3,103 matches
-
față din asta, de ai zice că se așteptase la altceva. Apoi, există călătorii ca la Jules Verne. Te bagi într-un tun și, puțin mai târziu, te trezești pe lună. Ori nimerești într-o călătorie pe care n-ai plănuit-o. Atunci fie te-ai întâlnit cu căpitanul Nemo, fie ai naufragiat. Nu știi cum să ajungi înapoi acasă și ai de înfruntat multe primejdii. Însă, una peste alta, până la sfârșit călătoria a meritat osteneala. O călătorie la spital, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
presiuni demografice În continuă creștere de trei luni Încoace, deși Încă departe de a atinge niveluri cu adevărat neliniștitoare. Șeful guvernului nu spuse nici că exact În aceeași zi se Întâlnise discret cu ministrul de interne cu scopul de a plănui amplasarea de supraveghetori sau spioni, În toate localitățile țării, orașe, comune și sate, cu misiunea de a comunica autorităților orice deplasare suspectă de persoane cu aspect de suferinzi În stare de moarte suspendată. Hotărârea de a interveni sau nu urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
pe panta sînilor ca două mere. Îți place curba asta? Întrebă ea. Îi sărută sînii. — Fii foarte atent cînd sînt așa de reci. Atent și grijuliu. Știi că poa’ să doară? — Da, știu. Vezi că celălalt e gelos. N-au plănuit prea atent chestia asta - eu să am doi sîni și tu să nu-i poți săruta decît pe rînd, spuse mai tîrziu. I-au făcut așa de departe unul de celălalt. Își puse mîna peste celălalt, abia strîngîndu-l Între degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
după care eu am căzut pe mormanul acela de perne și-am început să chicotesc în stilul meu inconfundabil... Barney, încercând să mă ajute, și-a pierdut echilibrul și, înainte să ne dezmeticim, am început să ne sărutăm. N-am plănuit asta, n-am vrut să ne „distrăm“. Și nici nu-mi amintesc să fi intenționat să mă răzbun pe Vanessa. Pur și simplu s-a întâmplat, în modul cel mai firesc cu putință. Îmi aduc aminte cum a trântit Barney
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ține pasul, dacă bați la mașină se Încalecă literele, nu poți Înainta cu iuțeala sinapselor tale, ci numai În ritmul butucănos al mecanicii. Cu el, cu acesta (aceasta?) În schimb, degetele fantazează, mintea atinge tastatura, hai sus pe aripi aurite, plănuiești În fine severa rațiune critică după fericirea de la-nceput. Și iat acum cefac, iau acst paragrf de treatologii ortigrfice și comand mașinii csă cipieze și să srsteze În memoria de trecere și apoi să-l făcăsăreapră din ael limb pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ea se furișa mai departe de cort, printre pomi și cânta. Copiii se cam obișnuiseră cu meteahna ei. — Unde-i Prințăsa?se întrebau când n-o vedeau. — Ssst!auzâți-o, cântă, observa Rozmarin. Cântă frumos, bre! Să mergem la ea, se plănuiau. Când se apropiau, Prințesa se rușina și înceta de a mai cânta. — Mai cântă, Prințăso, o rugau Păun și Rozmarin. — Hai, mânca-te-aș, mai cântă, că-mi place cum cânți, o implora Izaura. Prințesa le cânta, ei se așezau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Doar după ce porniră străjile, în continuarea certurilor, se lăudă că i-ar fi putut împiedica, dacă ar fi vrut, căci în cancelarie numai el are dreptul să dea porunci. Țăranii nici nu mai plecară din curtea primăriei în așteptarea celorlalți. Plănuiau, și strigau, și se sfătuiau. Se înfuriau unul de la altul și începeau să suduie ori să scrâșnească din dinți. Se încurajau reciproc să nu le fie frică de nimeni, că dacă vodă s-a dat pe față de partea lor, apoi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
armistițiul de încetare a ostilităților în această zonă, de către reprezentanții armatelor germane, austro-ungare și turce, ai armatei ruse și române. În decembrie, agitațiile rușilor de lângă Iași, în frunte cu un soviet condus de Roschal, au devenit deosebit de puternice. S-a plănuit asasinarea generalului rus Scerbacev, detronarea regelui Ferdinand și introducerea regimului bolșevic în România. Și generalul rus, și generalul Berthelot insistau pentru dezarmarea complotiștilor. „Profitând de armistițiu, Marele Cartier adusese în jurul Iașilor, ca să fie, o divizie întreagă românească de pe front. Guvernul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
posibilitatea noastră să veghem și să o apărăm. Această operă de veghe și de apărare am făcut-o până azi; o vom face cu aceeași tărie mâine. Iertfa noastră nu este încă la capăt. Atentate, ca cel de la Tatar-Bunar, atentate plănuite dincolo de Nistru și executate cu material si cu tehnicieni instruiți în școlile teroriste de dincole de Nistru pot să mai fie încercate mâine; sunt sigur că vor mai fi încercate. Dar vă rog să fiți cu toții bine încredințați că toate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Atunci am simțit cât sunt de singur. Mi-aduc aminte că, numai cu două zile mai înainte, se logodise Norinne și chefuisem noaptea întreaga; băusem mult, dansasem până la amețire, sărutasem toate fetele și plecasem în zori cu automobilele la Lacuri. Plănuisem și o serată a pijamalelor, așa cum fusese și cea din martie trecut, când am avut eu conflictul și match-ul de box cu Eddy Higgering. Pe Norinne o iubisem și eu într-o vreme, așa cum iubim noi, tinerii de 24 de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
anost al sanatoriului. Nu puteam face nimic, nici cel puțin fuma. Mă plângeam a doua zi fetelor, ― Geurtie și Clara ―, care veniseră cu ciocolată, țigări și fructe: ― Aș vrea să fug de aici și să-mi fac de cap. Harold plănuia un chef monstru, cu prelungire la Lacuri, în noaptea când voi ieși din sanatoriu. Geurtie, precisă, căută o bucată de hârtie și un creion, ca să facă liste invitaților. Pe cei doi Simpson nu îi va chema, pentru că Isaac se ascunde
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cine ar fi făcut una ca asta?... Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că a făcut asta pentru mine. Dacă aș fi citit scrisorile aduse de Khokha... Poate plănuise ea ceva. Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Și vreau totuși să scriu aici tot, tot. ... Și dacă n-ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei. Ianuarie-februarie 1933
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să gonească muștele verzi-negre ce ni se așază pe răni, ciorchine, chiar dacă sub zăbală gura ne sângerează și ne poticnim tot mai des sub bici, îngenunchind, să ducem mai departe trăsura... Oricât de rău este viitorul spre care mergem, să plănuim laboratorul de fonetică, la fel ca în vremuri bune, cerând sfaturi de la cei ce au așa ceva mai de mult... De la cei alături de care ne-am plimbat, cândva, ooo, plimbările tinereții pe Hohestrasse și Zülpicher ! Ooo, minunată Europă ! Bâjbâi neatent pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
n are nevoie de cuvinte. A întors capul și, cu discreția ce-l caracterizează, a pornit-o spre mine. Este greu să-i descriu expresia feței ; costumul avea un defect la umăr, pe care l-am văzut dintr odată. Așa cum plănuisem, nu i-am spus din prima clipă nimic, ci doar l-am invitat să-i arăt noul sort de trandafiri din grădină. Am simțit că este dezamăgit, așteptându-se desigur la altceva din partea mea, dar am pășit înaintea lui cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
justificat. Totuși, feluriți cetățeni mai puțin descuiați la minte au văzut în aceste discuții simptome ale unor tulburări locale și s-a pornit să răspândească zvonul unor apropiate evenimente scandaloase. S-a mai descoperit că o parte din „Tinerii luminați“ plănuiau să pună în scenă pieseta lui Gideon Parke, Triumful Afroditei, într-o versiune mai veche și mult mai îndrăzneață, dezgropată de un cărturar grav, care vizitase orașul și studiase arhivele. Cărturarul (pe nume Hector Gaines) fusese la început îngrozit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să-și părăsească soția și amenințându-l cu retragerea favorurilor ei într-un moment când el era foarte robit de acestea. Dar Diane nu a făcut-o. Asemenea șantaj nu s-ar fi potrivit cu rolul ideal pe care și-l plănuia ea în viața lui George și, oricum, nu avea îndeajunsă tărie și deșteptăciune. Până una, alta, era mulțumită să constate că George, atât de violent oriunde în altă parte, era un mielușel în fața ei și acest gând îi inspira un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cum îi adoarme în brațe, chiar și atunci când stătea întins și-l ținea pe Tom ocrotindu-l ca un Dumnezeu, de parcă ar fi adunat în el toate forțele lumii, chiar și atunci, îmbătat de dorință și nori de chinuri binecuvântate, plănuia la rece cum va face să minimalizeze, să diminueze, să lichideze întâmplarea aceasta din viața lui, să o facă mică și lipsită de consecințe. Observa posac niște urme pronunțate de fericire, izvorâte din nimic, care se năpustiseră asupra lui, arătându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de minune. Să-l invit pe tata în brambureala asta? Nu. Tu vrei ca totul să se aranjeze pe dată. De ce să nu începi cu lucrurile mărunte? May ce părere mai are? Ea e de părere că trebuie să-mi plănuiesc, cu foarte multă grijă, un viitor fericit. Știi, uneori gândul fericirii mă torturează. Casa asta de aici miroase a fericire și mă înnebunește. Câteodată visez că sunt fericită. Și în acele momente e ca și cum George nici n-ar fi existat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lupte, și fiecare dintre ei era măcinat de gânduri. Ba chiar, în acest răstimp, fețele lor încordate vădeau o marcată asemănăre, întrucât amândoi erau extrem de concentrați asupra celor petrecute și a celor ce urmau să se mai întâmple. Apreciaseră, reflectaseră, plănuiseră. În cursul după-amiezii (după ce ciuguliseră, distrați, puțină pâine și brânză în chip de masă de prânz), Hattie declarase că e foarte obosită, și că o doare capul și ar dori să se odihnească un pic, așa încât se despărțiseră, amândoi simțindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și să-și pieptene părul cu degetele. Arăta mai liniștită. Intră, trecu pe lângă Tom și urcă scările. Acum, pentru prima oară după somnul lui vizionar, Tom se simți sigur de rolul care-i fusese hărăzit. Asta nu înseamnă că-și plănuise vreun rol; moment de moment, acționase așa cum simțise că trebuie să acționeze. Dar desfășurarea, ca în vis, a acțiunilor predestinate părea să fi ajuns la capăt, butonul fermecat se închisese, iar el fusese restituit primejdioasei harababuri a vieții cotidiene. Hattie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care și așa era muncită de sentimente de culpabilitate, a fost scutită de oroarea cunoașterii faptului că John Robert a trecut la asemenea act extrem foarte curând după conversația purtată cu ea. Deși convingerea mea este că John Robert își plănuise de multă vreme moartea; așa se explică faptul că se afla în posesia unui amestec mortal de medicamente. Și poate că Hattie nu se înșelase deloc când atribuise starea lui de anihilantă disperare, conștiinței că marea sa carte fizolofică era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
atenția, devenind element de atracție și referință. Nouă ani mai tîrziu, în 1890, Artur Hazelius reușește să obțină dreptul de folosință asupra insulei Djurgården lîngă Stockholm, într-un loc denumit de localnici Skansen, o întindere de circa 30 hectare, unde plănuiește să ridice o copie a casei din Ornäs, casa mare din Björkvik și biserica din Borgund 41. Skansen avea să devină primul muzeu în aer liber din lume, ca dorință de a prezenta aspecte ale vieții din diferite regiuni ale
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sau apatia psihologică. O a doua categorie de reacții se referă la schimbări în credințe și impresii despre lume (Janoff & Bulman, 1992). Indivizii își situează presupunerile și credințele la un nivel preconștient, ceea ce le permite să își stabilească obiective, să plănuiască activități și să își ghideze comportamentul. Se crede că aceste credințe sunt alterate prin expunerea directă sau indirectă la trauma, ceea ce determină stres psihologic și formarea simptomelor. Ultima categorie care este perturbarea relațională, poate apărea în relația terapeutică în urma lipsei
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pentru nepotul lui; și după ce, datorită lui, a fost primit cu cinste de cetățenii din Fermo, Oliverotto s-a instalat în casa lui. Aici, după câteva zile, în care timp pregătise tot ceea ce îi trebuia pentru nelegiuirea pe care o plănuise, el a dat un mare ospăț, la care l-a poftit pe Giovanni Fogliani, împreună cu oamenii de frunte ai orașului. După ce sfârșiră de mâncat și după ce se încheiară toate jocurile și distracțiile care se obișnuiesc la asemenea ospețe, Oliverotto, într-
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ciocolată. - Cum așa? - Vezi, ea sună din clopoțel și copiii o aud. Se apropie de ea și când ajung, văd multă-multă ciocolată. Și pentru că le place de văcuță, își roagă părinții să le cumpere ciocolată. Poate mămicile și tăticii nu plănuiau să cumpere ciocolată și cu toate astea, ciocolata ajunge în coșul de cumpărături. Deci, văcuța i-a atenționat pe copii să-i roage pe părinți să cumpere ciocolată. - Dar cine-a mai văzut vreodată văcuțe mov? - Asta nu e o
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]