1,535 matches
-
particulară, propria perspectivă spre divin. Iar, din perspectiva care îi este proprie, din perspectiva ei particulară, ființa se confruntă cu plenitudinea Privirii absolute. și, cum are o viziune intimă a Absolutului, pe care îl percepe, pe de o parte, ca plenitudine și, pe de alta, ca sursă a existenței proprii, ființa particulară tinde să își aroge această plenitudine și să creadă, iluzoriu, în plenitudinea propriei perspective. Tinde să considere că perspectiva ei este singura valabilă, că Dumnezeu nu se manifestă decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se confruntă cu plenitudinea Privirii absolute. și, cum are o viziune intimă a Absolutului, pe care îl percepe, pe de o parte, ca plenitudine și, pe de alta, ca sursă a existenței proprii, ființa particulară tinde să își aroge această plenitudine și să creadă, iluzoriu, în plenitudinea propriei perspective. Tinde să considere că perspectiva ei este singura valabilă, că Dumnezeu nu se manifestă decît pe direcția acelei perspective particulare ; mai mult, că El creează lumea în folosul acestei unice perspective. Tensiunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și, cum are o viziune intimă a Absolutului, pe care îl percepe, pe de o parte, ca plenitudine și, pe de alta, ca sursă a existenței proprii, ființa particulară tinde să își aroge această plenitudine și să creadă, iluzoriu, în plenitudinea propriei perspective. Tinde să considere că perspectiva ei este singura valabilă, că Dumnezeu nu se manifestă decît pe direcția acelei perspective particulare ; mai mult, că El creează lumea în folosul acestei unice perspective. Tensiunea dintre caracterul individual al privirii umane
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
revarsă, dar el nu poate pătrunde decît acolo unde există un vid pentru a l primi, și harul însuși e cel care creează vidul acesta.1 în regim natural așadar, ființele sînt dominate de ceea ce s-ar putea numi principiul plenitudinii exterioare. El prevede : . că posibilitățile unei entități naturale se manifestă integral, se actualizează totalmente în afara ei. Toate capacitățile ei sînt menite să se exteriorizeze ; în ea nu există posibilități nemanifestabile, mister ireductibil, interioritate inviolabilă, care să aibă ascendent asupra posibilităților
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o ruptură calitativă, o fisură care atrage prezența celuilalt regim. în Evanghelie, fățarnicii sînt cei care pretind și își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege metafizică, o lege a schimbului între interioritatea divină și cea umană
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă spațiu creației sale. în demersul mistic, în alergarea interioară pe urmele divinului, ființa umană își lărgește necontenit capacitatea contemplativă, se amplifică pentru a se adecva asimptotic țintei sale infinite. Dar ca mod exterior
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un limbaj de depășire, ca punte către misterul de dincolo de formă și limbaj. în zenitul religiilor stă aceeași realitate, prea densă pentru a putea fi prinsă într-un contur limitativ, prea atrăgătoare pentru ca omul să nu pornească la drum spre plenitudinea ei. Astăzi, ea își marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alimentată de două evenimente tehnice de vârf: extinderea utilizării chip-urilor și explozia tehnologiilor informaționale și ale comunicării care au determinat modificări ale vechilor reguli ale conviețuirii umane și pregătesc teritoriul pentru economia nouă În curs de formare. b. Legea plenitudinii. Se produc unele lucruri curioase când există o conectare a tuturor cu toți. Matematicienii au demonstrat că suma unei rețele crește proporțional cu pătratul numărului de membri ai rețelei. Cu alte cuvinte, dacă numărul de noduri Într-o rețea crește
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În fiecare an. Această lege a direcției este așa de adânc Înrădăcinată În modul nostru contemporan de viață că noi Îl folosim fără să ne minunăm de ea. g. Legea generozității. Dacă serviciile devin mai valoroase, ele au mai multă plenitudine și, dacă ele costă mai puțin, atunci ele vor deveni de fapt cele mai bune și cele mai valoroase, iar extensia logică spune că cele mai valoroase lucruri dintre toate vor fi acelea care sunt date, ”dăruite” pe larg și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
alimentată de două evenimente tehnice de vârf: extinderea utilizării chip-urilor și explozia tehnologiilor informaționale și ale comunicării care au determinat modificări ale vechilor reguli ale conviețuirii umane și pregătesc teritoriul pentru economia nouă În curs de formare. b. Legea plenitudinii. Se produc unele lucruri curioase când există o conectare a tuturor cu toți. Matematicienii au demonstrat că suma unei rețele crește proporțional cu pătratul numărului de membri ai rețelei. Cu alte cuvinte, dacă numărul de noduri Într-o rețea crește
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În fiecare an. Această lege a direcției este așa de adânc Înrădăcinată În modul nostru contemporan de viață că noi Îl folosim fără să ne minunăm de ea. g. Legea generozității. Dacă serviciile devin mai valoroase, ele au mai multă plenitudine și, dacă ele costă mai puțin, atunci ele vor deveni de fapt cele mai bune și cele mai valoroase, iar extensia logică spune că cele mai valoroase lucruri dintre toate vor fi acelea care sunt date, ”dăruite” pe larg și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
utilizat în afara acestui mediu); (2) cu alte texte; (3) cu cunoștințele pe care le avem despre lucruri (ex.: nume din mitologie). Aceste relații sunt permanente și generează funcții permanente actualizate doar în mesajul poetic. Concluzia este că limbajul poetic reprezintă „plenitudinea funcțională a limbajului”, fiind superior celorlalte tipuri de limbaje, private de funcțiile de evocare. Eugen Coșeriu contrazice astfel teoria conform căreia limbajul poetic ar reprezenta o deviere stilistică. în timp ce Jakobson acorda o atenție deosebită „figurilor de sunet” având la bază
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
va mântui lumea”, iar alte dăți că prin iubire ne mântuim. (Asupra acestei concepții a lui Dostoievski stăruie Nichifor Crainic îndelung. A se vedea îndeosebi: Paradisul posibil.) Ridicarea făpturii în starea de mântuire echivalează cu ridicarea ei în starea de plenitudine a frumuseții sofianice. „Sofia creaturală e făptura în măsura în care e îndumnezeită de har și ridicată în eternitate... E lumea modelată din nou în perfecțiunea paradisului spiritual după chipul Mântuitorului transfigurat pe muntele Taborului” (Problema stilului). Iată dar cum teologia estetică se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi nu un uz lingvistic între altele, ci limbaj pur și simplu (fără adjective): realizare a tuturor posibilităților limbajului-ca-atare"293. Cu alte cuvinte, "limbajul poetic reprezintă deplina funcționalitate a limbajului", iar "poezia ("literatura" ca artă) este spațiul desfășurării integrale, al plenitudinii funcționale a limbajului"294. Acesta este și motivul pentru care poezia, ca "limbaj absolut" sau "spunere absolută", anulează pretențiile oricărei teorii deviaționiste: "Poezia nu este [...] o "deviere" față de limbajul "curent" (înțeles ca limbaj "normal"); în realitate, mai degrabă limbajul "curent
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
considera universul ca fiind subiectiv decât să schimbi mentalitatea subiectului. Pentru a sublinia cele susținute de noi aducem drept exemplu cazul lui David Bohm. Putem să-l considerăm a fi elaborat o teorie ce îndeplinește criteriile postmoderne. În cartea sa, Plenitudinea lumii și ordinea ei23, după ce, în prima parte, susține ineficiența științei moderne și tendința acesteia spre fragmentare, criticând modul în care știința își consideră teoriile drept realități, în partea a doua susține teoria rheomod-ului, folosind tocmai instrumentele criticate mai înainte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Filosofia greacă până la Platon, vol. II, Partea a 2-a, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1984. Baus, Karl, From the Apostolic Community to Constantine, Burn & Oates, Londra, 1980. Benan, Bryan, The Real Francis Bacon, Centaur Press, Londra, 1960. Bohm, David, Plenitudinea lumii și ordinea ei, Editura Humanitas, București, 1995. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Bonardel, Francoise, Filosofia alchimiei, Editura Polirom, 2000. Bonaventura, Intinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București 1994. Botez, Angela, "Postmodernismul și epistemologia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Termenul este folosit în sensul strict al lui Th. Kuhn. 22 Elementele valorice specifice celor două perioade au fost preluate din Angela Botez, "Postmodernismul și valorile postepistemice", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie-august) 1993, p. 361. 23 David Bohm, Plenitudinea lumii și ordinea ei, Editura Humanitas București, 1995. 1 Amos Funkenstein, Theology and Scientific Imagination, Humanitas, Bucharest, 1998. 2 I use the term im-mediate to describe what science normally calls reality. We use this form to distinguish it from the
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
implicit, efectul său secundar, trimițând la sensul său primordial, acela al cuvântului de viață. Prin păzirea cuvântului lui Dumnezeu se creează posibilitatea ca acest cuvânt "să sălășluiască și să petreacă în noi". Această nuanță, în limbajul teologic arhaic, dă măsura plenitudinii energiei creatoare divine. Astfel, cuvântul devine cuminecător pentru om, în măsura în care "se împărtășește numai în viețuire". Nevoia interioară a ființei umane depășește nivelul unui studiu abstract scripturistic sau nivelul formalismului, prin simpla împodobire a casei cu icoane sau a ascultării unei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și indefinisabilă a frumosului pe care se fundează estetica Ortodoxiei se subsumează acestor ipostaze specifice: frumosul divin, frumusețea lumii (în care autorul discută viziunea pancosmică și pancalică ce pot fi decelate în tradiția populară românească), frumosul uman ce poate atinge plenitudinea sa în ipostaza sfântului, precum și frumosul artistic. Primul volum al tratatului intitulat Teologie și estetică discută toate aceste ample și spinoase probleme, reușind, ca pe fondul argumentării patristice a raportului dintre spiritual și artistic, să abordeze și câteva aspecte esențiale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
motive deosebește între funcțiunile predicatoare, sacramentale și cele jurisdicționale ale Î. P. S. Patriarh. Funcțiuni predicatoare și sacramentale ale Patriarhului nu există. Nici măcar asta nu se știe? Ierarhia predicatoare și sacramentală se termină în Biserica noastră Ortodoxă la episcop care reprezintă plenitudinea harurilor. Depunând, deci, efectiv funcțiunile jurisdicționale, Î. P. S. Miron Cristea a depus și calitatea de patriarh. Deci: sau e patriarh, și atunci nu a depus (decât prin delegație) funcțiunile jurisdicționale (ceea ce înseamnă că încălcarea puterilor neîngăduită de constituție persistă); sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
zona artei, în acest statut el instalîndu-se atît prin modul deschis și spontan în care se mișcă de la metaforă la concept și de la concept la metaforă, cît și prin multiplele tipuri de discurs pe care eseul le practică în toată plenitudinea lor, printre care și pe cel al fragmentului, care permite cel mai bine jocul dintre parte și întreg". E o constantă a operei încercarea de definire și autodefinire a calității generale, dar și proprii, de scriitor. Nu altceva ne propune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nainte de toate, el este arhitectul Domului Invalizilor, dup? plan centrat (1679-1691); la fă?ad?, el se joac?, ca un virtuos, cu ordinele antice pe trei niveluri, cu o mare libertate, conferind ansamblului un elan vertical, o plasticitate ?i o plenitudine unde pot fi surprinse senzualitatea de la Val-de-Gr�ce ?i noble?ea castelului de la Maisons. Frumuse-?ea suveran? a acestui edificiu se confirm? �n opozi?ia cu orizontalitatea ?i austeritatea �ntru totul militar? a celorlalte cl?dîrî de la Invalizi, inclusiv biserică
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Perronet ?i Rondelet � fac din aceast? �ntreprindere un fel de laborator al neoclasicismului. Ideea lui Soufflot este �ntr-adev?r de a structura limbajul clasic �n a?a fel �nc�ț spa?iul construit s? evoce av�ntarea structurilor gotice ?i plenitudinea arhi-tecturii grece?ți. Efectiv, boltirea, �n form? de cupole pe un ordin corintic strict, subliniat de un decor foarte pur, determin? �n interior o tensiune plin? de noble? e. �n timpul dezvolt?rîi acestor mari ?antiere regale, dup? R?zboiul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]