost larg dezbătute în literatura dedicată transformărilor postcomuniste. O asemenea evoluție ar duce la plasarea în periferie a țărilor din ECE și la subminarea oricăror șanse de construire a unor forme de capitalism bazate pe reguli transparente și (relativ) corect implementate (Baltasiu, 2003; Brucan, 1996; Hankiss, 1990; Lessenich, 2000; Pop, 2006; Staniszkis, 1991; Zamfir, 2004). Intr-o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
XIX-lea, al Japoniei de la începutul secolului XX sau al Chinei din zilele noastre. puterile regionale, subsistemice - puteri ale căror interese și capacități nu depășesc aria propriului subsistem al relațiilor internaționale. Este cazul unor state precum Taiwan, Singapore, Coreea de Sud etc. Periferie - este compusă din acele state care nu au nici interese, dar nici capacități, chiar raportate la sfera propriului subsistem al relațiilor internaționale. Sunt state cu economii slab dezvoltate, cu capacități militare foarte reduse și a căror securitate depinde în mare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
existat pe teritoriul nici unuia dintre cele două state. Ceea ce nu înseamnă că nu au existat confruntări între ele. Dimpotrivă, confruntări între SUA și URSS au existat, însă de obicei într-o manieră indirectă, prin intermediul și pe teritoriul unor terți de la periferia sistemului internațional. Este cazul războiului din Vietnam, de pildă, cu siguranță cel mai celebru dintre acestea. În al treilea rând, sistemul s-a întors la tradiționala balanță de putere, în maniera sa simplă însă, cu doar două talere. Echilibrul puterii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doi poli sistemici pe teritoriul vreunuia dintre ei. Confruntările se petrec pe teritoriul unor terți și prin intermediul acestora. Războiul din Coreea și, mai târziu, războiul din Vietnam sunt exemple elocvente ale acestei particularități. De obicei, aceste confruntări sunt situate la periferia sistemului internațional, de regulă în zonele în care sferele de influență ale celor două superputeri se întâlnesc sau în zonele strategic vizate de ambele state: Cuba, Asia de Sud-Est etc. „Criza rachetelor” din Cuba a fost cea care a determinat iminența unei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Capitalul lui Marx (apărut în 1867) de cartea sa, capitalismul s-a schimbat, intrând într-o nouă fază. Etapă ultimă și cea mai înaltă a acestui mod de producție, capitalismul monopolist se caracterizează prin exploatarea, în cadrul economiei mondiale, a unei periferii (reprezentată, în epocă, mai ales de colonii, dar și de țările mai puțin dezvoltate) de către un centru (marile puteri economice). Lenin definește imperialismul prin cinci caracteristici: 1) concentrarea producției și a capitalului, concentrare care a atins o treaptă de dezvoltare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mare; 4) se formează uniuni monopoliste internaționale ale capitaliștilor, care împart între ele lumea; și 5) împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit (Lenin, 1970, p. 169). Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
capitaliste a luat sfârșit (Lenin, 1970, p. 169). Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței nu este o abordare unitară, fiind mai degrabă o dezbatere între gânditori de toate nuanțele, de la liberali la marxiști, ce încearcă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Rolul acestor țări în economia mondială este de a exporta materii prime ieftine și de a importa produse finite scumpe. Influența economică se transferă și pe plan politic și cultural, centrul având controlul asupra capitalurilor, tehnologiei și cunoașterii necesare dezvoltării periferiei. Țările sărace sunt dependente, în politicile de dezvoltare, de atitudinea pe care statele bogate o au față de ele. Altfel spus, teoria dependenței încearcă să explice diferențele de dezvoltare a statelor prin prisma relațiilor inechitabile dintre ele. În definirea componentei marxiste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să explice diferențele de dezvoltare a statelor prin prisma relațiilor inechitabile dintre ele. În definirea componentei marxiste a discuției despre dependență este clară contribuția perspectivei leniniste. Teoreticieni precum Andre Gunder Frank au subliniat dimensiunea istorică a exploatării de către centru a periferiilor. Sistemul capitalist a format și întărit această diviziune internațională a muncii ai cărei beneficiari sunt statele bogate, dar care este defavorabilă țărilor sărace. Perpetuarea acestei situații se datorează alianței dintre interesele claselor exploatatoare din centru și periferie, dezvoltarea industrială a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de către centru a periferiilor. Sistemul capitalist a format și întărit această diviziune internațională a muncii ai cărei beneficiari sunt statele bogate, dar care este defavorabilă țărilor sărace. Perpetuarea acestei situații se datorează alianței dintre interesele claselor exploatatoare din centru și periferie, dezvoltarea industrială a statelor dezavantajate fiind posibilă doar în momentul în care acestea se vor separa de puternicii lumii (Linklater, 2001, p. 140). Este semnificativ faptul că teoria a apărut în America Latină, regiune unde majoritatea statelor se bucură de mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puterii centrale. În economia-lume, puterea nu mai este concentrată într-un singur punct, mai multe centre concurând, în cadrul unui sistem anarhic, pentru aceleași resurse. Dincolo de diferențele de organizare, cele două formule se aseamănă în scop: utilizarea de către centru a resurselor periferiei. Wallerstein afirmă că actualul sistem de economie-lume își are originile la sfârșitul Evului Mediu, în secolul al XVI-lea. Mai multe procese simultane s-au susținut reciproc: expansiunea lumii europene, datorită marilor descoperiri geografice, sau destrămarea ordinii medievale și constituirea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lumii europene, datorită marilor descoperiri geografice, sau destrămarea ordinii medievale și constituirea primelor state moderne au fost însoțite de o schimbare profundă a societăților, prin apariția și dezvoltarea spiritului capitalist. Sistemul mondial cuprinde, potrivit lui Wallerstein, trei zone: între centru și periferie se află o regiune intermediară - semiperiferia. În semiperiferie își au locul statele care cunosc o schimbare de statut (cele care decad din poziția de mare putere sau, dimpotrivă, aspiră la această recunoaștere) sau care nu pot deveni jucători globali din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cunosc o schimbare de statut (cele care decad din poziția de mare putere sau, dimpotrivă, aspiră la această recunoaștere) sau care nu pot deveni jucători globali din diverse motive. Regiunile sunt legate între ele în relațiile mondiale: spre deosebire de statele din periferie, care de cele mai multe ori sunt doar furnizoare de materii prime și importatoare de produse finite, statele din semiperiferie au resurse industriale și umane care pot fi folosite în momentul în care anumite ramuri industriale nu mai sunt profitabile/dezirabile în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pot de bine în condițiile hotărâte de marii jucători. Cox recunoaște rolul hegemonilor de a menține stabilitatea internațională, însă afirmă în același timp și posibilitatea schimbării. Respingerea dominației celor puternici se poate face printr-un efort al celor aflați la periferia sistemului mondial. O coaliție a Lumii a Treia ar putea duce la o mișcare contra-hegemonică, cu șanse mari de reușită în condițiile crizelor inevitabile capitalismului. Termenul „teorie critică” este cel mai adesea atașat cercetărilor care pornesc de la o altă tradiție
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
terenuri agricole, de exemplu), interesele transnaționale ale capitalului, structura producției la scară globală. Distinct și remarcabil la feminismul marxist este faptul că autoarele acestui curent realizează cel mai adesea o abordare combinată a relațiilor de putere la scară globală (centru - periferie, dezvoltat - subdezvoltat, metropolă - colonie, rasă albă - alte rase, bărbați - femei). Stabilirea unor mecanisme interne comune tuturor acestor relații de putere, profund asimetrice, contribuie în mod esențial la înțelegerea genului ca relație socială între grupuri care dispun de resurse de putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]