6,879 matches
-
Grigorovitza și Al. Cazaban. Apar, în foileton, și traduceri din E. Marlitt, Victor și Paul Margueritte, R. Haggard, Ponson du Terrail, Mark Twain (Bărbierul anglo-saxon, în tălmăcirea unui A. Victor, probabil Victor Anestin). În R.j., ca și în alte periodice ale epocii („Epoca”, „L’Indépendance roumaine”), prin articolele politice ale lui A.C. Popovici, dar mai întâi prin colaborarea lui N. Iorga sunt susținute idei care, după câțiva ani, vor sta la baza sămănătorismului politic și cultural. R.Z.
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
Mărgărita Miller-Verghy (serialul Umbre pe ecran. Nuvelă în ritm de film, 1933-1934), Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, memorialistică de E. Lovinescu și Regina Maria (cultivată insistent, dedicându-i-se numere speciale), proză poematică de G. Bacovia (Târziu, Divagări utile). Spre deosebire de alte periodice din epocă, R.s. și s.r. nu neglijează dramaturgia, făcând loc în sumar unor fragmente de piese de teatru, cum sunt cele ale lui G. M. Zamfirescu (Sam), Ion Minulescu (Nevasta lui Moș Zaharia), Ticu Archip (Luminița, Ecoul), unor scurte
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Reluată în 1855, după ce în 1852 cenzura interzisese difuzarea primului număr, deja tipărit, R.l. contribuie, prin programul ei, expresie a năzuințelor intelectualității din Muntenia, Moldova și Transilvania, cât și prin lucrările publicate, la crearea unui curent de opinie favorabil Unirii. Periodicul devine astfel „câmpul de întâlnire frățească a tuturor talentelor din țările noastre”. Se tipăresc versuri de V. Alecsandri, C. Negri, C. Negruzzi, G. Sion, C. Stamati și Al. Donici, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, G. Crețeanu și D. Dăscălescu, Radu Ionescu
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
prozatori, critici și publiciști consacrați. Prin bogăția și valoarea beletristicii selectate R.l. a contribuit la dezvoltarea gustului, a dat literaturii o însemnătate socială deosebită și a exercitat o mare influență asupra vieții culturale din Principate, modelul ei fiind esențial pentru periodicele literare de mai târziu. I.L.
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
limbii grecești în școlile românești după anul 1821; Mirela Luminița Murgescu - discursul oficial difuzat în școlile românești la mijlocul secolului al XIX-lea; Luminița Fassel - învățământul german în Basarabia între 1812 și 1940); publicistica (Lidia Simion - modernizarea vocabularului social-politic reflectată în periodicele românești din prima jumătate a secolului al XIX-lea); documente literare (Mihail Caratașu - cărțile și documentele Văcăreștilor); problemă editării critice a textelor vechi românești (Liviu Onu); cultură scrisă și folclor (Felix Karlinger cu privire la funcția „poveștilor” în balada populară românească; Adrian
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea, lui Lucian Blaga, care dă și una dintre cele mai strălucite tălmăciri din Faust. Istoricul literar stabilește paralelisme, efectuează analize comparate ale versiunilor românești, urmărește bibliografia până în periodice și înregistrează receptarea critică. Profund cunoscător al literaturilor din spațiul germanic, R. s-a afirmat, începând cu deceniul al șaptelea, ca excelent traducător al unor opere de mare dificultate stilistică, aparținând îndeosebi prozatorilor din secolul al XX-lea: Alfred Döblin
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
ROMÂNIA, revistă apărută la Iași, săptămânal, între 18 noiembrie 1858 și 26 ianuarie 1859. Au ieșit din acest periodic politic și literar opt numere în două serii, prima în 1858, iar a doua la începutul lui 1859. Redactor este B. P. Hasdeu. Național și unionist, programul politic răspunde întru totul liniei politice de mai târziu a istoricului. În plan
ROMANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289342_a_290671]
-
istoricului. În plan cultural și literar, ambițiile redactorului sunt de pe acum cele de enciclopedist, el anunțând că va publica articole de istorie, filosofie, „storia firească”, beletristică, literatură străină ș.a. Prins însă în campania prounionistă, Hasdeu scrie, ca și în alte periodice la care colabora, articole predominant politice, lăsând realizarea planurilor sale literare pentru vremuri mai liniștite. Câteva note mai dezvoltate dedicate etnografiei și poeziei populare îl anunță pe viitorul cercetător al folclorului, iar maniera de a scrie, cu referiri erudite, cu
ROMANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289342_a_290671]
-
unității politice, morale și spirituale a românilor. Instrumentele trebuitoare ar fi presa periodică, precum și cărți scrise pentru a ridica nivelul cultural al celor mulți, ceea ce ar face ca distanța care desparte straturile sociale să se micșoreze sau să dispară. Noul periodic era editat în vederea inițierii acestui proces de culturalizare și urma să publice articole explicative, pe înțelesul tuturor, referitoare la viața politică și socială, precum și „varietăți științifice și distractive”. Colaboratorii lui C.A. Rosetti sunt Maria Rosetti, Mircea C.A. Rosetti
ROMANUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289355_a_290684]
-
Winterhalder, S.A. Mihălescu și G. Vârnav. Literatura de aici se compune din traduceri și adaptări. După ce „Românul” a fost suspendat, Rosetti își continuă campania împotriva loviturii de stat de la 2 mai 1864 în paginile suplimentului duminical. Consecința va fi suprimarea periodicului. R.Z.
ROMANUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289355_a_290684]
-
tradiționalistă nu va căpăta un caracter dogmatic, ci va rămâne foarte discretă, revista renunțând, în cele din urmă, la orice constrângere ideologică în favoarea promovării valorilor. Așa cum se arată într-un articol de bilanț ( În pragul celui de-al doilea an), periodicul ignoră „trecătoarele tulburări ale timpului, pentru a urmări afirmarea seninelor puteri ale spiritului omenesc”. Abandonarea oricărui angajament ideologic și a partizanatului politic nu înseamnă totuși o diminuare a implicării în actualitate - dovadă stau rubricile „Evenimente culturale”, „Portretul săptămânii”, „Între șvarț
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
abonați ce ar fi făcut-o rentabilă sau, cel puțin, ar fi permis rambursarea cheltuielilor. De aceea, împlinindu-se anul pentru care se angajaseră editorul și cei doi redactori să scoată gazeta, chiar și în pierdere, se anunță suspendarea apariției periodicului. Denumirea și articolul-program lăsau să se înțeleagă că redactorii se adresau tuturor celor ce vorbesc românește în patrie, „cât și în țările vecine”. Articolele păstrează o anume moderație în ton și chiar în atitudine în comparație cu jurnalul lui I. Heliade- Rădulescu
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
aprilie și 25 octombrie 1857. Suspendată la 6 august pentru articolul Presa străină despre Principate, R. iese din nou la 10 septembrie, dar persecuțiile cenzurii și greutățile financiare obligă redactorii, după patruzeci și opt de numere, să renunțe la editarea periodicului. Susținând vederile unei grupări politice unioniste, reprezentată în comitetul de redacție prin C. Bozianu, G. Sion, Cezar Bolliac, G. Crețeanu, M. Costiescu și G. D. Vernescu, R. publică și articole în limba franceză, cu scopul de a informa străinătatea asupra
ROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289341_a_290670]
-
ROMÂNIA, revistă apărută la Buenos Aires, lunar, între 1949 și 1953. Subintitulată „Foaie românească independentă”, R. este o publicație magazin cu pronunțat caracter informativ. Ca și în alte periodice românești din afara granițelor tipărite imediat după cel de-al doilea război mondial, editorialele semnate de Al. Frâncu dezbat problema poziției occidentalilor față de țările subjugate sovieticilor pentru care „o pace strâmbă pare preferabilă unui război drept”, un obiectiv major fiind scoaterea
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
independent” se modifică în câteva rânduri, din 1938 fiind „Ziar de atitudine și îndrumare românească”. De la numărul 16/1935 director devine Al. Bertea, iar de la numărul 23/1936 se menționează numele fondatorului: Șt. Tătărescu. Deși mai puțin radical decât alte periodice similare din epocă, R. susține un naționalism așa-numit „creator”, menit să ducă la o renaștere morală și spirituală a țării, chiar cu prețul renunțării la orice principiu democratic. Într-un articol doctrinar intitulat Programul național al „Românizării” se arată
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
premiată la concursul „Vieții literare” din București, și Dezlegare. Lucia Oprescu îl evocă pe Emil Gârleanu, se comentează volumul V din romanul În preajma revoluției de C. Stere. Seria a doua debutează cu un articol al lui I.V. Luca, prin care periodicul își definește orientarea și aderența la ideologia carlistă și la Frontul Renașterii Naționale. Alt număr (19/1939) este dedicat memoriei lui Mihai Eminescu, prin articole de N.N. Răutu (Poetul gândurilor răzlețe), Constantin Iordăchescu (Stabilirea adevărului), D. Furtună (Statuia lui Eminescu
ROMANUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
mahalalei (Teatrul Grădina Blanduziei, în 1911), Păcat cu gândul (1913), Cu perdelele lăsate (Teatrul Național din București, în 1916), Primejdioșii (1926), Taina, tragedie pe un motiv epic din John Galsworthy (jucată la Craiova și Cluj, în 1935) - sau rămase în periodice ori prin arhivele teatrelor, completează un repertoriu destul de vast, dar modest ca expresie literară și teatrală. Principala defecțiune pare a fi artificialitatea, datorată ușurinței în selecția și montajul episoadelor (uneori excesive, neverosimile sau nefiresc combinate), limbajului cam căutat, când forțând
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
de imagine. Apariția ei este legată aproape până la identificare de persoana fondatorului, Corneliu Diaconovici, redactor responsabil între anii 1885 și 1891 și în 1894. În 1891 și 1892 responsabilitatea, la început parțială, revine lui Șt. N. Ciurcu, iar în 1893 periodicul este condus de Petre Broșteanu și de Wilhelm Rudow, și acum fiind prezent însă spiritul coordonator a lui C. Diaconovici. Programul politic al acestui lunar politico-literar este - în mare - cel al Partidului Național al Românilor din Ungaria și Transilvania, așadar
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
Recitind pe Dostoievski, O aniversare: Ana Karenina, Byron și Pușkin ș.a.), sau „progresistă”, cum lasă să se înțeleagă articolele lui Eugen Jebeleanu (Din mica istorie a rezistenței scriitoricești), Ion Biberi ( Condiția scriitorului în statul democrat) și Mircea Mancaș (Literatura „rezistenței”), periodicul alunecă treptat într-un proletcultism agresiv, al cărui principal exponent a fost N.N. Munteanu, semnatar al unor texte cu titluri elocvente: De la modernism la poezia nouă socială, Noua orientare a literaturii noastre, Paralelă între realismul socialist și clasicism etc. Un
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
într-un cuvânt, de a alcătui și conduce ziarul. Cum Rosetti avea vocația opoziției, R. se va afla, mai întotdeauna, în luptă cu guvernele, ceea ce îi va aduce frecvente suspendări. În 1864 gazeta fiind interzisă, Rosetti o înlocuiește cu alt periodic, „Libertatea” (12-23 iulie), iar un an mai târziu, pentru a evita din nou suspendarea, prin „Conștiința națională”. Cu începere din 1860 autoritățile din Transilvania au oprit difuzarea gazetei, măsură aplicată din nou în perioada 1873-1876 și în 1894. În aceste
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
revoluție, ardoarea „căuzașului” era acum astâmpărată de experiență, de dezamăgiri și de învățămintele exilului. Și condițiile sociale se modificaseră mult. Steagul sub care, pentru moment, se concentrau elementele înaintate era acela al Unirii. De la început R. este unul dintre principalele periodice unioniste, alături de „Steaua Dunării”. După 24 ianuarie 1859 devine însă purtătorul de cuvânt al opoziției liberale, împotriva reformelor preconizate de Al. I. Cuza și Mihail Kogălniceanu. În raport cu noile stări de lucruri care au urmat evenimentelor de la 11 februarie 1866, atitudinea
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
îl înspăimântă și îl zdruncină, determinându-l să se refugieze la Iași. Nu peste multă vreme moare, în urma unui atac de cord. Între anii 1868 și 1872, iscălind Moise Roman (sau Romano), R.-R. publicase în „Hamagid” și în alte periodice străine articole în chestiuni de literatură ebraică. O semnătură anagramată a scriitorului este R. Moran. A colaborat la „Adevărul”, „Almanahul «Dacia»”, „Calendarul «Răsăritul»”, „Convorbiri literare” „Curentul nou”, „Egalitatea”, „Mântuirea”, „Opinia”, „Reforma”, unde îi apar scurte poeme, „Revista literară și științifică
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
el mai semnează Ovidiu Bănescu, Iorgu Ghiță, Dumitru Codăuș, Dimitrie Moises, Florian C. Ștefănescu, George Colfescu, Ion C. Balaban, Marin Oprea, Emil Meleca, dar nici unul nu a confirmat aștepările, așa cum nici în proză nu se va impune vreun colaborator al periodicului. La „Cronica literară” sunt prezentate cărți nou apărute, aparținând lui Mircea Eliade, Gib I. Mihăescu, Mihail Sadoveanu, Ion Biberi, C. Stere, Mihail Sebastian, G.M. Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale ș.a., printre semnatarii comentariilor aflându-se Aurel Iordache, Dan Emanoil, Dimitrie Moises
SABARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289416_a_290745]
-
al partizanilor politici ai diferitelor partide, între care S. nu prea făcea deosebire (par a exista totuși unele simpatii liberale). Excelând în parodierea stilului bombastic, revista publică imitații, scrise cu spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii
SACEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii. D. M.
SACEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]