1,600 matches
-
Finlandei"161. Artistul lucra direct în culoare, fără a face o schiță și obișnuia să meargă zile în șir prin zăpadă și ger pentru a realiza un peisaj. Magnus Enckell (1870-1920) este considerat "pictorul culorilor pure, al luminii și limpezimii picturale"162, în timp ce Juho Rissanen este considerat drept pictorul ce a înfrumusețat cu fresce sălile teatrului național din Helsinki. Pe lângă pictura monumentală, acesta a mai lucrat în acuarelă și ulei. Alte nume regăsite în acest articol sunt cele ale lui Antti
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dezvoltarea unei conștiințe multiculturale; ilustrează evenimente istorice; stimulează stabilirea de corespondențe cu prieteni din Asia; explorează limba, muzica și istoria Orientului; promovează educația pentru pace; învață cum să conserve și să protejeze viața animalelor sălbatice; -limbajul artelor dezvoltă identificarea reprezentărilor picturale, arhitecturale și a simbolurilor; interpretează diagrame; dezvoltă vocabularul și capacitatea de dialog; stimulează consultarea de noi surse bibliografice; dezvoltă imaginația în creațiile scrise ponind de la figurine origami; ilustrează creativ dramatizări cu păpuși origami; pune în contact lumi culturale și științifice
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
autentică, o preferință pentru manierele populare (cu dezinvoltură în purtări) a straturilor de jos ale societății spaniole. Muzicalitatea liniilor, armonia mișcărilor, ritmul, gesturile pline de grație creează în operele pictorului spaniol o ambianță de suavă poezie. Marele creator de spațiu pictural, Hamenszoon Rembrandt se servește de gesturi și de mișcarea personajelor pentru a sublinia adâncimea sau înălțimea. În lucrarea ,,Îngerul părăsind familia lui Tobie", îngerul creează impresia de înălțime spațială, în ,,Răpirea lui Ganymede" zbaterea copilului creează impresia de vertij, iar
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se ajunge la considerarea imaginii ca atare, se observă o confruntare a privitorului / lectorului cu o serie de convenții, înțelese ca modalități de a efectua anumite acțiuni pe baza unor acorduri sociale ori a unor referințe istorice. Descrierea unor convenții picturale ar putea fi asociată cu noțiunea semiotică a unui semn iconic în care semnificantul (ca semn fizic sau calitate materială) are anumite asemănări cu ceea ce semnifică, în condițiile în care, în interiorul unei culturi, un anumit semn se potrivește cu un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Jules Olitski, Frank Stella și Anthony Caro, Michael Fried stabilește un set de termeni de bază pentru înțelegerea unor probleme cheie ale modernismului: viabilitatea relatării lui Greenberg cu privire la infralogica modernismului, statutul artei figurative după Pollock, centralitatea problemei formei, natura abstracției picturale și sculpturale, precum și relația dintre operă și privitor. Într-o serie de eseuri, Fried opune întreprinderea modernistă artei minimaliste ori literaliste, argumentând că minimalismul ar fi un gen al teatrului, mai curând decât al artei plastice. La rândul ei, în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
-se pe comentarea disoluției dintre artă și viață, pe descrierea artei ca experiență și utopie, pe descoperirea unui sens modern al Naturii și pe reîntoarcerea la umanism a obiectului industrial. După ce, în 1968, publică Le Petit Livre rouge de la revolution picturale, în 1978 inaugurează o dezbatere artistică asupra culturilor marginale și ecologiei în artă, publicând Manifeste du Rio Negro. Creatorul conceptului de "arte povera" în 1967, Germano Celant s-a arătat interesat de tratamentul metaforic al naturii, culturii, istoriei și vieții
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o experiență fragmentată a artei și nu una completă, unică și indivizibilă, care integrează subiectul în percepția obiectului tridimensional. Conflictul care apare între forma ca proprietate fundamentală a obiectelor, ce le-ar garanta integritatea, și forma ca mijloc de expresie picturală se manifestă la nivelul disticției dintre pictura percepută ca obiect și pictura percepută ca pictură. În aceste condiții, "prezența" obiectualității s-ar confrunta cu o "stare de non-artă", câtă vreme forma s-ar identifica cu obiectul printr-o adeziune literalistă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la negarea artei prin crearea unei situații de includere a spectatorului în opera de artă. Prezența scenică, situațională, a artei literaliste presupune complicitatea particulară a spectatorului care realizează raportul indeterminat, deschis, față de operă. Ca urmare, conflictul dintre "teatral" (literal) și "pictural" (iluzionist) ar fi o chestiune de experiență, convingere și sensibilitate, mai curând decât una de program. Într-una dintre discuțiile asupra culturii contemporane inițiate de DIA Art Foundation din New York, pe tema genealogiilor artistice și teoretice după minimalism și arta
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Fluxus și Minimalism-ul au precedat cronologic Conceptual Art, fiecare dintre ele au uzat de modalități conceptuale de exprimare artistică. De la ștergerea unui desen a lui De Kooning de către Rauschenberg la partiturile imprevizibile ale lui Cage, ori de la "zonele de sensibilitate picturală imaterială" schimbate pe aur de către Klein la "Identikit..." ca ready-made a lui Arman și până la acromurile lui Manzoni; de la happening-urile zgomotoase ale grupării Fluxus și punerea în practică de către Nouveau Réalism a unei sociologii ori arheologii a vieții contemporane
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
votanți. În ceea ce privește imaginarul lingvistic într-un discurs, problema este foarte complexă. Un exemplu elocvent pentru studiul imaginarului lingvistic în cadrul discursului public îl constituie marele Arghezi care a încălcat toate tabu-urile lingvistice ale limbii române, ca pamfletar insolent, dar foarte pictural. Arghezi este, probabil, cel mai incendiar și inventiv ironist român, cu neînchipuite nuanțe de limbă, îmbogățită cu fantezie grotescă și sporită cu absurd. Imaginarul lingvistic arghezian este de multe ori extrem de violent, mai ales în publicistica sa. Pamfletele lui sunt
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
forțe vitale. Partea I a ,,Pastoralei” are titulatura ,,Impresii de bucurie trezite de sosirea la țară”. Tempoul (allegro ma non troppo) nu păstrează nimic din fervoarea acelui obișnuit ,,brio” beethovenian. Orchestra sună aici transparent, fraged, limpede, trezind imagini aproape vizuale, picturale. E dimineață; se arată primele raze de soare; în aerul răcoros, în care se prelungesc parcă misterele întunericului nopții, se ridică aburii pământului. Natura respiră viața; omul, cea mai desăvârșită creatură a ei, își umple pieptul de încântare. Tema aceasta
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
lui, reprezentare selectivă a unei naturi, din care se extrage efectul natural (orice carcasă de pește devine obiect al putrefacției), devine subiect. Așa își descrie artistul demersul prin dublarea subiectului: nudul întâlnit cu peștele fac împreună un subiect al discursului pictural. Dar lucrurile nu se opresc la subiectul femeia-cu-pește. Există alte câteva nuduri unde artistul explorează, baconian, și alte tipuri de carnalizare. În „Aripi“ peștele este înlocuit cu două hălci de carne de porc, iar subiectul, așa cum îl caută Midvichi, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
a o duce departe de orașele elegante, spre popor, interesant prin sărăcia și prin portul lui; scrie poemul meșteșugarilor, Handwerkerlieder, unde cântă Munca în haine de lucru. Așa cum Théophile Gautier sau de Heredia au fost seduși de latura colorată și picturală a meșteșugarilor de odinioară, fierari, orfevri, smălțuitori, Carmen Sylva a simțit farmecul acestor existențe care se petrec în curiosul decor al atelierelor, dughenelor sau răspântiilor și le-a cântat cu atâta simpatie încât mai multe dintre aceste Lieder, puse pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la prostituție a dispărut, iar "pornografia" a ajuns să desemneze orice reprezentare de "obscenități". Restif însuși se poate să se fi inspirat din greaca veche, unde substantivul pornographos desemna un "autor care scrie despre prostituție", așa cum pornographia desemna un gen pictural: reprezentarea prostituatelor. Așadar, putem reține că din Antichitate "grafia" din pornografie oscilează între scriitură și pictură. La fel, în secolul al XVIII-lea, noțiunea de "tablou" nu mai este rezervată picturii, ci constituie unul din termenii-cheie ai textelor pornografice. De
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
preluată de către preotul Spinosu Adrian. Au mai funcționat ca suplinitori de-a lungul anilor preoții Cristian Gavril, Chilici Dumitru și Lăzărescu Eugen. Referitor la formele arhitecturale ale bisericii din satul Alba se poate afirma că există o combinație de elemente picturale de proveniență orientală cu cele de proveniență occidentală. Prin grija părintelui paroh Spinosu Adrian și a Consiliului parohial biserica, în timpurile reci este încălzită cu ajutorul unei centrale pe combustibil solid. La fel, prin contribuția familiei Costel Strugaru din Darabani, lângă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
are drept trăsătură specifică utilizarea elementelor iconice fotodinamice, cărora îi se adaugă o latură sonoră nonverbală. Transmutarea (traducerea intersemiotică) înseamnă procesul de decodificarerecodificare a unui text formulat cu ajutorul unor semne verbale într-un text alcătuit în baza unor semne non-verbale (picturale, filmice, muzicale). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice și superfrazale într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne iconice fotodinamice. 3. Aspecte practice. opera lui camil petrescu Pentru a examina ierarhia
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
tematică și prin bogăția verbală, stilistică. În imagistică, el recurge ades la elemente din natură, dar și elemente lingvistice din stiluri funcționale cât mai diverse. Cuvintelor vechi, uzate, le redă viață, făcând asociații surprinzătoare, și, folosește adesea imagini vizuale și picturale nefiind un pastelist. Senzațiile auditive sunt transpuse vizual: „Cu foșnet vestejit răsună valea” sau „Așteptam într-un loc unde încă mai sună Din strunele undelor line izvoarele.” (Moartea căprioarei) Se observă la Labiș tendința întrebuințării concrete a unor termeni „direct
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
unul virtual, cel al enunțurilor care pot fi produse prin respectarea constrîngerilor formației discursive respective. Discursul nu mai este un simplu rezultat, un ansamblu de texte, ci un proces, o practică discursivă, legată de o practică intersemiotică, integrînd manifestări lingvistice, picturale, muzicale etc. Se postulează astfel scheme de corespondență între domenii diferite de manifestare ale spiritului uman, într-o dialectică regăsire a unei unități fragmentate de exigențele analizei. Principiile identificate mai sus se regăsesc, implicit sau explicit, în volumul Analyser les
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sus. Întâlnirea acestor curente venind din direcții opuse, dă cultul religios, organizat în Biserică. Cultul divin îmbracă formele cele mai strălucitoare ale culturii omenești. Geniul arhitectonic ridică în cinstea lui cele mai mărețe monumente din câte există pe pământ. Geniul pictural îi aduce ofrandă cele mai fermecătoare plăsmuiri în culori. Geniul statuar, cele mai desăvârșite modelări în marmură, în metal, în lemn și în ivoriu. Geniul literar, cele mai sublime cuvinte. Geniul muzical, cele mai înalte armonii. Geniul înțelepciunii, gândurile cele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artă Louis Brehier observă foarte just că. ,spre deosebire de pictura occidentală, care are un caracter documentar istoric, pictura bizantină zugrăvește, mai presus de istoric, dogma Bisericii ortodoxe. Ea e într-adevăr o dogmatică la îndemâna tuturor, arzând și luminând din flăcările culorilor picturale. Citind un Canon de pictură bizantină, din cele pe care ni le-a lăsat moștenire Sfântul Munte, înțelegem incomparabil mai limpede decât dintr-un tratat de dogmatică modern ideea că Biserica noastră e un așezământ cosmic spiritual, care organizează în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
materialism rafinat stă la baza teoriei impresioniste, pe care n-o mai interesează nimic decât vibrația senzorială a energiei luminoase. Omul, în această pictură, nu mai are nici o însemnătate; el nu participă decât în măsura în care servește drept pretext al unui efect pictural. În tehnica impresionistă nu mai e posibilă compoziția unui ansamblu. Totul devine anonim și gata parcă să reintre în neant. În ordinea politică, această pictură corespunde practicii votului universal, pentru care individul nu mai contează ca individ, ci ca număr
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de existență. Dacă fraternizăm cu acest suspin al geniului antic e fiindcă el răspunde acelui sentiment pe care îl numim nostalgia paradisului, comun omenirii întregi. în era creștină sentimentul acesta capătă o satisfacție fără pereche. Aproape nu există capodoperă literară, picturală, muzicală și arhitecturală, care să nu-și moaie creștetul în lumina paradisului. Dincolo de expresia formală perfectă, geniul e torturat de imaginea perfecțiunii substanțiale, pe care, negăsind-o în lumea concretă, o caută în ordinea transcendentă, lucru pe care l-am
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a informației a fost considerată atât non-imaginare, cât și non-imaginative și astfel eliminată din aria de teoretizare specifică. Cu toate acestea analiza imaginii a fost realizată în științele cele mai diverse, căpătând un caracter aproape universal. Au fost studiate imaginii picturale, imaginile perceptive, miturile, simbolurile, imaginile științifice. Nici unul dintre domeniile care constituie astăzi formă a cunoașterii nu a scăpat de analize legate în mod direct de imagine sau imaginar. Cu toate acestea, în acest moment de maxim al imaginarului nu există
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb, pe locuțiunile verbale etc., ca forță motrice a acțiunii; în timp ce în descriere, ca imagine picturală, pe grupul nominal (substantive, adjective etc.) sau pe verbe statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu, indicativ prezent; - la nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
A. C. a. realistă; a. reală (obiectivă, conformă cu modelul); b. fantastică; b. fictivă / imaginară (subiectivă; imaginea nu c. naturalistă; mai corespunde realității cunoscute); d. romantică; c. combinată (împletire între real și imaginar). e. umoristică; D. f. satirică; etc. a. statică (picturală); B. b. dinamică (trăsături evolutive); a. amănunțită; E. b. sumară; a. de tip tablou; c. doar creionată (sugerată);etc. b. de tip portret. Tipologie a. portretul; c. paralela; b. tabloul; d. antiteza. PORTRETUL - descrierea unui personaj sub aspect fizic sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]