1,541 matches
-
data crimei. Este eliminat dintre suspecți. De asemenea, neagă că ar fi fost vreodată logodit cu E. Short. 12. Numeroase alte informații au fost oferite telefonic către toate secțiile de poliție din Los Angeles și la Biroul Șerifului. Apelurile cu poante proaste au fost ignorate, iar celelalte au fost direcționate către Divizia Centrală, Biroul Omucideri. Toate informațiile sunt îndosariate și verificate. XXXXXX 13. Informații verificate privind domiciliul: în 1946. E. Short a locuit la următoarele adrese. (Numele care însoțesc adresele sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
I se tăie răsuflarea. Trase adânc aer în piept și își reluă bășcălia: Vă credeți deștepți, nu-i așa? Tu ești ăla rău și prietenul tău e ăla bun. Tu mă lovești, el mă salvează. Băi, caraghioșilor, nu știți că poanta asta e fumată de când eram la grădiniță? Mi-am masat mâna dreaptă. Mă durea încă după loviturile pe care i le dădusem lui Lee Blanchard și lui Joe Dulange. — Eu sunt tipul de treabă, Cecil. Bagă la cap chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care trece, sunt tot mai ispitit să bat la ușă sau să dau buzna drept înăuntru. Imaginația mea mi-o înfățișa pe Madeleine în pielea goală, iar pe mine dându-i gata pe ceilalți membri ai familiei Sprague cu niște poante spirituale. Apoi aleea se lumină. Am auzit ușa de la intrare trântindu-se, iar farurile Packardului se aprinseră. Mașina ieși pe Muirfield, viră scurt la stânga pe 6th Street și se îndreptă spre est. Am așteptat prudent vreo trei secunde, apoi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-i Georgie? Bătrânul se foi. — Probabil că stă într-una din casele mele libere. Îți aduc o listă. — Adu-mi și pașapoartele voastre. Emmett părăsi câmpul de luptă din dormitor. Chiar mi-ai plăcut, Bucky. Sincer, zise Madeleine. — Păstrează-ți poantele astea pentru tati. Acum tu ești aia care pantaloni în casă, așa că păstrează-ți dulcegăriile pentru el. — Ce ai de gând să faci? — În primul rând mă duc acasă și pun totul pe hârtie, după care atașez documentul la niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nevoie să-mi redistribui sarcinile, spuse Leigh gândindu-se la autorul acela de memorii care suferea de oboseală cronică, la romancierul a cărui carte aștepta să primească aprobare și actorul de comedie devenit scriitor care o suna să-i spună poante noi de cel puțin de trei ori pe săptămână. Telefonul lui Henry începu să sune și o clipă mai târziu secretara lui anunță prin intercom că îl căuta soția. — Gândește-te la ce ți-am spus, Leigh, zise el ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Învățați la chimie, iar tu explici foarte serios o ecuație cu tetraoxidul de crom care nici nu există. Pe scări, prietenul tău, Țanovici, Îți spune că de Revelion o să te cheme pe la el. Se dă la televizor o emisiune cu poante de Mircea Crișan. Afară ninge În continuare. Zăpada s-a așternut peste străzile orașului. Totul este alb și lipsit de impurități. Doar În cameră mai stăruie un vag miros de țigări extrafine. Lux fără filtru. Cinci la leu. Prin nămeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
găsit și câte o porumbiță neranchiunoasă care s-a scandalizat că logomahicul ăsta de don Miguel scrie uneori Kultură cu K mare și, după ce-și atribuie abilitatea de a născoci vorbe de duh, recunoaște că e incapabil să fabrice poante și jocuri de cuvinte, întrucât, după cum se știe, pentru un asemenea public naiv la atâta se reduc ingeniozitatea și spiritul: la poante și la jocurile de cuvinte. Dar din fericire publicul acesta naiv pare a nu-și fi dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și, după ce-și atribuie abilitatea de a născoci vorbe de duh, recunoaște că e incapabil să fabrice poante și jocuri de cuvinte, întrucât, după cum se știe, pentru un asemenea public naiv la atâta se reduc ingeniozitatea și spiritul: la poante și la jocurile de cuvinte. Dar din fericire publicul acesta naiv pare a nu-și fi dat seama de alte drăcovenii ale lui don Miguel, căruia îi vine adeseori să o facă pe deșteptul, scriind bunăoară un articol și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Încât aveai impresia că i se putea lua pulsul prin ele. Avea câte o glumă pregătită pentru orice ocazie, pe care o Începea invariabil cu formula „Există un banc cunoscut“. Și izbucnea mereu Într-un râs zgomotos când ajungea la poantă. Fima, care auzise deja până la saturație de ce Întârziase mortul la Înmormântare, reuși totuși să scoată un râs ușor, fiindcă Îi era drag acel tiran cu inimă de aur. Wahrhaftig ținea tot timpul prelegeri cu vocea lui autoritară, tunătoare, despre tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ținea șoferilor de taxi din Ierusalim un seminar permanent despre legendele hasidice și povestirile religioase. Era un povestitor pasionat. Avea obiceiul să comenteze istorioara și să insiste asupra moralei. Când spunea o anecdotă, obișnuia să explice, ca desert, care era poanta. Uneori continua, arătând diferența dintre poanta aparentă și cea reală. Interpretarea glumei Îi făcea pe ascultători să râdă În hohote, ceea ce Îl Încuraja pe bătrân să spună și altele, apoi să le explice și pe acelea. Era convins că ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un seminar permanent despre legendele hasidice și povestirile religioase. Era un povestitor pasionat. Avea obiceiul să comenteze istorioara și să insiste asupra moralei. Când spunea o anecdotă, obișnuia să explice, ca desert, care era poanta. Uneori continua, arătând diferența dintre poanta aparentă și cea reală. Interpretarea glumei Îi făcea pe ascultători să râdă În hohote, ceea ce Îl Încuraja pe bătrân să spună și altele, apoi să le explice și pe acelea. Era convins că ceilalți nu prindeau poanta și că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
arătând diferența dintre poanta aparentă și cea reală. Interpretarea glumei Îi făcea pe ascultători să râdă În hohote, ceea ce Îl Încuraja pe bătrân să spună și altele, apoi să le explice și pe acelea. Era convins că ceilalți nu prindeau poanta și că era de datoria lui să le deschidă ochii. În tinerețe scăpase de bolșevici la Harkov, studiase chimia la Praga, apoi venise la Ierusalim, unde Începuse să producă rujuri de buze și pudră Într-un mic laborator casnic. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
NIETZSCHE. Se referea la filosoful dement. Ei, În noaptea următoare a venit unul și mai isteț și a scris: FRIEDRICH NIETZSCHE A MURIT - SEMNAT DUMNEZEU. Stai o clipă, că n-am terminat. Dă-mi voie să-ți explic unde e poanta, dar Între timp pune ceainicul pe foc și toarnă-i, te rog, tatălui tău o picătură minusculă din Cointreau-ul acela pe care ți l-am dăruit săptămâna trecută. Apropo, a cam venit vremea să văruiești ruina asta, Fimucika. Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
hohote, tatăl decise să-l mai delecteze cu o poveste legată de călătoriile cu trenul - de astă dată despre o pereche aflată În voiaj de nuntă, nevoită să solicite sprijinul controlorului. —Și Îți dai seama, Efraim, care este aici adevărata poantă? Nu comportamentul miresei, ci stupiditatea mirelui. Era un adevărat shlemazel. Fima repetă În gând cuvintele doctorului Eitan: „I-aș spânzura pe-amândoi“. Dar care e diferența dintre un nătâng și un ghinionist știi, Efraim? Nătângul e cel care varsă Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și cocoșului, răspunde: „Nu rețin exact lungimea, domnule Smith, dar lățimea e la fel ca la dumneavoastră“. Apropo, am auzit istoria asta povestită de un tontălău care a spus Rusia În loc de America, iar cu asta a reușit să strice toată poanta, pentru că acolo la ei, În Rusia, distanța dintre șine e mai mare, e diferită față de cea de la de noi și față de cea din tot restul lumii. Fără nici un motiv. Așa, ca să fie. Ca să facă În ciudă. Ca Napoleon Bonaparte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Încât invadatorii să nu le poată folosi. Ce voise să-i sugereze? Fima simțea acum că discuția se Învârtise fără Încetare În jurul unui punct pe care Îi venea greu sau nu Îndrăznea să-l exprime direct. Din pricina atâtor povestiri și poante, a atâtor cazaci și indieni, nu observase că bătrânul se plângea de lipsă de aer proaspăt. Și doar tatăl său nu vorbise niciodată despre probleme de sănătate, În afară de glumele pe seama durerilor sale de spate. Acum Fima Își aminti de gâfâiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Își aminti una din istorioarele preferate ale bătrânului, despre un sfânt hasid celebru și un hoț de cai care Își schimbaseră Îmbrăcămintea Între ei, iar În felul acesta și identitatea, cu consecințe critice, tragicomice. Dar În ce vedea tatăl sau poanta reală, diferită de cea aparentă? Oricât se strădui să-și amintească, nu reuși decât să vizualizeze În minte, pentru o clipă doar, un han aflat la răscruce de drumuri, undeva În Ucraina, construit din bârne grosolane, În stepa Înzăpezită, Întunecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
jalnic, bolnăvicios, amintindu-și de noaptea de dinaintea aniversării sale: cum rămăsese treaz sperând că tatăl său va uita și rugându-se să nu uite. Bătrânul, după obiceiul său, nu făcuse decât o glumă. Iar tu, ca-ntotdeauna, n-ai prins poanta reală. Și acum, domnule prim-ministru? Începe cea de-a doua pubertate? Sau nici prima n-a trecut Încă? Într-o singură zi ai avut În brațe două femei și ai reușit să le pierzi pe amândouă, ba chiar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
taur sălbatic 2? Răspunsul este că Întotdeauna se va găsi câte un evreu excesiv de grijuliu care va insista să mănânce pește, fiindcă nu are Încredere nici măcar În cașrutul Atotputernicului În persoană. Și continuă explicându-i lui Fima unde era aici poanta reală, până când Fima avu senzația că prin firele telefonice se infiltrase mirosul caracteristic al tatălui său: un fel de cocteil est-european În care se Îmbinau un miros vag de colonie, un iz ușor de pilotă neaerisită, un damf de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe Oscar Wilde să scrie o piesă nouă pentru St James, ca urmare la succesul lui lady Windermere. Adăugă: — Aș vrea să mă pot duce cu el. Și cei doi râseră Într-un glas, poate mai tare decât o cerea poanta, mai eliminând din tensiuni. Desigur, Alexander nu avea o asemenea dorință. El aștepta cu nerăbdare să domine scena din pielea lui Guy Domville. Era un rol suculent, care impunea trei schimbări de costume, toate avantajoase, cu o minunată pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
chiar dacă nu sunt sigur dacă reacția celui șicanat a fost numai dorință de răzbunare sau dacă gestul meu răzbunător s-a petrecut în realitate și chiar ca o poveste demnă de a fi relatată; în orice caz, nu-i lipsește poanta. Cu noaptea în cap, mă văd bâjbâind printr-o bucată de pădure ninsă, dar încă întunecoasă, cu căni de tablă atârnându-mi și pe dreapta, și pe stânga. La dus am mers în pas alergător, acum nu mai înaintez decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mângâie părul. Mi se permite s-o țin de mână, mai mult nu. Asta se petrece cu intensitate în grajdul nevătămat al unei case țărănești ciuruite de gloanțe. Un vițel ne privește. Ah, dacă povestea asta ar avea și o poantă de dragul căreia să merite să sacrific adevărul plicticos. În jurnal, însă, aș fi putut să scriu doar atât: „Susanne poartă un șirag de mărgele de lemn, roșii precum cireșele...“ Sau poate că un șirag ca ăsta îl purta o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cascade se prăvălea șuvoiul de vorbe îmblânzite pe pagini întregi. În băi când fierbinți, când reci, modurile tradiționale de a povesti întinereau. Iar tăcerilor încăpățânate, torturile prin gâdilat le smulgeau țipătul de confirmare. Fiecare bășină își găsea ecoul. Și orice poantă avea valoarea de schimb a trei adevăruri sacrificate. Și, deoarece tot ce era realitate decurgea logic, tot logic era ca și ceea ce contrazicea realitatea să devină posibil. Astfel, în capitolul final al părții a doua din Ani de câine se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
edificiu era un pisoar, motiv pentru care a trebuit să plătim o amendă de cinci mărci. Apoi, mai târziu, Hans și Maria Rama, care ți-au făcut cele dintâi poze ca dansatoare: tu, intens luminată, în tutu și pantofi cu poante; atât de repede ai vrut deja să te muți de la dansul expresiv la baletul clasic, chiar dacă la tine partea superioară a labei piciorului era prea joasă și picioarele tale nu erau destul de lungi. Mai des decât mi-ar fi plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
curgă cantitatea mare de cuvinte acumulate în spatele lui. Iar Anna avea de gând să sufere în continuare din cauza exercițiilor de balet clasic. La madame Nora, în Place Pigalle, voia ea să învețe să facă piruete curate și să stea pe poante fără să se miște. La Paris am locuit la început în rue Alibert, în apropierea canalului Saint-Martin, unde se turnase unul dintre filmele noastre preferate, Hôtel du Nord, cu Arletty și Louis Jouvet. Mobilele noastre din Berlin, roata de modelaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]