15,900 matches
-
au loc schimbări sincrone ale concentrațiilor serice hormonale, care reglează lactogeneza, parturiția, producția de lapte postpartum și performanțele reproducției (SCHALLENBERGER E. și col. 1984 , RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF , 1991). În primele 24 ore după parturiție sunt înregistrate scăderi bruște ale concentrațiilor plasmatice de progesteronă (1,2-1,5 ng / ml) și estrogeni (estrona și sulfat estrona, 220-250 pg/ ml) cu tendință spre atingerea unor nivele bazale, (fig. 13). Creșterea rapidă postpartum a prostaglandinei F2α coincide cu involuția uterină rapidă în timpul primelor 3-4 zile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în timpul fazei de mijloc luteale. Frecvența secreției de FSH prezintă creșteri progresive postpartum până la prima ovulație, concomitent cu valorile crescute ale secreției de LH, ambii hormoni contribuind la maturarea și ovulația primului folicul ovarian postpartum. Valorile LH-ului și progesteronei plasmatice rămân la un nivel scăzut (0,5-3,0 ng/ml și respectiv 0,0-0,3 ng/ml) de la parturiție și până la primul estru. Concentrația de estradiol plasmatic este mărită la parturiție (67,9 ±24,4 pg/ ml) în comparație cu cea înregistrată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la maturarea și ovulația primului folicul ovarian postpartum. Valorile LH-ului și progesteronei plasmatice rămân la un nivel scăzut (0,5-3,0 ng/ml și respectiv 0,0-0,3 ng/ml) de la parturiție și până la primul estru. Concentrația de estradiol plasmatic este mărită la parturiție (67,9 ±24,4 pg/ ml) în comparație cu cea înregistrată 4 zile mai târziu (10,3±4,3 pg/ml). În relație cu perioada estrului concentrația de estradiol începe să crească cu 2-3 zile înainte de estru și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
4 pg/ ml) în comparație cu cea înregistrată 4 zile mai târziu (10,3±4,3 pg/ml). În relație cu perioada estrului concentrația de estradiol începe să crească cu 2-3 zile înainte de estru și scade brusc după estru. Concentrația de progesteronă plasmatică crește rapid la 4-5 zile după estru și scade la 4 zile înainte de estru. Regresia corpului luteal pare să fie esențială pentru o secreție maximă de estradiol înainte de estru, deoarece nivelul de estradiol crește numai după ce valorile progesteronei scad (BOITOR
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
postpartum au fost recuperate pe parcursul desfășurării puerperiumului, modificările cantitative ale acestora fiind temporare și fără semnificație statistică. Determinările calitative ale proteinelor(proteinograma) indică unele variații ale valorilor în relație cu procesul parturiției. Albuminele serice ( %), care reprezintă o importantă fracțiune proteică plasmatică (o sursă cu disponibilitate rapidă de aminoacizi necesari reparațiilor tisulare) înregistrează postpartum scăderi ale concentrațiilor serice. Nivelul acestor pierderi proteice (datorate hemoragiei și distrugerilor tisulare postpartale, cât și începerii secreției colostrale) prezintă unele variații în funcție de felul parturiției, cât și de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
perioada de gestație avansată au avut rezerve corporale postpartum disponibile pentru a fi mobilizate și utilizate în procesul de gluconeogeneză, iar restabilirea balanței energetice postpartum a avut loc în timp relativ scurt. Colesterolul (mg/dl), ca important component al lipoproteinelor plasmatice și precursor al hormonilor steroizi sexuali constituie o componentă biochimică cu semnificație metabolică deosebită în perioada puerperală la vaci. Analiza dinamicii colesterolemiei în perioada postpartum evidențiază o creștere progresivă a valorilor de la 123,8 mg/dl în a-14-a zi postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nu oferă un indiciu timpuriu și de încredere a deficienței de calciu la animale, deoarece mecanismele fiziologice care controlează homeostazia calciului sunt mai eficace decât cele care influențează P anorganic seric. De aceea s-a propus folosirea testului fosfatazei alcaline plasmatice ca un criteriu al aprecierii calciului seric și alimentar (DUMITRU,M., 1996). RUGINOSU ELENA, 1999,2002,2007, studiind dinamica valorilor fosfatazei alcaline a constatat postpartum la vacile cu distocii valori mai mici (22,129,2 U/ l), care s-au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
secreției de insulină la vaci și cu stimularea lipolizei. Fosforul (mg/dl) este elementul mineral care urmează îndeaproape calciului. Între aceste două elemente trebuie să existe un anumit raport, Ca/P (normal 2/1). S-a constatat că, scăderea fosforului plasmatic determină creșterea calciului până la 13-14 mg % ( normal 9-11 mg %). Această creștere a calciului seric în carența unilaterală a fosforului este explicată prin faptul că, scăderea fosforului anorganic atrage extragerea de calciu și fosfor din oase. În deficiența de calciu, necomplicată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
B., BLECHA, F., 1991, FELTEN, D., 1992, TRIF, R., VIOR, C., 1996). Dintre mediatorii chimici secretați de celulele sanguine, cu implicații în imunitatea celulară specifică puerperiumului timpuriu pot fi enumerați 5: histamina (secretată de mastocite și bazofile), catecolamina, serotonina, kinine plasmatice, prostaglandine, leukotriene. Acești mediatori chimici produc vasodilatație și cresc permiabilitatea vasculară, fiind principalii factori ai degradării mastocitelor și neutrofilelor (CHARLEY, B., BLECHA F., 1991). Granulocitele și în special neutrofilele sunt considerate prima linie de apărare imună celulară împotriva diferiților germeni
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o creștere gradată în apropierea parturiției la vaci și o revenire la valori normale la 3 zile după parturiție. Creșterea numărului de neutrofile implică fie un factor de stimulare a coloniei de granulocite macrofage, fie o concentrație crescută de cortizol plasmatic, care are loc în preajma parturiției. Migrarea neutrofilelor înspre uter, ca răspuns la distrugerile tisulare din timpul parturiției, asociată cu detașarea anexelor fetale și cu inițierea unei reacții de tip celular (în puerperium timpuriu) are drept rezultat scăderea numărului acestor celule
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
procesului de leucocitoză, în special în puerperium timpuriu prin histiocitele libere, diferențiate din stroma uterului, care au un rol asemănător macrofagelor în îndepărtarea hemoragiilor și a produșilor endogeni de metabolism, în toate fazele ciclului uterin normal, prin limfocitele și celulele plasmatice, care au rolul de îndepărtare a metaboliților celulari, în toate fazele ciclului endometrial, prin celulele adipoase ce iau naștere din celulele stromei uterine . S-a constatat că în procesele de reglare a răspunsului imun celular intervin limfocitele T ( diferențiate inițial
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la activarea chemotactismului PMN, proliferarea și diferențierea limfocitelor B și T, stimularea sintezei IgA, IgM, IgE, inducerea diferențierii eozinofilelor, etc. Prostaglandinele sunt compuși biologici produși de către țesuturile organismelor care au suferit un proces de stimulare sau de iritare a membranei plasmatice, fiind considerați ca " hormoni locali ", cu o multitudine de funcții biologice, printre care : intervenția în procesele fiziologice predominant kinetice ale mușchilor netezi, în transmiterea influxului nervos, în interacțiuni hormonale și implicit în cele imune. Imunitatea hormonală Este asigurată de hormonii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
E.coli, Streptococci spp., Staphylococci spp., Corynebacterium pyogenes, Actinomyces spp.), ( MULEI C.,.M. 1993). Patogeneză GRUNET E. 1979, studiind profilul hormonal al vacilor în ziua parturiției indică un nivel ridicat al concentrației de progesteronă, caracteristic prezenței placentoamelor imature. Scăderea concentrației plasmatice de estradiol -17 β și creșterea concentrației de estradiol -17 α de la 6 până la 1 zi înaintea parturiției sunt posibile tulburări hormonale implicate în procesul desprinderii membranelor fetale. Investigațiile biochimice efectuate la nivelul placentoamelor provenite de la animale cu retenția anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o componentă importantă a etiopatogeniei acestor afecțiuni (BODOGAIE A., și col.1993). Echilibrul nutrițional, direct sau indirect prin intermediul secrețiilor hormonale are un rol primordial în asigurarea rezistenței uterului la infecții. S-a constatat o corelație strânsă între profilul metabolic (concentrația plasmatică de glucoză, colesterol, bilirubină, GOT, LDH, vitamina A) și frecvența metritelor (SOMMER și MARX citați de SEICIU, FL. și col. 1989, LAFLAMME, L. 1991, ZAGHLOUL, A., 1991, THARNISH, T.A. 1992). Sistemul de întreținere (stabulația permanentă), lipsa de mișcare a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile prezintă în timpul lactației hipercolesterolemie însoțită de hiperalfalipoproteinemie. În procesul lipogenezei glanda mamară utilizează pentru sinteza acizilor grași din lapte, acizii grași din trigliceridele chilomicronului (care sunt particule ce conțin o proteină și cantități variabile de metaboliți lipidici absorbiți). Lipidele plasmatice reprezintă sursa pentru 35-75 % din acizii grași din lapte, în general fiind favorizată utilizarea acetatului (oxalacetat), economisind astfel glucoza, unii autori evidențiind chiar o dublare a oxidării glucozei și acetatului în cursul lactației. S-a constatat că orice factor care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29. Excreția non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și 1,5 % reziduu uscat alcătuit din substanțe anorganice și substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cationi de Na+, K+, Ca++, Mg++ în concentrații egale cu cele din plasmă și ioni de bicarbonat în concentrații mai mari decât cele plasmatice. Dintre aceste substanțe anorganice cel mai important este anionul bicarbonat care conferă alcalinitatea sucului pancreatic. Substanțele organice ale sucului pancreatic sunt reprezentate de enzime: proteaze, lipaze, amilază. a. Proteazele sucului pancreatic sunt reprezentate de tripsină, chimotripsină, elastază, carboxipeptidază. Ele sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
izotonicitatea în canaliculul biliar. Astfel, se formează bila canaliculară. Acizii biliari sunt cei care determină și contracția canaliculară; rezultatul este secreția activă a bilei canaliculare. Bila canaliculară conține substanțe dizolvate primare, care induc formarea bilei și substanțe dizolvate secundare (electroliți plasmatici, monozaharide, aminoacizi și acizi organici), care intră în lumenul canalicular ca răspuns la efectul osmotic determinat de soluțiile primare. Stimularea parasimpaticului crește secreția biliară primară, iar cea a simpaticului o inhibă. Secretina este hormonul principal care mărește secreția biliară. Excreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este extrem de eficientă (70 90%). Acei acizi biliari care nu au fost extrași ajung în circulația sistemică. Deoarece prima extracție hepatică nu este identică pentru toți acizii biliari se constată concentrații diferite între acizii biliari din vezicula biliară și cei plasmatici. Plasma va fi bogată în acei acizi biliari a căror extracție hepatică este mică. Extracția hepatică fracționată rămâne constantă în timpul perioadelor interdigestive și în cursul perioadelor digestive. O cantitate foarte mică de acizi biliari nelegați de albumină intră în filtratul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este absorbit. Absorbția se realizează de către un transportor activ situat la nivelul marginii în perie. In enterocite, fierul hemic este eliberat sub acțiunea xantinoxidazei; fierul liber este stocat sub formă de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită descuamării permanente feritina din enterocite se pierde; mecanism suplimentar de limitare a absorbției fierului când sideremia este crescută (fig. 25). 8.6. Absorbția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce ceruloplasmina (alfa2-globulină). Hepatocitele eliberează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]