3,974 matches
-
efectuat la locul accidentului de către personal calificat, sau nu, constă în: aplicarea unui procedeu de hemostază provizorie (compresiune, tamponament, garou, etc.); imobilizarea provizorie cu mijloacele existente (atelă, scânduri ,etc.) indiferent dacă există sau nu fracturi asociate; la accidentații vasculari cu plăgi la baza gâtului la care sunt prezente fenomene de asfixiere, se va practica traheostomie de urgență; se va calma durerea și combate spasmul cu novocaină 1%, antispastice, sedative; se va începe tratamentul antișoc și se transporta bolnavul într-un serviciu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arterială. Concomitent se va efectua un tratament cu anticoagulante (heparină 5000 UI la 4-6 ore sub controlul timpului de sângerare, de coagulare și a timpului Howell) și vasodilatatoare pentru combaterea spasmului și mărirea perfuziei prin colaterale. În traumatismele vasculare deschise (plăgi), intervenția chirurgicală este obligatorie. În acest scop se vor folosi incizii mari pentru identificarea leziunii sau a capetelor arteriale. Se va efectua excizia și debridarea plăgii părților moi și ale arterei care va fi economică. După identificarea capetelor arteriale, înaintea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și vasodilatatoare pentru combaterea spasmului și mărirea perfuziei prin colaterale. În traumatismele vasculare deschise (plăgi), intervenția chirurgicală este obligatorie. În acest scop se vor folosi incizii mari pentru identificarea leziunii sau a capetelor arteriale. Se va efectua excizia și debridarea plăgii părților moi și ale arterei care va fi economică. După identificarea capetelor arteriale, înaintea aplicării oricărui alt procedeu de reparare (sutură, petec, grefă, proteză) se va controla obligatoriu prezența refluxului arterial în capătul distal. Absența acestuia atestă prezența trombozei distale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vasculară (fig.12.10), petec, grefă venoasă (fig.12.11) sau proteză sintetică; c. simpatectomia lombară sau periarterială, indică în caz de ligatură arterială pentru a facilita circulația colaterală; d. amputația ca ultimă resursă terapeutică. 12.3.5.2. Tratamentul plăgilor venoase Se aplică de regulă aceleași principii de tratament ca și în leziunile arteriale. În plăgile venoase mici, simple, cu hemoragie moderată, pansamentul compresiv este suficient pentru a opri sângerarea. Ligaturile venoase sunt permise la toate trunchiurile, cu excepția VCI deasupra
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau periarterială, indică în caz de ligatură arterială pentru a facilita circulația colaterală; d. amputația ca ultimă resursă terapeutică. 12.3.5.2. Tratamentul plăgilor venoase Se aplică de regulă aceleași principii de tratament ca și în leziunile arteriale. În plăgile venoase mici, simple, cu hemoragie moderată, pansamentul compresiv este suficient pentru a opri sângerarea. Ligaturile venoase sunt permise la toate trunchiurile, cu excepția VCI deasupra venelor renale și venei porte. Suturile venoase sunt obligatorii pe trunchiurile mari. Refacerea fluxului venos este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
EVOLUTIE CRONICA 12.3.6.1. Anevrismul arterial post-traumatic Este definit ca o formațiune constituită dintr-un „sac” care conține sânge lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului. Anatomie patologică: Localizat în ordinea frecvenței, pe artera poplitee
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Boala apare mai frecvent în timp de război fiind produsă prin arme de foc, înțepături și cu totul excepțional în urma unei contuzii. Poate să apară după intervenții chirurgicale: histerectomii, toracenteze sau nefrectomii. Patogenic, fistula apare când agentul traumatic determină o plagă laterală între cele două vase fără să producă hemoragia interstițială. Sângele este aspirat în venă, ceea explică absența sacului. Alteori, se produce un hematom care se organizează și se individualizează alcătuind un perete care se endotelizează. Conține numai sânge lichid
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
creșterea întoarcerii venoase cu creșterea presiunii telediastolice. Când fistula este importantă, cordul drept este aproape inundat, ceea ce duce la hipertrofie urmată de dilatare cu instalarea insuficienței cardiace. Simptomatologia: Fistula arterio-venoasă post-traumatică poate deveni manifestă imediat după accident, în condițiile unor plăgi laterale simultane, vecine sau tardiv după un interval de timp variabil, ca urmare a lărgirii și organizării progresive a comunicării arterio-venoase. Simptomele clinice sunt polimorfe și explicate de fiziopatologie. Ceea ce domină sunt semnele locale: trilul și suflul sistolic. Trilul este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
să se cunoască modul de acțiune al traumatismului, timpul scurs de la accident, eventualele complicații septice survenite pe parcurs. Clasificarea traumatismelor nervoase se poate face după: 1. Comunicare sau nu cu exteriorul în: traumatisme închise contuzii, comoții, rupturi; traumatisme deschise sau plăgi: Această împărțire are valoare practică, deoarece plăgile se complică adesea cu infecție, ceea ce modifică evoluția, prognosticul și atitudinea terapeutică. 2. Aspectul anatomo-clinic (Cohan și Sedon) care se bazează pe gradul de alterare a fibrei nervoase: neurotmezis prin care se înțelege
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
traumatismului, timpul scurs de la accident, eventualele complicații septice survenite pe parcurs. Clasificarea traumatismelor nervoase se poate face după: 1. Comunicare sau nu cu exteriorul în: traumatisme închise contuzii, comoții, rupturi; traumatisme deschise sau plăgi: Această împărțire are valoare practică, deoarece plăgile se complică adesea cu infecție, ceea ce modifică evoluția, prognosticul și atitudinea terapeutică. 2. Aspectul anatomo-clinic (Cohan și Sedon) care se bazează pe gradul de alterare a fibrei nervoase: neurotmezis prin care se înțelege întreruperea anatomică a nervului prin secțiuni sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
tecilor și a vaselor, cu retracție ulterioară. Continuitatea exterioară este de obicei păstrată de unde posibilitatea regenerării nervoase spontane. Leziunile toxice apar în urma injectării accidentale intraneurale, de substanțe toxice iritante sau prin resorbția unor produși cu acțiune bacteriostatică aplicați local în plăgi. Leziunile termice sunt grave deoarece determină distrucție prin necroză nervoasă și realizează, de obicei, neurotmezisul. Existența leziunii nervoase duce la modificări anatomice la distanță în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mai mare decât cele de sensibilitate. În perioada imediat următoare traumatismului, deficitul motor este greu de apreciat din cauza durerii. Intensitatea acestor tulburări este strâns legată de tipul leziunii și de mecanismul de producere, astfel încât: în secțiunile nervoase totale produse prin plăgi sau rupturi se instalează un sindrom de întrerupere caracterizat prin paralizie musculară în sfera nervului afectat. Atitudinile caracteristice sunt determinate de retracția și contractura mușchilor antagoniști; atrofia musculară și hipotonia devin evidente după 2-3 săptămâni de la traumatism și se accentuează
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
rupturi interstițiale. Se întâlnește în luxațiile de umăr, traumatismele violente obstetricale etc. Uneori se poate însoți de rupturi. e. Ruptura nervului recunoaște o etiologie multiplă. Poate fi parțială sau completă. Leziunea se întâlnește rar în practica curentă. 2. Traumatismele deschise plăgi: Plăgile nervului sunt produse prin instrumente tăioase sau înțepătoare (cuțit, fragmente de sticlă, arme de foc, etc.). Plaga poate interesa nervul în totalitate secțiunea nervoasă totală sau numai parțial. Clinic se manifestă prin sindrom de întrerupere totală sau disociere. 12
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
interstițiale. Se întâlnește în luxațiile de umăr, traumatismele violente obstetricale etc. Uneori se poate însoți de rupturi. e. Ruptura nervului recunoaște o etiologie multiplă. Poate fi parțială sau completă. Leziunea se întâlnește rar în practica curentă. 2. Traumatismele deschise plăgi: Plăgile nervului sunt produse prin instrumente tăioase sau înțepătoare (cuțit, fragmente de sticlă, arme de foc, etc.). Plaga poate interesa nervul în totalitate secțiunea nervoasă totală sau numai parțial. Clinic se manifestă prin sindrom de întrerupere totală sau disociere. 12.5
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
e. Ruptura nervului recunoaște o etiologie multiplă. Poate fi parțială sau completă. Leziunea se întâlnește rar în practica curentă. 2. Traumatismele deschise plăgi: Plăgile nervului sunt produse prin instrumente tăioase sau înțepătoare (cuțit, fragmente de sticlă, arme de foc, etc.). Plaga poate interesa nervul în totalitate secțiunea nervoasă totală sau numai parțial. Clinic se manifestă prin sindrom de întrerupere totală sau disociere. 12.5.5. TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR NERVOASE Schematic, principiile terapeutice sunt: 1. în neurapraxie echivalentă comoției, nu este necesar un
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
prin sindrom de întrerupere totală sau disociere. 12.5.5. TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR NERVOASE Schematic, principiile terapeutice sunt: 1. în neurapraxie echivalentă comoției, nu este necesar un tratament deoarece conductibilitatea nervului se restabilește spontan. În caz de traumatism deschis se tratează plaga dar nu se explorează nervul. 2. în axonotmezis ca și în contuziile nervului, nu există indicație chirurgicală înainte de 5-6 săptămâni, chiar dacă există deficit motor și senzitiv. Această etapă corespunde fazei de regenerare nervoasă, iar tratamentul se adresează menținerii troficității mușchilor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
chirurgicală se va efectua numai dacă nu există semne de regenerare nervoasă (apariția motilității și sensibilității). 3. în neurotmezis, când continuitatea nervoasă este întreruptă prin secțiune sau zdrobire, principiile și metodele terapeutice vor fi adaptate de la caz la caz: în plăgile recente, până la 6 ore care nu sunt anfractuoase și care realizează leziuni nete, se poate practica sutura; în plăgile mai vechi de 6 ore, cu leziuni anfractuoase, rezolvarea chirurgicală a nervului este contraindicată deoarece sutura va fi invadată de o
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
când continuitatea nervoasă este întreruptă prin secțiune sau zdrobire, principiile și metodele terapeutice vor fi adaptate de la caz la caz: în plăgile recente, până la 6 ore care nu sunt anfractuoase și care realizează leziuni nete, se poate practica sutura; în plăgile mai vechi de 6 ore, cu leziuni anfractuoase, rezolvarea chirurgicală a nervului este contraindicată deoarece sutura va fi invadată de o puternică reacție fibroblastică cu formarea unei cicatrici ce constituie un obstacol în calea regenerării. Din punct de vedere chirurgical
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de o puternică reacție fibroblastică cu formarea unei cicatrici ce constituie un obstacol în calea regenerării. Din punct de vedere chirurgical, sutura nervoasă poate fi primară și secundară. Sutura primară se va efectua imediat după accident, ea fiind posibilă în plăgile recent tăiate, regulate și care au caracter de urgență. Sutura secundară constituie procedeul cel mai adesea indicat și poate fi: precoce în primele 25-30 zile de la traumatism sau tardivă, peste 30 de zile. Sutura secundară precoce se efectuează când țesuturile
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
aprilie-mai, se formează pete ce pot conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brună-cenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte evidentă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se necrozează, se adâncesc, lăstarul prezentând plăgi ce ajung până la țesutul medular. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde ce se aplică viței de vie. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și pedunculul bobițelor pe care se formează pete brune adâncite, asemănătoare cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales, cl. Loculascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Gloeosporium ampelophagum (De Bary.) Sacc. Miceliul subcuticular formează, la nivelul plăgilor, lagăre de conidii. Conidiile sunt mici, cilindrice, ovoide, unicelulare și hialine; ele măsoară 3-6 x 2-3 µm în diametru. Ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ele măsoară 3-6 x 2-3 µm în diametru. Ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 20-25oC. Iernarea parazitului are loc prin intermediul scleroților ce se formează pe plăgile de pe lăstari sau bobițe. Forma perfectă, cu loculi în stromă deși prezentă, nu are importanță deosebită în producerea infecțiilor primare în primăvară. Forma cu loculi a fost găsită de I.Mirică în anul 1967. Ascosporii sunt tetracelulari de 15-16 x
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trahealăIOT); abdomenului i se va preciza: participarea la mișcările respiratorii (absentă în sindromul peritonitic cu contractură musculară sau în ocluzii când abdomenul este extrem de destins), prezența cicatricelor (traumatice sau postoperatorii), eventualele echimoze, peteșii, prezența tuburilor de dren, a pansamentelor sau plăgilor. Palparea poate fi superficială (decelează hiperestezia cutanată din sindromul peritonitic) sau profundă (pentru evidențierea limitelor ficatului, splinei,uterului sau a formațiunilor tumorale). De asemenea, în stenozele pilorice/ duodenale poate fi prezent capotajul à jeun. Nu trebuie uitată explorarea zonelor „slabe
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
determinate de anestezie (fenomene alergice la substanțele de anestezie loco-regională, intubații oro-traheale dificile, complicații cardiace etc.). 4.1.5. EVOLUTIA SI TRATAMENTUL Constă în notarea zilnică a temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale, o scurtă constatare asupra stării generale, evoluției postoperatorii (aspectul plăgii, drenajul, reluarea tranzitului intestinal, reluarea alimentației etc.) Se vor preciza: medicamentele administrate, doza (în grame/zi și fracționarea dozelor), precum și modul de administrare (perfuzie intravenoasă, injecții intravenoase, intramusculare, administrare enterală, supozitoare etc.). 4.1.6. EPICRIZA Reprezintă un rezumat al
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
funcțiilor vitale. Amploarea unor leziuni poate impune intervenția chirurgicală fără nici o explorare prealabilă. În urma managementului adecvat al politraumatizatului se precizează ierarahizarea leziunilor ce impun tratament în urgență imediată (scala Arnaud)[11]: 1 - insuficineța cardio-circulatorie acută, 2 - insuficiența respiratorie acută; 3 - plăgi/rupturi ale viscerelor abdominale parenchimatoase sau ale pediculilor vasculari; 4 - leziuni cranio-cerebrale expansive; 5 - leziuni ale viscerelor cavitare abdominale; 6 - alte leziuni. 4.4.2. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE SI ALE COLOANEI VERTEBRALE Trebuie investigate anamnestic (de la pacient sau aparținători) circumstanțele traumatismului
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]