155,605 matches
-
păcatul strămoșesc, dar suntem sub stăpânirea unei condiții cosmice. Consecințele neascultării primului om sunt proprii tuturor descendenților săi. Păcatul lui Adam stă la originea căderii umanității, dar după aceea, fiecare păcătuiește și individual, personal. Astfel, Adam a comis un păcat personal ce a afectat natura umană, care va fi transmisă rănită, fără slava de la început<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, op. cit., p. 113. footnote>. Astfel, păcatul moștenit ar fi deci un păcat contractat, nu comis, o stare, nu un act, o afectare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care va fi transmisă rănită, fără slava de la început<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, op. cit., p. 113. footnote>. Astfel, păcatul moștenit ar fi deci un păcat contractat, nu comis, o stare, nu un act, o afectare a naturii, nu o greșeală personală. Consecința: privarea omului de sfințenia și dreptatea originară<footnote Ibidem, pp. 113-114. footnote>. Aceleași urmări pe care le-a avut păcatul original pentru Adam și Eva, le are și pentru fiecare om în parte sau pentru omenire în general, pentru că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a efectuat EDS repetitiv, de fiecare dată aspectul endoscopic a fost normal. În ultimele 2 săptămâni epigastralgiile au fost precedate de frisoane puternice și febră (39 grade C) la icter sclerotegumentar, prurit generalizat, urini hipercrome și scaune acolice. Din antecedentele personale patologice reținem HTA grad mediu și dislipidemie cu hipercolesterolemie în tratament cu Prestarium 5 mg/zi, Betalok 50 mg/zi, Simvacard 20 mg/zi, Aspenter 1 cp/zi. Asociază adenom de prostată pentru care urmează tratament cu Cardura 4 mg
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
Fecioarei, iar mama Sfântului Ioan a simțit că s-a umplut de Duh Sfânt (Luca 1, 39-41). Tradiția liturgică ne oferă cea mai clară mărturie cu privire la faptul că Biserica recunoaște viața fetusului în uter ca fiind pe deplin umană și personală. Sărbătorile Bisericii includ nu numai nașterea Sfintei Fecioare, a Sfântului Ioan Botezătorul și a lui Iisus, ci și zămislirea lor (9 decembrie, 23 septembrie și 25 martie).<footnote Pr. Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 196. footnote> Dintru început, Biserica
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
mut).<footnote Mitr. M. Kalamaras, Avortul, trad. de Garoafa Coman, Edit. Bizantină, București, 1996, p. 9-10. footnote> După cercetările efectuate, dr. Bernard Nathanson a înțeles și a afirmat: Astăzi, faptul că fătul este o ființă omenească separată, cu toate caracterele personale specifice, nu mai este chestiune de credințăĂFătul este persoană umană deplină<footnote Ibidem, pp. 9-10. footnote>. Soții Wilke, medici obstetricieni americani, susțin că avortul este crimă cu premeditare și, din punct de vedere științific, nu se fundamentează existența unei secunde
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
valorile autentice ale vieții morale creștine. Femeia de astăzi recurge la avort pentru că în familie se vorbește prea puțin sau deloc despre importanța purității sufletești și trupești a persoanei. Experiența umană a constatat că avortul nu a rezolvat nici o problemă personală sau socială. Dimpotrivă, prin admiterea și practicarea acestuia s-a înrăutățit situația la nivel macrosocial: violurile, sinuciderile, maltratarea soțiilor, a copiilor și divorțurile crescând continuu și constant.<footnote Mitr. Meletios Kalamaras, trad. de Garoafa Coman, Edit. Bizantină, București, 1996, p.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
un mădular al trupului Hristos înseamnă a produce o lipsă și o tulburare a întregului trup. Avortul este și un genocid, un atentat împotriva neamului, care nu e altceva decât o familie mai mare. Nu este vorba numai de existența personală, ci și de existența neamului. Ar fi un fel de sinucidere a neamului. Și totuși, se comite omorul. Suicidul etnic este un fel de etnocid. Moartea acestor prunci se constituie într-un asasinat colectiv, premeditat și executat într-un mod
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
este una dintre cele mai frecvente etiologii secundare. La adulții de vârstă medie hiperaldosteronismul este cea mai frecventă formă de hipertensiune secundară. Oricând un pacient este diagnosticat cu hipertensiune arterială, unul dintre primele obiective ale investigării inițiale (examen clinic, antecedente personale patologice, analize uzuale de laborator) este excluderea unei posibile etiologii secundare. Indicația de investigare mai amănunțită a unei posibile etiologii secundare în absența unor semne și simptome sugestive este la pacienții cu HTA rezistența la tratament, definită prin ținta terapeutică
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
lui Origen și ale Sfântului Vasile. Chiar și așa, nu este doar un copiator fidel al punctelor lor de vedere. Relația sa cu Origen nu este mult diferită de relația lui Plotin cu Platon. Un admirator respectuos, dar cu păreri personale. A-l trata doar ca pe un simplu scriitor spiritual înseamnă a uita că Sfântul Grigorie era, mai presus de toate, un teolog, după cum proclamă o mare parte din lucrările rămase de la cel ce a pus bazele apofatismului Bisericii de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ca de un întuneric”<footnote Ibidem, col. 733B; v. Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 205-206. footnote>. ἀπόφασις și λόγοφάσις. Dimensiunea logofatică a experienței apofatice la Sfântul Grigorie. Limbajul și discursul miresei nu este catafatic, ci logofatic Pe cât de personală este pentru mireasă, experiența ei mistică are și o dimensiune ecleziastică pe care Sfântul Grigorie o reliefează când comentează asupra Cântării 1:4: „Să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”. Experiența apofatică a miresei le-a bucurat pe
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
chiar dacă - ascuțită constatare, la '930... - "cine se ridică cu vrajbă împotriva tagmei din care face parte, trebuie să plece." O poză de ultimă filă, de trimis peste veac, în plicul cu scrisori despre cum se face, cu rețete de regăsire personală și socială în care oamenii deceniului 3/4 credeau, profesorilor de azi: "Eu spun numai sus și tare că în școala noastră de toate treptele, torturată de atîtea legi, regulamente și programe, e o înfiorătoare criză de oameni, o deznădăjduitoare
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
urmând unui „salt” calitativ, unei „mutații” cu sensul de „ruptură”. Structurat în imaginea „vârstelor” omenești, pe care le putem recepta drept „stiluri” diferite, „biografia” stilistică a lui Beethoven reflectă la modul fidel mutațiile trăite de către compozitorul însuși pe parcursul evoluției lui personale, aceasta fiind reprezentată la modul mediat prin structura și etosul lucrărilor muzicale corespunzătoare cronologic evoluției „biografice” a compozitorului. Concepția celor trei stiluri beethoveniene apaține scriitorului Wilhelm von Lenz (1809-1883), autor al volumului intitulat Beethoven et ses trois styles (1855), conceput
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în care au trăit ambii compozitori. Care ar fi, însă, motivul determinant al acestei schimbări, din moment ce criteriul explicit, geografic (al deplasărilor), cel implicit, psihofiziologic (al caracterului și temperamentului) sau cel pur existențial (modul de viață, condiția matrimonială, aspirațiile și filosofia personale) nu sunt suficiente pentru a explica natura și calitatea radicală a acestei diferențe? Răspunsul este evident și, în egală măsură, surprinzător: ambii compozitori, fiecare în parte, nu au existat în aceeași ordine a lumii sau, altfel spus, mai degrabă în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
subiect, stil și destinatar, stil și emițător, oferă cadrul unificator unor atare disparități, chiar dacă inaptitudinea de a te sluji de toate stilurile (s.n. - O.G.) e înțeleasă ca o limitare, o neputință, și idealul e cel al absenței unui stil personal și al unei universale disponibilități stilistice (s.n. - O.G.), care asigură universalitatea artistică.”<footnote Ibidem, pp. 189-190. footnote> Putem deduce din această imagine sensul mutației operate în Iluminism în ceea ce privește reorientarea de la universalitatea retorică înspre particularitatea organică, dar și imaginea neputinței
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
prin care poate fi realizată o autentică unitate sintetică (dată fiind acumularea și diversificarea continuă a mijloacelor, tehnicilor, tipurilor de expresie, spunându-și cuvântul și nevoia de transformare, înaintare și noutate), iar (2) din toată această totalitate opțiunea pentru stilul personal (date fiind dezideratele umanismului iluminist) este una dintre cele mai slabe și ineficiente (din punctul de vedere al teoriei retorice), atunci (3) singura cale de a anula un logic și legitim sentiment de frustrare provocat de pierderea irevocabilă a „pietrei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
timpul acordat elaborării și manifestării complete al unui stil. Durata vieții compozitorului nu mai reprezintă corelativul extinderii temporale a unui stil. Prin compresia acestui „timp stilistic”, existența artistului creator devine mai „încăpătoare” și poate „adăposti” mai multe tipologii de stiluri personale. O a doua întrebare este: cum poate fi comprimată o structură stilistică? Această întrebare determină o multiplicare a interogațiilor: (a) ce transformări suportă definiția tradițională a stilului în procesul de comprimare și în ce termeni pot fi formulate transformările graduale
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
compoziție și, implicit, de scriitură), amândouă ridicate la puterea energiei retorice deținute de concepția dramei muzicale și a sistemului de leitmotive implicit. „Răspunsul” lui Schönberg și Stravinski se rezumă la anularea caracterului sintetic, ceea ce duce la „fracturarea” interioară a stilului personal într-o succesiune de contextualizări stilistice, acestea fiind văzute fie ca tipologii ale organizării tonale (atonal, dodecafonic, serial) și, implicit, ca tehnici de scriitură, fie ca un amestec „eclectic” între tipologii de atitudine avangardistă, estetică și organizare tonală (perioada baletelor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
continuare este vorba despre recognoscibilitatea structurii stilistice drept una integră. Această imagine organică a „vârstelor” stilistice, care conservă identificarea stilului cu persoana concretă care îl practică, se păstrează pe întreaga durată a secolului al XIX-lea, marea majoritatea a stilurilor personale intrând sub definiția cumulativă a stilului romantic în calitatea lui de identificativ estetic; (3) al treilea context istoric, modernismul începutului de secol XX, poate fi remarcat prin transformările pe care le suportă accepțiunea stilului în contextul creației lui Arnold Schönberg
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și a sonificării într-un mediu virtual (CAVE immersive virtual environment), la un număr de seminarii dedicate SuperComputing-ului. Nu știu precis dacă Sever Tipei este robul calculatorului ori, dimpotrivă, tânjește după voluptatea de a face din computer robul său personal. Am încercat de câteva ori să-mi organizez opusurile în siajul conceptului de dominare și supunere a calculatorului, dar realitatea este că trăim acum în societăți democratice, fără robi (fie ei născuți sau nu dintr-o anume voluptate...). Știu însă
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
omul în a produce evenimente aleatoare pentru că este liber de prejudecățile și condiționările implantate de educația noastră muzicală. Ca să nu mai vorbim de capacitatea lui de a efectua miliarde de operații pe secundă. Trebuie să adaog că, în ierarhia mea personală, Xenakis și Cage sunt printre cei mai de seamă compozitori tocmai pentru că au sesizat importanța indeterminismului în muzică, reflectând ceea ce fizica ne spune despre universul în care trăim. Pentru mine, o compoziție trebuie să fie mai mult decât un obiect
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Horia Gârbea Limba română începe cu o scrisoare. Literatura română este un lung epistolar, pînă la inventarea telefonului, dar și după aceea. E-mail-ul e tot o scrisoare. Nu formatul și suportul contează, ci tipul de comunicare. Scrisoarea este personală, ea e comunicarea de la om la om, de la personaj la personaj și are un caracter tainic. Căzută în altă mînă, sub alți ochi ea poate fi fără valoare și ridicolă, generatoare de încurcături, rupturi, împăcări sau panică, afrodisiacă sau, după
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
par să fie simplu completive. Rămân subiecte interesante de dezvoltat. De pildă, realismul magic din cărțile lui Márquez, diferența de valoare între Coelho și Borges autorul Cărții de nisip și alte idei legate de literatura acestuia. De o semnificație absolut personală e întâlnirea cu scriitorul de origine bască, Fernando Savater, traducătorul în spaniolă a operei lui Cioran și cu un doctorat despre gânditorul român. încă și mai interesante, cu un plus de participare afectivă sunt comentariile, însoțite de citate, ale Autobiografiei
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
toate stilurile genului expoziția arată cît de mari sînt posibilitățile de interpretare cu ajutorul imaginii a unor texte considerate uneori o literatură marginală. De altfel, organizatorii expoziției subliniază clar că în criteriile lor de selecție intră tocmai acest element de interpretare personală, de lectură proprie pe care artistul plastic o dă textului literar. Pentru a alege din lucrările celor 1416 candidați (din 54 de țări de pe toate continentele) doar pe cele 48 care formează expoziția, au fost înlăturate mai întîi ilustrațiile care
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
particulare (un popor vechi cu decantări scripturale târzii) ne-ar oferi o șansă reală. Și aceasta, putem adăuga, fiindcă în lumea globalizată de astăzi sunt la mare preț tocmai notele diferențiale, accentul idiomatic, specificul. O gândire liberă și o scriitură personală. Cu rezerva unor comparații deplasate (între criticii noștri și diferite... topmodele ori demimondene) de care autorul nu se poate debarasa, epistolarul lui Alexandru Mușina e o lectură pe alocuri captivantă. Teorie și critică literară, istoria mentalităților, polemică, bârfă transcarpatică: tot
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
funcționa ca un medicament. Nu numai că autorul ei (despre care nu știu mai nimic și pe care editura nu-l prezintă, cum ar fi fost normal, măcar minimal) scrie excelent, dar lectura pe care o face Scrisorii pierdute este personală într-un mod care cucerește. Nu mă joc cu vorbele și nu am entuziasme pasagere. Acest eseu cu totul remarcabil, aflat la a doua ediție, dar trecut neobservat de critica noastră de întâmpinare, ar fi meritat, categoric, o altă receptare
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]