72,558 matches
-
deciziei și corespondența lor în modelele de selecție a speciilor Denumirea clasică a modelului Denumirea metaforică Cum se ia decizia (cum se selectează soluția în situația teoretică) Corespondența modelului în modalități de selecție a speciilor (soluțiile = specii de animale sau plante) 1. Modelul rațional „Dumnezeu decide” Un expert suprem, complet informat, nesubiectiv, ia decizia (alege soluția) perfectă Dumnezeu /o putere supranaturală selectează cea mai bună soluție: ființa umană (inteligentă, adaptabilă etc.) 2. Modelul raționalității limitate „Arca lui Noe” - Satisfacere - Subiectivă - Cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pâinea! -Ce pâine? Care pâine? se prefăcea că nu știe nimic.Eu nu am nici o pâine! mințea hoțul. Și cum mințea și mințea, nu observă că din locul unde Îngropase el pâinea ieși un firicel plăpând și verde, ieși o plantă firavă. -Ba tu mi-ai smuls din brațe pâine de secară! strigă copilul. -Ce vorbești, copile? Domn șef, nu-l luați În seamă, eu nu l-am văzut niciodată pe acest copil. Și firicelul cel verde creștea.Și creștea verde
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
copil. Și firicelul cel verde creștea.Și creștea verde și frumos și Înfrățea cu fiecare minciună spusă de hoțoman. Șeful de post tăcea și asculta cum se certau cei doi și privind serios, numai el observă ce se Întâmplă cu plantele cele verzi care creșteau și se infrățeau și se Întindeau ca un lan unduios În bătaia vântului. Ce se Întâmplase? Din pâinea pe care o Îngropase hoțul, Încolți o nouă plantă, numită grâu, din boabele căreia gospodinele să facă multă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
privind serios, numai el observă ce se Întâmplă cu plantele cele verzi care creșteau și se infrățeau și se Întindeau ca un lan unduios În bătaia vântului. Ce se Întâmplase? Din pâinea pe care o Îngropase hoțul, Încolți o nouă plantă, numită grâu, din boabele căreia gospodinele să facă multă pâine așa Încât nici un copil să nu mai sufere vreodată de foame. Șeful de post făcu un semn din cap dulăului, iar acesta Începu să sape și să scormonească, scoțând din groapă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Dar n-a fost să fie așa, căci dimineață când se trezi, blana lui, până atunci curată, era acum plină de pete negre.În sticla pe care trebuia să o păzească, nu era nici o putere, ci o fiertură dintr-o plantă ce crește În junglă.El, care a vrut să Înșele, fusese Înșelat.De teamă că leul se va răzbuna pentru necinstea lui și pentru gândurile lui necinstite, ghepardul o luă la fugă și fugea și fugea de teamă să nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
credeți cî se Întâmplase? Îi murise mama. Și plângea Împăratul la mormântul mamei de se cutremura. Plângea pentru toată viața lui. Iar minunea care se Întâmplase atunci, iat-o: unde cădea o lacrimă de-a lui, creștea pe dată o plantă cu flori albe parfumate. Toata lumea spuse că acele flori sunt lacrimile Împăratului, de aceea lea botezat lăcrămioare. În câteva zile mormântul mamei se umplu de lăcrămioare. NU-MĂ-UITA La Începutul lumii Dumnezeu chemă la El toate florile, să le dea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost și cazul inundațiilor din 2008-2009
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
5285 ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era de 578 de taurine, 443 porcine și 910 oi. Aria de culturi era împărțită astfel: porumb și grâu 69%, cartofi, sfelcă de zahăr, orz, ovăz, plante furajere, zarzavaturi. Se creșteau bovine, ovine, porcine, păsări, cai pentru muncă etc. Activități industriale: Baza de recepție de cereale Heci, Depozit final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Stațiunea de mașini agricole, peste 20 de ateliere de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
05 Neproductiv 108.04 2,58 12,84 Total neagricol 843.03 0,61 Total general 5268.52 100,0 0,76 Cea mai mare întindere era ocupată de suprafața arabilă, iar văile și livezile ocupau suprafețe foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70 % din terenul arabil. Cu toate că în șesul Siretului sunt condiții foarte bune pentru legume și sfeclă de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sunt supuse spălării de soluri, de aceea este nevoie de noi lucrări de ameliorare: regularizări de cursuri de apă, baraje de gabioane, de betoane, amenajări de terase înierbate ca cele de pe Coasta Heciului, dintre Heci și Diudiu, sau culturi de plante furajere, plantări de salcâmi și pomi fructiferi. Efectele negative ale inundațiilor și problema irigațiilor se vor rezolva odată cu terminarea barajului de la Cotul Doctorului. Obiectivul de investiție „Acumularea Pașcani pe râul Siret, în județele Iași și Suceava” a fost aprobat prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un element meteorologic care creează probleme serioase circulației. Cea mai mare secetă a fost în anul 1946, când nu a plouat aproape două luni, având ca efect foametea din 1947, când frații și părinții noștri ajunseseră să mănânce rădăcini de plante. Din când în când se mai înfruptau cu câte o bucățică de mămăligă, făcută din făină de porumb adusă cu mari sacrificii din Muntenia sau din alte locuri. Și trăsnetele uneori au făcut victime, precum soția lui Dumitru Baciu care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
4. Învățarea sfintelor rugăciuni pe de rost. Despărțitura a II - a: 1. Citirea și scrierea caligrafică după model; 2. Elemente de catehism; 3. Cele 4 lucrări aritmetice cu numere întregi; 4. Geografie (divizia Pământului în continente); 5. Culegere de animale, plante și minerale; Despărțitura a III - a: 1. Citirea pe cărți bisericești; 2. Elemente de catehism (II și III); 3. Istorie sacră pe scurt; 4. Cele 4 lucrări aritmetice cu numere complexe; 5. Geografia Principatelor române; 6. Scrierea caligrafică și după
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Despărțitura a IV - a: 1. Memorarea de parabole din Evanghelie; 2. Citirea; 3. Memorizări din biografiile domnilor români mai renumiți; 4. Părțile cuvântului și formele gramaticale; 5. Împărțirea politică a Europei; 6. Măsuri de greutate și lungime; 7. Descrierea animalelor, plantelor și mineralelor; 8. Caligrafie după model și dictare. Metoda de predare era individuală și învățătorul se servea de monitori pentru toate clasele. Legea învățământului se modifică în 1896 de către Ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, Petru Poni, prin care materia de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Modelele de case sunt aduse din Europa Occidentală și foarte rar se mai construiesc în stil tradițional. Gardurile se fac din scânduri, beton sau fier forjat. Ocupațiile Uneltele descoperite în vechile așezări de pe teritoriul comunei ne demonstrează că agricultura ( cultura plantelor și creșterea animalelor) este cea mai veche ocupație a locuitorilor ei. Versurile din creațiile populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este cea mai veche ocupație a locuitorilor ei. Versurile din creațiile populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Alte ocupații pentru locuitorii comunei: gestionari, pădurari, brutari, cofetari, medici și tehnicieni sanitari, umani și veterinari, lucrători la C.E.C., șoferi, mecanici agricoli, juriști etc. Un loc important revine ocupațiilor casnice. Principalul practicant al acestora este femeia - soție, fiică, bunică. Culegerea plantelor cu diverse întrebuințări, pregătirea hranei, păstrarea și conservarea produselor alimentare, prelucrarea lânii, a cânepei, a inului, a firelor de mătase, confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte, a covoarelor, a țoalelor, a macaturilor, a plapumelor, a pernelor, a ștergarelor, a fețelor de masă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mazăre dintr-o conservă americană pe care o găsisem printre provizii. Nu prea aveam încredere în talentele mele de gospodină. — Ai preparat-o foarte bine, mă asigură mama, serioasă. Apoi a mâncat cu mâna niște găluște din orez înfășurate în plante de mare. Nu mi-a plăcut niciodată micul dejun și nu mi se face foame înainte de ora zece. Azi-dimineață am reușit să termin supa cu chiu cu vai. Mi-am pus apoi niște găluște în farfurie și le-am zdrobit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
durut cumplit când mi-am dat seama că Naoji, așa cum era el, o ținea pe mama în viață. — Ei bine, dacă a trecut și vara asta, înseamnă că am scăpat de pericol, nu? Mamă, a înflorit trifoiul! Și valeriana, sorbestrea, plantele agățătoare, ierburile ornamentale - toată grădina miroase a toamnă. Sunt sigură că până-n octombrie o să-ți scadă temperatura. Mă rog să fie așa. Ce bine va fi după ce trece și septembrie ăsta cald și umed! După ce înfloresc crizantemele și se termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
zile. Pentru germani este dificil să lucreze în spații comune, așa încât birourile lor sunt strict personalizate și ferite de intruziuni. Spațiul organizațiilor americane este compartimentat cu pereți de mică înălțime, în locurile de muncă se întâlnesc frecvent fotografii, afișe și plante care fac mediul mai familiar, mai primitor, iar zgomotul de fond dat de interacțiunile frecvente este acceptat ca firesc. În organizațiile europene, dimensiunile și dotările birourilor, parcările, lifturile etc. sunt artefacte menite să sublinieze poziția utilizatorilor acestora în ierarhie 166
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
unuia din cabaliștii evrei, mort acum 400 de ani. Potrivit acestei teorii, care se întîlnește pe undeva cu aceea a fizicii moderne referitoare la "Marele Bang", de abia după ce Dumnezeu, bun artizan, a creat viața pe Pămînt cu puzderia de plante, ierburi, copaci, animale, păsări, pești, insecte, și cîte și mai cîte, și a ajuns la om, și-a dat seama că nu va fi loc pentru toate creaturile sale. Căci el, Dumnezeu, era infinit, se întindea peste tot, și infinitul
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
cresc copiii). Cu atît mai tristă, această trecere înfăptuită, care lasă mărturii. În care pulsează, neoprite, ritmurile, încă o dată tinere, ale firii: Vezi, vinul tânăr 'și-amintește'n Mai/ Din fund de beciuri, c'a sorbit arșița/ Pe când era o plantă clara'n plai/ Și fierbe'n vas când înflorește vița.// Tăriile iubirii'nchise'n noi/ Apasă cercul care le sugrumă,/ Când veștile sosesc pân' la butoi/ De dincolo de hrubele de humă." (Inscripție). Nu e de învins, această vînzolire a materiei
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
asemenea perspectivă crepusculară, Cartea n-ar putea semnifica altceva decît, la rîndul ei, un surogat al existențialului. Scriindu-se singură, depozitară unică a adevărului, rivală a realului, echivalentă cu propriul său absolut secund, ea devine un organism pasiv, analog unei plante, exponentă a unui regn sui generis: "astfel sunt toți cei care au mărturisit scrisului / despre clipa ce stabilește ordinea dragostei / cum vine ea zvîrcolindu-se în piatră / și scutură sîngele uscat asupra / timpului absolut neschimbător înșelîndu-ne // să locuiești într-o carte
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
iaurt degresat, banană, salată de avocado cu ouă de prepeliță, pătrunjel, ceapă verde și piper. De asemenea, friptură de curcan. Când mergeam la restaurant să cânt, mâncam din oră în oră tot friptură de curcan. Am mâncat frunze de pălămidă. Planta asta este foarte amară, dar face foarte mult bine. O mâncam fie așa simplă, fie salată cu lămâie sau cu caș. Am avut în meniu și ton roșu, broccoli, urzici și nuci... Uneori, când veneam la 3-4 dimineața de la restaurant
Cum a slăbit Cornelia Catanga 20 de kilograme. Află rețeta by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72069_a_73394]