2,366 matches
-
și-a dat seama că nu avea putere pentru a-și subordona toate instituțiile, s-a transformat în regim și a căpătat un puternic și specific caracter autoritar. În acest moment, fascismul italian a făcut alegerea de a se adecva pluralismului limitat, neconcurențial și neresponsabil al instituțiilor monarhia, forțele armate, biserica, organizațiile patronale de care era înconjurat, pe care nu le-a învins și de care nu a știut să se elibereze. Mussolini a înțeles că trebuia să lase monarhia și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în America latină, se definește prin rolul de obicei esențial îndeplinit în cadrul lor de către organizațiile militare. Pe de o parte, forțele armate nu se mai limitează la a constitui doar unul dintre diferitele grupuri care fac parte din configurația autoritară a pluralismului limitat și neresponsabil. În mod clar, devin grupul dominant, fără de care acel regim autoritar nu s-ar putea instaura și în mod sigur n-ar reuși să se mențină. Pe de altă parte, tocmai datorită importanței lor specifice în regimurile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o dezvoltare socioeconomică, mai ales dacă nu este dorită de regimul autoritar. Atunci încep tensiunile care vor duce la tranziție, pentru că nedoritele schimbări socio-economice creează condițiile, printre care apariția unei pluralități de grupuri și de asociații, pentru o depășire a pluralismului limitat. Regimurile comuniste, în schimb, au ca obiectiv constitutiv pro-ducerea schimbării, crearea dezvoltării economice, transformarea societății, de cele mai multe ori prin industrializare și alfabetizare forțate, atingerea bunăstării. Dacă nu reușesc toate acestea și în mare măsură, mai ales în ceea ce privește atingerea bunăstării
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
un punct, să se transforme. În legătură cu aceasta, se impun unele considerații exprimate anterior. Dacă sistemul socio-economic al regimurilor birocratico-autoritare se dezvoltă, se creează condițiile necesare, chiar dacă nu și suficiente, pentru tranziția către democrație: adică se pune în mișcare un potențial pluralism de grupuri al cărui control nu mai poate fi menținut de către guvernanți, nici de către militari, pentru că este prea angajant, iar controlul poate părea prea costisitor pentru organizațiile antreprenoriale. Dacă sistemul socio-economic al regimurilor birocratico-autoritare nu creează resurse și intră într-
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
legitimității, randamentului, capacității de adaptare a instituțiilor lor la actorii transnaționali și supranaționali. Învățături și transformări Pot face asta cu succes, fără a omite nemulțumirea ocazională a cetățenilor, rezultat al așteptărilor prea mari și al inconvenientelor tehnice, din trei motive: pluralismul politic al democrațiilor permite culegerea unui număr mare de informații în legătură cu ceea ce doresc și preferă diferitele grupuri; competiția lor dă periodic electoratului posibilitatea de a alege între diferite opțiuni; posibilitatea alternanței impune învingătorului o atitudine responsabilă în privința punerii în aplicare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Baden-Baden, Nomos Verlagsgesellschaft, 1990. Pappalardo, A., La nuova legge elettorale in Parlamento: chi, come e perché, în S. Bartolini și R. D'Alimonte (ed.), Maggioritario ma non troppo. Le elezioni politiche del 1994, Bologna, Il Mulino, 1995, pp. 13-36. -, Dal pluralismo polarizzato al pluralismo moderato. Il modello di Sartori e la transizione italiana, în Rivista Italiana di Scienza Politica, aprile 1996, pp. 103-145. Pasquino, G., Il nuovo sistema elettorale italiano. Antecedenti, meccanismi, conseguenze, în O. Massari și G.l Pasquino (ed.
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1990. Pappalardo, A., La nuova legge elettorale in Parlamento: chi, come e perché, în S. Bartolini și R. D'Alimonte (ed.), Maggioritario ma non troppo. Le elezioni politiche del 1994, Bologna, Il Mulino, 1995, pp. 13-36. -, Dal pluralismo polarizzato al pluralismo moderato. Il modello di Sartori e la transizione italiana, în Rivista Italiana di Scienza Politica, aprile 1996, pp. 103-145. Pasquino, G., Il nuovo sistema elettorale italiano. Antecedenti, meccanismi, conseguenze, în O. Massari și G.l Pasquino (ed.), Rappresentare e governare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dello stato e le vie della società civile, Bologna, Il Mulino, 1992. Cap. VIII Aberbach, J. D., Putnam, R. D. și Rockman, B. A., Bureaucrats and Politicians in Western Democracies, Cambridge, Mas.-London, Harvard University Press, 1981. Almond, G. A., Pluralism, Corporatism, and Professional Memory, în G. A. Almond, A Discipline Divided. Schools and Sects in Political Science, Newbury Park-London, Sage, 1990, pp. 173-188. Anderson, J. E., Public Policy-making, Boston, Houghton-Mifflin, 1990. Bentley, A., The Governmental Process, Chicago, University of Chicago
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pp. 47-69. Ferrera, M., Le politiche pubbliche, în L. Morlino (ed.), Scienza Politica, Torino, Edizioni della Fondazione Giovanni Agnelli, 1989, pp. 241-258. Freddi, G. (ed.), Scienza dell'amministrazione e politiche pubbliche, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1989. Graziano, L., Lobbying, pluralismo, democrazia, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1995. Grumm, J. G., The Analysis of Policy Impact, în F. I. Greenstein și N. W. Polsby (ed.), Handbook of Political Science, Reading, Mass., Addison-Wesley, 1975, vol. 6, pp. 439-473. Gualmini, E., Le rendite
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Preambul / 52 O definiție preliminară / 52 Un proces complex / 55 Un proces cu mai multe faze / 60 Participarea electorală / 62 Participanții / 66 Raționalitatea participării politice / 73 Participarea în cadrul partidelor și organizațiilor / 79 Capitolul 3. Grupuri și mișcări / 84 Analiza grupurilor: pluralism și rigiditate socială / 84 Neo-corporatismul între reprezentare și participare / 95 Participarea politică prin mișcări colective / 98 Consecințele participării politice / 108 Capitolul 4. Alegeri și sisteme electorale / 114 Alegeri libere și concurențiale / 114 Alegerea în funcțiile monocratice / 117 Vot pluralitar, vot
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o oră. Am avut o discuție cu șeful UTC din Gdańsk, de la șantierele navale, ne-a prezentat situația politică, cererile sindicale, faptul că se negociază. S. B.: Ca pe o probă de normalitate. Ei erau învățați cu un soi de pluralism deja. Adică sindicatul a însemnat o disidență. A început dialogul între părți. D. T.: Era și rolul foarte important, să nu uităm, al Bisericii Catolice. Să nu uităm, polonezii au dat un papă. S. B.: Au dat un papă și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
autonomiei" lor și-au dat numele țării Ucraina, iar cealaltă jumătate, de sud, a rămas în frontierele legitime ale României. Caracterizată frecvent ca și spațiul geografic mai larg din care face parte printr-un conglomerat etnic, lingvistic, confesional, prin toleranță, pluralism cultural, cosmopolitism, mozaic de tradiții și obiceiuri, formarea și afirmarea unor personalități originale, într-un climat de sincretism, de influențe ale unor culturi și civilizații diverse, Bucovina face astăzi obiectul cercetării și evaluării trecutului ei din partea unor specialiști foarte diverși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
au drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ, indiferent de condiția socială și materială, de sex, rasă, naționalitate, apartenența politică sau religioasă. ... (2) Statul promovează principiile învățământului democratic și garantează dreptul la educație diferențiată, pe baza pluralismului educațional, în beneficiul individului și al întregii societăți. ... (3) Statul promovează principiile educației permanente. ... (4) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene au acces
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
și își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condițiile prezentei legi și în conformitate cu convențiile internaționale la care România este parte. Articolul 3 (1) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune au obligația să asigure, prin întreaga lor activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor și opiniilor, libera comunicare a informațiilor, precum și informarea corecta a opiniei publice. ... (2) Conținutul programelor Societă��ii Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie. ... Articolul 4 (1) Societatea
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
Constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop: ... a) exprimarea protestului ��mpotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică; ... b) susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic; ... ------------ Lit. b) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 568 din 19 octombrie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 30 octombrie 2001. c) propaganda pentru răsturnarea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 214 din 29 decembrie 1999 (*actualizată*) privind acordarea calităţii de luptător în rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126536_a_127865]
-
apărut structuralismul. Această nouă epistemă a avut, pentru științele sociale, un rol profund regenerativ, inclusiv - sau, poate, În primul rând - pentru istorie. Efectele ei nu au fost, Însă, numai pozitive. Interesul pentru orice formă de alteritate, prestigiul particularismului și al pluralismului au dus la estomparea noțiunii de ierarhie, la multiplicarea sistemelor referențiale și la un relativism axiologic, care a subminat considerabil ideea de Adevăr și unicitatea criteriilor de judecată. Acestea sunt Împrejurările În care a avut loc Întâlnirea, de care spuneam
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
cu impact asupra Îngrijirii sănătății, solidarității și protecției sociale, muncii și pieței muncii, educației și formarii continue etc.), ambientală (cu impact asupra utilizării resurselor și protecției mediului), culturală (cu impact asupra conservării și dezvoltării patrimoniului cultural național și internațional, promovării pluralismului cultural, necesitații protecției minorilor, dezvoltării industriei multimedia și producției. Dacă dintotdeauna lumea și-a făurit bogățiile din resursele pământului acum omenirea se află În fața unei noi revoluții tehnologice datorită căreia societatea fabricilor tradiționale lasă locul „societății creației” iar robotul vine
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
pentru schimbarea în bine, conștientă însă de sacrificiile economice necesare ieșirii din dezastrul generat cu iresponsabilitate de foștii guvernanți ai țării. Coaliția guvernamentală își propune să creeze în România o societate deschisă și libera, caracterizată prin respectul diversității și al pluralismului, în care democrația, statul de drept și drepturile omului să constituie fundamentul prosperității și demnității fiecăruia, al justiției și al solidarității sociale. În acest sens, Guvernul va promova, în condiții de responsabilitate și transparența, o politică ce va fi orientată
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public. Articolul 2 În activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, precum și pluralismul politic, contribuie la educarea politică a cetățenilor și încurajează participarea acestora la viața publică, influențează formarea opiniei publice, formează cetățenii capabili de a-și asuma responsabilități politice, participă cu candidați în alegeri și, unde este cazul, potrivit legii, la constituirea
LEGE Nr. 27 din 26 aprilie 1996 a partidelor politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114123_a_115452]
-
nu le-ar reveni obligația de a respecta legea în această calitate, ci în aceea de cetățeni, îndatorirea de a depune un jurămînt ar fi echivalentă cu un mandat imperativ, prohibit de art. 66 din Constituție și ar fi contrară pluralismului politic. În temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , s-a cerut punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului care, cu adresa nr. XXII/14/1994, a comunicat acest punct de vedere, solicitând respingerea sesizării, întrucît
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
calitatea de titular al dreptului de informare de la Camera și comisiile parlamentare la senator, desi constituie un aspect al controlului parlamentar care nu poate fi conceput că un atribut personal al senatorului. O asemenea soluție este contrară autonomiei administrative și pluralismului politic pe plan local, întrucît ar putea fi exercitată cu referire la aspectele confidențiale, privind procesul de elaborare a unei decizii, precum și în dauna opțiunii politice pe plan local, dacă aceasta este diferită de aceea a partidului din care face
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
respectarea obligațiilor constituționale ale parlamentarilor, aceasta obiecție este neîntemeiată, respectarea legii și a supremației Constituției fiind o îndatorire a oricărui cetățean, fie că este sau că nu este parlamentar. În acest sens, obligația depunerii jurământului nu poate fi contrară principiului pluralismului politic care nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune respectul legii. 23. Prevederile art. 164 din regulament privind biroul senatorial șunt neconstituționale. Pe de o parte, ele au în vedere statutul senatorului, care, așa cum s-a arătat, sub aspectul definirii sale, este
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
autoritățile publice, reprezentind o garanție a principiului prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, liberă dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate". Se reține că legiuitorul constituant operează, în art. 26 alin. (1), cu trei noțiuni: viața intimă, viața familială și viața privată, iar alin. (2) al aceluiași articol obligă la o circumstantiere a acestor
DECIZIE Nr. 81*) din 15 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110379_a_111708]
-
au implicații în evoluția pe termen mediu și lung a acesteia; - țin seama de schimbările privind: bazele ideologice ale societății; structurile de educație; activitățile profesionale; modul de utilizare a timpului liber; factorii demografici; modelele culturale; grupurile sociale prioritare; diversitatea și pluralismul valorilor; - au în vedere: dezvoltarea intelectuală și spirituală a personalității umane; asimilarea valorilor culturale fundamentale; formarea sentimentului estetic și a judecaților de valoare, dezvoltarea spiritului critic, precum și stimularea capacităților creatoare ale omului; - urmăresc însușirea cunoștințelor și a deprinderilor profesionale care
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
în Biblie 113. Ruxandra Cesereanu - Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste 114. Gail Kligman - Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania (ediția a II-a) 115. Anca Manolescu - Europa și întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan 116. Jean Delumeau - Liniștiți și ocrotiți. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată (vol. II) 117. Seneca - Despre binefaceri. Despre îngăduință (De beneficiis. De clementia) 118. Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir - Explorări în comunismul românesc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]