1,296 matches
-
3.3.2), băieții mai mici alergând după fete cu gospodărie, statutul celibatarilor era la mijloc de drum, între servitori și rude (Segalen, 1987). De aceea, concepția ideologilor francezi din secolul al XIX-lea - în particular a lui F. La Play - care, indignați de instabilitatea și dezorganizarea familiei muncitorești, propuneau o întoarcere la familia tulpină era, dacă nu demagogică, cel puțin idilică. Argumentul că prin acest gen de familie se asigură autoritatea patriarhală și continuitatea valorilor între generații nu este suficient
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deși în această privință vă pot asigura că este o mare mișcare chiar în Franța, și nu voi veni nici cu cărți retrograde, nici cu cărți aristocratice, voi veni cu cei mai mari scriitori ai Franței moderne, ca Tocqueville, Le Play și alții, cari toți constată relele efecte ale unei prea mari divizibilități a proprietății celei mici, care este o cauză de slăbire socială. Să nu gândiți, dlor, că rezultatele dezastruoase ale unui război sunt totdeauna provenite din nedibăcia unui general
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Green State University, OH, SUA. PhD). Principalele sale domenii de interes sunt comunicarea interculturală, teorii ale comunicării, retorica negocierii, negociere și mediere a conflictelor politice. Predă cursuri și seminarii la nivel licență și la nivel de master. A publicat volumul Play(ing) With(in) Parentheses: A meta-critical analysis of communication and culture (2004), precum și numeroase articole în reviste de specialitate. La Institutul European a mai publicat Politicul în paranteză. Metode calitative de cercetare în comunicarea interculturală (2014). Georgina Oana Gabor, (c
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fără îndoială, un important eveniment publicistic în domeniul științelor comunicării, așa cum sunt aceste științe cercetate și predate în facultățile de comunicare de la noi din țară. Cartea la care ne referim încheie o autentică și excelentă trilogie, fiind precedată de cărțile Play(ing) With(in) Parantheses. A Meta-critical Analysis of Communication and Culture (Editura Universității de Vest din Timișoara, 2004) și Politicul în paranteză. Metode calitative de cercetare în comunicarea interculturală (Institutul European, Iași, 2014). Titlurile celor trei cărți ne arată cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cultural, prin excelență, care facilitează acest efect. Peña, citat de González și Willis-Rivera în studiul lor, se referă, explicit, la "aspectele pedagogice ale evenimentelor muzicale în comunitatea tejano"57, considerându-le "un gen special de formă de joc retoric (rhetorical play form, în limba engleză) [...] ce îl definește simbolic pe tejano și prescrie modul în care acesta sau aceasta trebuie să se exprime cultural"58. Astfel, Selena însăși a constituit și reprezintă un model educațional pentru mulți tejanos, astfel că, și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
College, PA, 1995, pp. 200-205. Fisher, Walter, "Narration as a human communication paradigm: The case of public moral argument", 1984, în Carl R. Burgchardt (ed.), Readings in rhetorical criticism, Strata Publishing Company, State College, PA, 1995, pp. 290-312. Gabor, Georgina, Play(ing) With(in) Parentheses: A Meta-critical analysis of communication and culture(s), Editura Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, 2004. Gabor, Georgina, Politicul în paranteză: Metode calitative de cercetare în comunicarea interculturală, Editura Institutul European, Iași, 2014. Girard, Rene, Violența
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Ibidem. 35 Ibidem. 36 Ibidem. 37 Ibidem. 38 Ibidem, p. 27. 39 Ibidem. 40 Ibidem. 41 Ibidem. 42 Ibidem; sublinierea mea. 43 Ibidem, p. 28. 44 Ibidem. 45 Ibidem. 46 Ibidem. 47 Ibidem. 48 Ibidem, p. 30. 49 Georgina Gabor, Play(ing) with(in) parentheses: A Meta-critical analysis of communication and culture(s), Editura Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, 2004. 1 Georgina Gabor, op. cit., 2014. 2 Judith N. Martin, & Thomas K. Nakayama, "Thinking dialectically about culture and communication", în Communication
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fi Întors și m-aș fi reașezat fără să joc, dacă n-aș fi auzit În spatele meu, cu o nunață de iritare, apoi de ordin, de comandament, În același timp severă și excedată, vocea lui Zhang Xiangzhi care Îmi strigă: Play!” Altă-dată, Închis Într-o toaletă de vagon cu frumoasa Li Qi, pe cale să facă dragoste, Îmbrățișările se suspendă datorită sunetului asurzitor al telefonului mobil din compartimentul părăsit: „Am simțit telefonul răsunînd În afara toaletei, am Înțeles imediat că era telefonul mobil
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mă iubească pe muzică nigger și chiar făcuse un CD al nostru, o compilație de rap, hip hop și slow. Cînd mergeam la culcare, întâi îmi zâmbea complice și mă fixa amenințător cu arătătorul, apoi apăsa ostentativ butonul repeat, dădea play și mă fugărea prin dormitor cât să se întărâte un pic. Atunci era momentul să mă împiedic... Până să încheie, ascultam CD-ul de două-trei ori... Depășea de departe tot ceea ce cunoscusem până atunci în materie de bărbați; colegele mele
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
1983-1989), redactor-șef (1990-1991), apoi director al cotidianului 24: ORE și director general al Trustului de presă 24: ORE (din 1991). Debut publicistic în revista "Cronica" (1974) și editorial cu placheta de versuri După sentimente (1979). Cărți de poezie publicate: Play Back (ființa lucrurilor), Editura Albatros, București, 1983; Înțelepciunea Semnelor, Editura Junimea, Iași, 1989; Clopote pentru amândoi, Editura Moldova, Iași, 1995; Noi (despre cealaltă parte a lumii), Editura 24: ORE, Iași, 1997; Despărțirea de silabe, Editura Tipo Moldova, Iași, 2002; Pasărea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu afișarea unei casete de dialog, clauza PROMPT) sau într-un fișier. • Informații identice se pot obține și cu comanda DIR care are aceleași clauze. Comanda SET ALTERNATE direcționează la ecran sau la imprimantă, ieșirea rezultată din folosirea comenzilor DIS PLAY sau LIST. SET ALTERNATE ON | OFF sau SET ALTERNATE TO [<nume fișier> [ADDITIVE]] unde: • ON - direcționează ieșirea către un fișier de tip text. • OFF - clauza implicită, dezactivează ieșirea către un fișier de tip text. • TO nume fișier - crează un fișier de tip
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
studiate de INSEE în cadrul cheltuielilor bugetare ale gospodăriilor, sub titlul "Cultură și loisir" (Herpin și Verger, 2000). Acest mod de a privi lucrurile apărea și în primele anchete despre consumul gospodăriilor, inițiate în secolul al XIX-lea de Frédéric Le Play (1806-1882). Politehnist ca formație, acesta a publicat în 1855 volumul Muncitorii europeni. În această lucrare novatoare, el se confrunta cu problema categorisirii cheltuielilor de familie. A decis să le claseze în cinci "secțiuni" (astăzi se vorbește de "posturi bugetare"): hrană
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de sănătate" și un ultim ansamblu, "industrii domestice" (pentru familiile care lucrează acasă). El era pe deplin conștient că nomenclatura adoptată depindea de scopurile propuse, adică de "reliefarea condiției fizice și morale a fiecărei familii și facilitarea comparațiilor". După Le Play, secțiunea "nevoi morale, recreere", care ni se pare a corespunde cel mai bine cu ceea ce includem azi în postul "cultură și loisir", era legată de combinații având ca scop "satisfacerea nevoilor sufletului, dezvoltarea inteligenței, distragerea de la oboseala muncii și păstrarea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Janine, 91, 218. Latour, Bruno, 46, 50, 283, 284, 299, 301. Lazarsfeld, Paul, 99. Le Bon, Gustave, 156. Le Breton, David, 55. Legendre, Pierre, 234. Le Guern, Philippe, 156. Leibniz, Gottfried, 166. Le Moigne, Philippe, 236. Léotard, François, 249. Le Play, Frédéric, 87. Levasseur, Martine, 120. Leveratto, Jean-Marc, 50. Lévi-Strauss, Claude, 27, 42, 220, 270. Linder, Steffen, 67. Linton, Ralph, 8. Liot, Françoise, 193, 236. M McCall, Michal, 303. McClelland, David, 143. Malinowski, Bronislaw, 8. Malraux, André, 93, 153, 209, 216
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mare calitate: lasă observatorului o mare libertate de mișcare. El poate să-și adapteze planurile în funcție de situație"134. Aproape că este inutil să mai enunțăm o serie de nume de referință din domeniul sociologic și antropologic (B. Malinowski, Fr. Le Play, W.G. Dubois, E. Goffman, M. Griaule, S. Friedman, A. Touraine) care au folosit cu succes în demersurile lor observația științifică. Într-o lucrare apărută în variantă românească în anul 2000, François Laplantine făcea distincție între a vedea și a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sub influența postmodernismului, este „identitatea fluidă”. Această sintagmă este sugestivă pentru felul în care, în rețeaua Internetului, subiectivitatea umană își pierde stabilitatea și soliditatea, topindu-se și contopindu-se în multitudinea autoreprezentărilor avatarice electronice. Cyberspațiul devine astfel „spațiul de joc” (play spaceă în care se reconsideră noțiunea de identitate într-o viziune destabilizatoare și dezagregantă. În acest fel se aprobă modurile prin care spațiul computerului și în special cel al Internetului redefinesc noțiunea de subiectivitate umană. Astfel, utilizatorul poate să exploreze
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Gusti, afirmat cu exact jumătate de secol în urmă și atît de mult criticat la acea vreme. D. Gusti a urmărit constant obiectivul edificării muzeului social așa cum o dovedește și H. H. Stahl: "Despre Muzeul Social vorbise și Frederic Le Play și școala lui, care socoteau că, în cadrul unor Expoziții universale, meritau să fie înfățișate nu numai realizările industriale, ci și cele sociale"52. În cadrul expoziției Universale din 1867, Le Play organizează un pavilion în care a expus o serie de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
H. H. Stahl: "Despre Muzeul Social vorbise și Frederic Le Play și școala lui, care socoteau că, în cadrul unor Expoziții universale, meritau să fie înfățișate nu numai realizările industriale, ci și cele sociale"52. În cadrul expoziției Universale din 1867, Le Play organizează un pavilion în care a expus o serie de obiecte cu scopul de "a ameliora condițiile fizice și morale ale poporului". Conform teoriei sale, "știința socială era menită să dea temei unei reforme sociale"53. Exponatele prezentate publicului în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dea temei unei reforme sociale"53. Exponatele prezentate publicului în anul 1867 urmau sa devină nucleu al fondării în anul 1894 a unui Muzeu Social, păstrîndu-se aceeași idee de promovare a acțiunilor de reformă socială. Ideea muzeografică a lui Le Play pornea însă de la reformarea pe principii moral religioase, spirituale ale societății, formulă remarcabilă în sine, dar care era insuficientă. Ideile lui Gusti erau străbătute de o viziune de ansamblu asupra societății, cea a consacrării prezențelor cultural-sociale. Acestor formule atît Le
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pornea însă de la reformarea pe principii moral religioase, spirituale ale societății, formulă remarcabilă în sine, dar care era insuficientă. Ideile lui Gusti erau străbătute de o viziune de ansamblu asupra societății, cea a consacrării prezențelor cultural-sociale. Acestor formule atît Le Play, cît și Gusti le conferă un cadru dinamic, excluzînd caracterul etnografic al expunerii în sine, dar conceptul lui Gusti, subliniem, se fundamentează pe principiul acțiunii sociale, al pretextului prezenței exponatelor autentice ca formulă de prezentare a aspectelor sociale complexe, a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
III, nr.4 / 1966, în articolul "Gusti și Muzeul satului românesc", p. 296. 49. în Viața Românească, I, 1908. 50. STAHL H.H., Amintiri și gînduri, Ed. Minerva, București, 1981, p.317. 51. AMZĂR D.C., Un muzeu social; de la F. Le Play și Hazelius la D.Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937. 52. STAHL H. H, Amintiri și gînduri, Ed. Minerva, București, 1981, p. 317. 53. Ibidem, p. 329. 54. STOICA GEORGETA; GODEA IOAN, Muzeul Satului Ed. Museion, București, 1993, p. 17. 55
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Ce se intîmplă mîine?, Ed. Albatros, București, 1972 AILINCĂI, C., Introducere în gramatica limbajului vizual, Ed. Dacia, Cluj, 1962 AMABILE, TERESA M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Știință & Tehnică, București, 1997 AMZĂR, D.C., Un muzeu social; de la F. Le Play și Hazelius la D. Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937 AUGE-HÉRITIER, FRANÇOISE (coord.), Les musées de l'Éducation nationale, Mission d'étude et de réflexion, La Documentation française, Nancy, 1991 ARGAN, GIULIO CARLO, Pedagogia formală a Bauhaus-ului, Walter Gropius si Bauhaus-ul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de butoane ale normelor interactive, sunt descrise în cele ce urmează. Notă: Când trecem cu cursorul mouse-ului pe deasupra butoanelor din bară Live Rules, ne apare denumirea și o scurtă descriere a comenzii, precum și combinația de taste pentru apelarea comenzii. Pause/Play (V) Suspenda updatarea dinamică a modelului, astfel încât să puteți observa cum se modifică modelul. Cand suspendam updatarea dinamică, modelul este “înghețat” în formă curentă - nu mai este modificat - pentru a putea observa care fete ale modelului și care dimensiuni se
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
finalizarea calculelor, în ferestra grafică se afișează rezultatele. Bară are definit conturul rețelei de discretizare și este colorată în funcție de valoarea eforturilor ce se nasc în ea, pentru solicitarea definită. Se poate afișa deformația sau nu și se poate apasă butonul Play din bară de lucru, pentru a vizualiza modul de “încordare” sau de deformare a piesei. În partea dreaptă a ferestrei grafice, este afișată Colour Bar, cu valorile eforturilor sau deformațiilor pe culori, un fel de “legendă” a culorilor. Valorile, după cum
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
al arborelui. După asamblarea bucșei, o vom selecta și îi vom aplică însușirea ground din secțiunea Relate a Ribbon Bar. Acum, putem încerca mecanismul nostru. Apelăm comandă Simulate Motor, stabilim în fereastră Motor Group Properties, Physical Motion, OK și apoi Play în bară Animation care apare. Putem vedea mecanismul în funcționare. Dacă dorim realizarea unei animații mai complicate, trebuie să deschidem din meniul Tools, ERA - Explode-Render-Animate, un instrument care permite editarea mai complexă a animației, eventual cu rotirea mecanismului în timpul mișcării
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]