1,651 matches
-
rămâne împreună. Fă-ți bărbatul să râdă. Ei bine, da. Dar se pare că n-a fost suficient, în cazul meu. —Oricum, a continuat el, nu suport să mă uit la lume pe deasupra lor. Mă simt ca un babalâc. Avocatul plictisitor și prăfuit. Iar eu nu i-am răspuns, nu-i așa? Am ridicat doar din sprâncene și i-am aruncat o privire de-ale mele, atoateștiutoare, despre care aveam impresia că e așa isteață, în vreme ce-i încheiam jacheta, apoi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
las la o parte aluatu’. O să-mi fie mai ușor așa. Charlie D etest SavaMart, dar nu puteam să-i zic lui Judy că prefer să iau mașina și să conduc până la Sainsbury’s. Știam că o să înceapă discuția aia plictisitoare de la capăt și pur și simplu nu merita: sunt gata să acord un timp limitat chestiunilor legate de carne tocată și cartofi, iar cota respectivă a fost consumată deja cu vârf și-ndesat. O ieșire scurtă în aerul rece de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
atât de evident simbolice. Câteodată mi se pare că suntem familia cea mai disfuncțională din câte există, dar după ce îi ascult pe prietenii mei mi se pare că suntem destul de normali. Bănuiesc că din afară părem strict de clasă medie, plictisitori și normali: tatăl avocat, mamă fostă profesoară și inspector Ofsted și doi copii, amândoi educați în școli private. Numai că felul în care putem sta la masă și vorbi despre nimic în vreme ce jumătate din lume moare de foame, iar cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ce-am primit felicitarea aia luată de el, pe care mi-a adus-o Brenda, da’ io cred că e-n ordine. De fapt, îmi pare destul de rău pentru el - n-are curaj să-mi zică altceva decât chestiile alea plictisitoare despre prețuri. Știu c-ar da orice să se oprească și să stea de vorbă: văd în ochii lui și-n felul-n care-i tremură mâinile când pune chestii pe bandă, da’ nu poate. Acuma chiar aș râde dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am altă soluție decât să încerc să ies din nou la suprafață. Doar că, vezi tu, țin foarte mult la tine și - vai de mine - sună și urât, nu? Chiar sunt o persoană mai degrabă perfect normală și respectabilă decât plictisitoare, Stacey, și nu am mai făcut niciodată așa ceva. — Toți zic așa. Ce vrei să spui? Cine? Fusesem lovit de panică într-o clipă: cine erau acești „toți“? Câți bărbați se mai țineau după fata mea în afară de mine? — Ticăloșii. Ciudații. Ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
la el. Tre’ să am grijă cu asta, trebe, că nu poți avea încredere în mama nici de-aici pân’ acolo - și nici nu-i mult. A intrat atuncea prima dată și și-a scos pălăria- purta vechitura aia neagră plictisitoare care-l face s-arate ca un doctor - și-am văzut imediat c-a dat-o pe spate pe mama. A făcut un fel de plecăciune mică atunci când a scos-o și ea s-a făcut toată un zâmbet și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
depărteze bluza câțiva centimetri de piept și să i se ridice deasupra de fund — un fund nu foarte mic, dar bombat și ferm cum le place bărbaților — apoi se așeză pe scaunul din piele. — Te rog, chiar îți pasă? E plictisitor să te culci cu el, dar să mai și vorbești despre el. — Cineva e în toane bune azi. Stătea în spatele ei, pieptănându-i părul ondulat cu un pieptăne cu dinții rari și vorbind cu ea în oglindă. — Ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
colegiu s-a reîntâlnit cu Leigh și Adriana, era entuziasmată de Manhattan și mândră că a luat o astfel de decizie. E adevărat, școala de arte culinare n-a fost chiar ce se așteptase ea. Cursurile erau adesea stufoase și plictisitoare, iar colegii ei de grupă erau surprinzător de competitivi pentru practică la restaurant. Deoarece foarte mulți erau temporar newyorkezi și nu cunoșteau pe nimeni în afară de alți studenți, viața socială a devenit repede incestuoasă. Oh, a mai fost și un scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pagini despre un fost președinte din secolul trecut? Deja era prea mult. Tot ce-și dorea era să se cuibărescă în pat cu o carte ușoară, de vacanță, și să se piardă într-o lectură care să nu fie așa plictisitoare. Ar fi dat orice să fie o seară de luni Fără Contacte Umane. Stoarsă de energie și fără niciun chef să mai citească un singur cuvințel depre o campanie care se întâmplase acum o sută de ani, Leigh aruncă manuscrisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
sfârșitul anului, eu voi .... Cuvintele i se stinseră. Începuse să vorbească fără să știe ce-o să spună, presupunând că-i va veni ceva în minte, dar n-avea nimic de spus. Jobul ei o mulțumea, chiar dacă uneori era un pic plictisitor; n-avea nicio problemă cu numărul de bărbați cu care se culcase; pusese deja mâna pe un iubit care corespundea criteriilor Adrianei — și nu unul oarecare, ci unul cunoscut, unul pe care o jumătate din țară și toată populația feminină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
atât de enervant.când erau doar ei. Se întrebă ce-ar zice toate fetele alea care îi scriau și îi trimiteau fotografii seducătoare pe web site dacă l-ar vedea pe acest Russell: tot frumos, e-adevărat, dar îngâmfat și plictisitor peste măsură. Tocmai terminase de povestit despre angajamentul unui jucător de baseball când au intrat pe aleea din fața casei. Părinții ei n-au avut încotro și s-au stabilit în Greenwich în anii ‘80 când a murit bunica lui Leigh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și simțea că-i vine să vomite. S-a plâns ea cât a îndrăznit în momentul în care Toby a anunțat-o care era planul pentru seara aceea, dar nu vroia să forțeze nota; o fi Toby un picuț cam plictisitor și cam mormoloc, dar era prietenul ei, iar ea avea de gând să treacă prin asta ca o iubită supusă și iubitoare chiar dacă era să moară. Fără să se străduiască prea tare așa cum făcea de obicei, Adriana alese la repezeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
are un prieten nemaipomenit. Bietul Russell, probabil că vroia să iasă, să se relaxeze puțin, să se distreze nițel, iar prietena lui nici măcar nu cunoștea sensul acestui cuvânt. — Tu ar trebui să te duci în seara asta la dineul ăla plictisitor, iar eu ar trebui să ies cu Russell să ne distrăm. Leigh își dădu ochii peste cap. — Du-te! Salută-l pe Toby din partea mea. Și ai grijă cum te porți, da? Să nu faci vreo trăsnaie la dineu ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și disperată” dacă tu ești cea care inițiază contactul. Mackenzie părea că se gândește, la un moment dat a vrut să deschidă gura să protesteze, apoi s-a răzgândit. — Crezi? întrebă ea într-un final. Adriana clătină din cap. Era plictisitor, era atât de evident. De ce americancele nu înțelegeau lucrul ăsta? De ce nu li s-a spus? Regulile te ajută, dar nu erau de ajuns; le învățau pe femei cum să refuze un bărbat, dar nu cum să-l seducă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
trebuia să se extragă de sub păturica ei preferată din blană de nurcă și să se pregătească pentru întâlnirea cu Toby. Astea chiar își imaginau că ea n-are altceva de făcut decât să stea și să aștepte să sune telefonul? — Plictisitor! croncăni Otis. Mare plictiseală! Se așezase pe glezna Adrianei acoperită cu pătura și o privea în timp ce ea se uita la televizor. — Bine, bine, era doar o reclamă. Haide, uite. Începe din nou. Otis își roti capul spre televizor și începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
actori de la Lunghua a pieselor Macbeth și A douăsprezecea noapte, muta decorurile la Pirații din Penzance și Proces cu jurați. Aproape pe tot parcursul anului 1944 a existat În lagăr o școală condusă de misionari, pe care Jim o găsea plictisitoare În comparație cu acele conferințe de seară. Dar le făcu o concesie lui Basie și doctorului Ransome. Amîndoi fuseseră de acord că nu trebuia să lipsească de la nici o oră, fie și numai ca să-i scape de energia lui neastîmpărată, după cum bănuia Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să creez o nouă realitate. —Înțeleg. — Problema e că, atunci când Încercam să-ți trezesc interesul cu roluri semantice și gruparea de funcții sintactice, n-ai părut foarte pasionată. Sunt sigur că din multe puncte de vedere nu ești o persoană plictisitoare, dar... Stai puțin, ți se pare că eu sunt plictisitoare? — Doar puțin, poate, dar nu pune chestia asta la inimă. Nu mi-ar plăcea să iei asta ca pe o respingere. Înainte să poată să răspundă și ea ceva, Duncan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Încercam să-ți trezesc interesul cu roluri semantice și gruparea de funcții sintactice, n-ai părut foarte pasionată. Sunt sigur că din multe puncte de vedere nu ești o persoană plictisitoare, dar... Stai puțin, ți se pare că eu sunt plictisitoare? — Doar puțin, poate, dar nu pune chestia asta la inimă. Nu mi-ar plăcea să iei asta ca pe o respingere. Înainte să poată să răspundă și ea ceva, Duncan făcu semn unui taxi. În clipa următoare, el Îi ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și blând Într-un costum de afaceri gri imaculat cu o cravată nedefinită. Era exact opusul tipilor gălăgioși, extrem de amuzanți - dar, În ultimă instanță distruși emoțional - cu care ieșea Sylvia de obicei. Nu era chip să eviți concluzia: Nigel era plictisitor. La cină au discutat despre diferența dintre evaziune fiscală și evitarea plătirii taxelor, beneficiile donațiilor și dividendelor și cum să le investești așa Încât să obții la returnarea taxelor cât mai mult. Nu era tocmai bine că mătușa Sylvia, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
față slabă și osoasă, pe care străluceau ochii întristați de machiajul prea strident. Lăsă laptele pe tejghea și se îndreptă spre tonomat. Localul acela întunecat, în ciuda soarelui de afară, cu un miros acru de canal înfundat, se umplu de melodia plictisitoare a unui grup foarte la modă în anii aceia. Rămase în picioare, aproape lipită de tonomat, închise ochii și începu să-și legene ușor capul. Rămase așa, o siluetă tremurătoare în întunericul din fundul barului. Barmanul ieși din spatele tejghelei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un pulover de culoarea fildeșului, cu mâneci scurte, pantaloni negri și un șorț de bucătărie. Vărs vinul în pahare și merg la ea în bucătărie, e lângă aragaz, mestecă cu o lingură mare într-o cratiță. — Cum a fost călătoria? — Plictisitoare. Noroc. Paharele se ating. — De ce? — Am devenit cu toții atât de mediocri. Ridică din sprâncene, bea, apoi lasă lingura și face un pas spre mine. — O sărutare. Mă aplec spre buzele ei, se lipește de mine. Și e ca și cum trupul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
-mi povestești? Fima spuse: Nu eu le-am lăsat. Din contră. Annette zise: —Povestește-mi totuși. Dar altă dată. Nu azi. Azi n-am să fiu În stare să rețin. Dar simt nevoia să-mi spui adevărul: sunt o femeie plictisitoare? Egoistă? Egocentrică? Dezgustătoare? Trupul meu ți se pare respingător? Fima spuse: —Din contră. Mi se pare că eu nu sunt destul de bun pentru tine. Și nu mă pot opri să n-am impresia că suntem În aceeași barcă. Dar uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
presiunii din vezică, nu reușea să scoată nici o picătură. Din această cauză apelă la vechiul său subterfugiu: trase apa, sperând că sunetul lichidului care curgea Îi va aminti organului său care Îi era datoria. Dar fiindcă stratagema era veche și plictisitoare, acesta refuză să se mai lase impresionat. Parcă Îi spunea: A venit timpul să-mi oferi un joc nou. Reuși să stoarcă cu greu câteva picături mici, Întrerupte, de parcă Îi făcea lui Fima o favoare absolut facultativă. Vezica rămânea plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să rămână aici și s-o aștepte până se Întorcea? Să continue atunci? Nu se supăra dac-o aștepta. Oricum azi era vineri, ziua lui liberă, clinica era Închisă, duminică veneau la el zugravii, așa că acasă Îl aștepta doar muncă plictisitoare de demontat și Împachetat. Ce părere avea? L-ar putea trimite la el pe Teddy sâmbătă dimineață, pentru două-trei ore, să-l ajute să dea jos... n-are importanță. Știa că toate astea erau ridicole și irelevante. Până se Întorcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
-mi limpezească mintea. Te rog, Ed, hai să nu amânăm. El fu de acord deși nu era convins și, până la prânz, ajunsesem deja în Selsey. Când am intrat în parcarea hotelului, m-am trezit brusc. — Sunt o companie așa de plictisitoare? mă tachină Ed. Ai dormit tot drumul. Îmi pare rău, dar mă simt de-o mie de ori mai bine. —Mă bucur. Hai. Mor de nerăbdare să-ți arăt camera. La recepție era o femeie masivă îmbracată într-un costum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]