2,913 matches
-
individul nu există decât În calitate de membru al comunității sale de origine. Întoarcerea la etnicitate nu mai are, cu siguranță, astăzi virtuțile emancipatoare pe care i le-am atribuit mai sus, pentru că ignoră În mod fatal faptul că posedăm cu toții o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la ceea ce este mai specific uman: afirmarea „diferențiabilității” noastre individuale (Devereux, 1967). „Dreptul la diferență” riscă să ducă la dreptul la Închidere. Ar trebui oare această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la sisteme diferite de interpretare, care nu pot fi Întotdeauna convertite unul În celălalt. Valorile exprimate Într-un sistem oarecare nu pot fi decât relative sau convenționale. Din această cauză, omul contemporan trebuie nu doar să se obișnuiască cu o pluralitate de comunicări, ci și să le Înțeleagă exprimate În moduri diferite. Or, dacă diversității situațiilor Îi corespunde diversitatea interpretărilor, acestea din urmă se elaborează Într-un context dat și În care trebuie, eventual, să se justifice. Condițiile de elaborare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
simultan În toate cele trei referințe prin complexitatea problemelor cărora trebuie să le facem față. Suntem astfel obligați să coordonăm aceste multiple Înscrieri conform principiului pe care Luc Boltanski și Laurent Thévenot Îl numesc „economia grandorii”. Înscrierea noastră Într-o pluralitate de lumi (numite și „Cetăți”) ne conduce la situația următoare. Conform acestor autori, „Într-o societate diferențiată, fiecare persoană trebuie să Înfrunte zilnic situații care țin de lumi distincte, să știe să le recunoască și să se dovedească În stare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consideră, prin urmare, că binele comun trebuie adaptat la diversitatea preferințelor morale ale indivizilor. Cea de-a treia idee privește așa-numitele concepții „procedurale”. Valabilitatea și justificarea judecății politice trebuie să se bazeze exclusiv pe norme formale, În special din cauza pluralității orientărilor axiologice posibile. Sistemul politic trebuie să se abțină de la a lua poziție În conflictul dintre diferitele concepții despre lume, care trebuie să rămână În sfera privată. Ceea ce face ca, din această perspectivă, o societate să fie dreaptă „nu prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestuia ă respectiv, pe de o parte, tradiția clasică și creștină a legii naturale și, pe de altă parte, gândirea politică și morală a lui Hobbes ă explică fără Îndoială, În mare parte, tensiunea internă a operei sale și deci pluralitatea interpretărilor. Totuși, În limitele discuției noastre, putem distinge câteva puncte esențiale. Acestea se pot deduce din lectura Scrisorii despre toleranță (1686) și a celui de-Al Doilea Tratat despre cârmuire (1690). Așa cum nota Philippe Raynaud, la John Locke „«drepturile subiective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
valoarea și semnificația emoțională pe care individul le asociază acestei apartenențe” (Tajfel, 1981, p. 63). Fiecare individ are tot atâtea identități câte apartenențe sau, mai exact, câte „sentimente de apartenență”: construcția identitară se bazează pe percepții (categorisiri) care determină o pluralitate de afilieri, simultane și/sau succesive. Afilierea la un grup dat va fi determinată de comparația cu alte grupuri, pe baza unor criterii variate (naționalitate, limbă, profesie, sex etc.) ce permit evaluarea statutului acestui grup (endogrup) În raport cu altele. Atunci când comparația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și mixofobie Condițiile create de postmodernitate favorizează această concepție asupra metisajului (Baumann, 1995, p. 221): „În opoziție cu era modernă, cu ambiția sa de omogenizare, diferențele nu mai sunt privite ca o pacoste temporară, care va dispărea mâine; varietatea și pluralitatea formelor de viață sunt sortite să dureze, iar esența umanului pare a consta Într-o capacitate universal Împărtășită de a instaura și de a proteja ceea ce Paul Ricœur a numit ipseitate ă identitatea distinctă de celelalte identități. Atracția postmodernă față de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secolului XXI. În același timp, diversitatea subiectivă, adică cea pe care o percepem În viața de zi cu zi, tinde să crească, din cauza fluxurilor migratorii, a intensificării comerțului internațional și a reafirmării identităților etnice tradiționale. Din toate aceste motive, gestionarea pluralității constituie una dintre provocările majore pentru societățile moderne, iar drepturile minorităților sunt o dimensiune de neocolit a acesteia. Această tematică deschide un domeniu nou, cel al elaborării și evaluării politicilor publice corespunzătoare; regăsim aici problemele clasice de eficiență și echitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Beck, coordonator, 1998). Ar Însemna să nu ținem seama de contribuțiile sale de neînlocuit În domeniile tehnologic, informațional, logistic, sanitar, fără a uita nici de difuzarea extraordinară a ideilor și a modurilor de gândire și de mai buna cunoaștere a pluralității culturilor. Totuși, criticile repetate la adresa ei au cel puțin meritul de a fi ridicat o problemă fundamentală: cea a guvernanței la scară planetară, care rămâne incompletă, neadaptată și adesea ineficace. Dincolo de soluțiile puse În aplicare de state, de grupările regionale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Muzică și societățitc "Muzică și societĂȚi" Pluralitatea este o caracteristică esențială a muzicii, a cărei natură individuală și colectivă răspunde nevoilor primordiale de exprimare ale umanității, incarnând, prin stilurile și tendințele sale, diversitatea culturală a societăților și a modurilor de a accede la transă ale acestora (Rouget
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
O formă nouă? Un tip nou? Trebuie oare, În mod corelativ, să-l combatem așa cum am combătut rasismul „clasic”? Aceste Întrebări presupun că trebuie pusă la Îndoială justețea folosirii singularului: se poate avansa ipoteza existenței mai multor rasisme. Și, pe lângă pluralitatea lor, trebuie să ținem seama de caracterul lor „evolutiv”: polimorfismul a ceea ce numim „rasism” pare inseparabil de metamorfozele sale. Neorasisme fără „rasă”: de la diferențialismul cultural la geneticismul social Trebuie să insistăm asupra unei duble constatări, dacă pornim de la ceea ce se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă În esențializarea atitudinilor atribuite indivizilor, fie ele rasiste sau nu, neglijând În egală măsură factorii de situație și pe cei care țin de pluralitatea mizelor (Pettigrew și Meertens, 1993; Jackson et alii, 1993), ceea ce implică mai cu seamă faptul că există nu una, ci mai multe chestiuni rasiale, legate de politici publice distincte (de exemplu, protecția sau ajutoarele sociale, egalitatea În drepturi și tratamentul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În special În cadrul practicilor sau deontologiilor profesionale) sau unei societăți date (obiectivul fiind În acest caz acela de a „asigura prosperitatea publică” cu ajutorul preceptelor și interdicțiilor definite instituțional), ele iau formă de reguli sau modele, Învățate și Împărtășite de o pluralitate de persoane, legitimate prin valori, organizate În sisteme care funcționează ca niște coduri sau ghiduri și a căror nerespectare sau transgresare este sinonimă cu devianța și susceptibilă să antreneze sancțiuni ori să provoace reacții de dezaprobare sau de ostracizare. Dacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de contrarii ca fiind dihotomii absolute Între care nu poate fi creată nici o punte de legătură. Obiectivul nostru este să arătăm că este important să unim ceea ce, deseori, avem tendința să separăm. Nu suntem condamnați să alegem Între universal și pluralitate. ν După cum a amintit Dominique Schnapper (Schnapper, 1998, pp. 36-69), există două forme elementare, pentru a folosi cuvintele lui Durkheim, ale relației cu Celălalt. În prima formă, acesta este judecat În raport cu propria mea cultură, iar diferența nu poate fi interpretată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi deci „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale sau ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Întoarcerea la etnicitate la care ne invită relativiștii radicali neglijează faptul că noi posedăm o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la aspectul omenesc cel mai specific: diferențiabilitatea individuală. În aceste condiții, „dreptul la diferență” nu poate antrena decât un drept la izolare. Fiecare cu cultura sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
presupoziția unor norme etice universale. Nu neglijăm oare astfel dimensiunea polemică a actelor de interlocuțiune? Nu ne aflăm, Împreună cu Habermas și Apel, În prezența unui formalism raționalist legat de primatul rațiunii teoretice? Așa cum subliniază Taguieff, „un spațiu populat de o pluralitate de opinii și de «prejudecăți» este locul În care se impune legătura dialogică Între oameni: retorica are ca domeniu legitim spațiul argumentației rezonabile, ireductibil la cel al demonstrației raționale conduse de constrângeri logice” (Taguieff, 1988, p. 455). Trebuie să facem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-adevăr, tuturor conflictelor care au legătură cu dreptatea socială. De altfel, universalismul deliberativ nu este doar o regulă a argumentației. El apără principii substanțiale care furnizează condițiile necesare deliberării asupra unor conflicte morale fundamentale. În lumea noastră, confruntată cu pluralitatea valorilor și culturilor, nu putem concepe un universalism consecvent uitând că relația constituie, În același timp, faptul primordial al realității umane și norma centrală a acestei realități. Doar interiorizând regulile competenței comunicative omul devine subiect. Subiectul este deci cel care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
putem concepe un universalism consecvent uitând că relația constituie, În același timp, faptul primordial al realității umane și norma centrală a acestei realități. Doar interiorizând regulile competenței comunicative omul devine subiect. Subiectul este deci cel care face pariul că, În ciuda pluralității codurilor și a apartenenței noastre la comunități singulare, comunicarea este posibilă. De aceea, la nivelul politicului, exigența universalistă se transformă Într-o misiune fără sfârșit, aceea a coexistenței necesare Între două tipuri polare de solidaritate: una bazată pe sânge, iar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune (poporul suveran
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune (poporul suveran). Pe un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
perceperea selectivă a obiectului nou sau ciudat). Cât privește ancorarea, aceasta presupune punerea În aplicare ușor modificată sau, dimpotrivă, alterarea completă a reprezentărilor existente În mintea actorului confruntat cu un obiect problematic sau straniu. Ea trimite la varietatea (legată de pluralitatea inserțiilor sociale și a modurilor de interpretare a lumii) Însușirilor aceluiași obiect de reprezentare. Ancorarea corespunde deci diversității RS Înseși, care trebuie gândită ca un „sistem expert” ce leagă diferite drumuri și soluții, uneori opuse, pentru a rezolva aceeași problemă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ca „dominație totală”, totalitarismul se distinge de despotism și de tirania clasică. Statul total presupune un partid unic, iar acesta este devotat și se află sub tutela unui șef carismatic sau a unui secretar general. Societatea civilă este distrusă, iar pluralitatea condiției umane negată. La nivel politic, separarea puterilor dispare prin fuziunea dintre partidul unic și stat, fie că aceasta se realizează În favoarea statului (fascismul italian), fie că statul se identifică cu partidul (stalinismul) sau că statul devine instrumentul partidului. Nici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau există Încă: „Dacă tirania poartă În ea germenul distrugerii sale, pentru că teama, principiul său de acțiune, este antipolitică, totalitarismul poate fi considerat, la limită, chiar un non-regim, pentru că dezolarea Împiedică, prin Însăși existența sa, care este o negare a pluralității, crearea oricărei legături politice și constituirea oricărui spațiu Între oameni În care să se poată manifesta calitatea lor de ființe pentru libertate și pentru un nou Început” (Abensour, 1996, p. 38). Distrugere a ființei politice a oamenilor, regimul totalitar distruge
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este doar un ansamblu de texte, ci și o practică discursivă; ipoteza situării practicii discursive în contextul practicilor intersemiotice. În absența unui obiect de analiză bine circumscris și a unui mod de investigație propriu, analiza discursului rămîne deschisă către o pluralitate de abordări, printre care cea sociolingvistică, psiholingvistică, pragmatică, semiotică, argumentativă, ceea ce confirmă multitudinea formelor de analiză la care se pretează discursul. P. Charaudeau și D. Maingueneau sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reacțiile sale. Totuși, nici conceptul nou nu elimină ambiguitățile de interpretare: folosit la singular, el desemnează locul destinatarului; la plural, el face referire la ambii parteneri ai comunicării verbale, dar nu se știe întotdeauna dacă pluralul face trimitere la o pluralitate de destinatari (tu + tu) sau la doi interlocutori (eu + tu). Pe de altă parte, dacă noțiunea "co-enunțiator" este identificată cu destinatarul prezent în situația de comunicare, în acest caz, el trimite la o viziune interacționistă, în care toate enunțurile sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]