2,904 matches
-
Schimbarea chimismului acestor ape în decursul timpului se datorează fenomenelor de drenaj, procesului de absorbție și schimbului de ioni dintre aceste ape și argilele peste care curg. Ceea ce reiese în mod incontestabil este faptul că apele actuale de adâncime din Podișul central moldovenesc, având o circulație slabă, au o mineralizare ridicată, mai ales cele din tortonian (sondele Socola, Nicolina). Nu avem date, dar n-ar fi exclus ca același lucru să fie valabil uneori și pentru sarmațianul mediu; în sprijinul acestei
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
mediu; în sprijinul acestei ipoteze pledează și studiul izvoarelor Drânceni și sondajul nr. 3 din Hârlău. La aceasta se adaugă și posibilitatea de a întâlni pânze de ape bine mineralizate, din cauza circulației lor reduse și în silurianul superior, din fundamentul Podișului central moldovenesc (sonda mare, izvorul B din Nicolina și sonda nr. 1 din Deleni, precum și sonda nr. 2 din Hârlău). Există deci o oarecare etajare după adâncime a apelor minerale în acest podiș. Cele cu mineralizare mai puternică sunt situate
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
reduse și în silurianul superior, din fundamentul Podișului central moldovenesc (sonda mare, izvorul B din Nicolina și sonda nr. 1 din Deleni, precum și sonda nr. 2 din Hârlău). Există deci o oarecare etajare după adâncime a apelor minerale în acest podiș. Cele cu mineralizare mai puternică sunt situate spre adâncime, iar cele cu mineralizare mai slabă spre suprafață. Verificarea acestui fapt ar avea o mare importanță balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
minerale în acest podiș. Cele cu mineralizare mai puternică sunt situate spre adâncime, iar cele cu mineralizare mai slabă spre suprafață. Verificarea acestui fapt ar avea o mare importanță balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele ar putea fi extrase după necesitățile balneologice, fie din silurian, fie din tortonian sau eventual din sarmațianul mediu. Trebuie de asemenea amintit că în cuprinsul Podișului central moldovenesc se găsesc și nămoluri cu proprietăți curative, cum este
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele ar putea fi extrase după necesitățile balneologice, fie din silurian, fie din tortonian sau eventual din sarmațianul mediu. Trebuie de asemenea amintit că în cuprinsul Podișului central moldovenesc se găsesc și nămoluri cu proprietăți curative, cum este cel de la Lețcani, județul Iași, analizat de Botezatu, sau cel de la Pungești, menționat de Saabner-Tuduri. Formarea acestor nămoluri este datorată unor fenomene biologice și biochimice actuale, similare desigur celor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ferate. Sărurile acestui nămol provin din aluviunile Bahluiului 51 și au fost antrenate de apele de șiroire din argilele sarmațiene care alcătuiesc vecinătățile imediate sau mai îndepărtate ale acestui lac. Un fenomen interesant este și formarea izvoarelor de gloduri din Podișul Moldovei de la Ciorbești, Vocotești, județul Iași, descrise de P.Enculescu și care ar putea prezenta de asemenea un interes terapeutic. Se poate aprecia astfel că numărul mare de surse hidrominerale existente în regiunea care ne interesează, varietatea și dispersarea lor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în conținut și proprietăți terapeutice, cuprinzând majoritatea tipurilor de ape folosite în balneologie. Cunoașterea zonelor hidrogeochimice permite să se facă noi captări de izvoare. Sursele și sondajele existente au adus informații valoroase asupra apelor din silurianul, tortonianul și sarmațianul fundamentului podișului Moldovei. Ar fi necesare sondaje noi pentru completarea studiului de față. Dar aproape toate izvoarele aflate în zona de care ne ocupăm nu sunt amenajate pentru captare. Lipsa zonelor de protecție balneară a constituit una din cauzele cele mai frecvente
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
local), clima nu este uniformă. Pe lângă variația în timp, vorbim și de o distribuție neuniformă în spațiu. Sub acest aspect, în cuprinsul județului putem vorbi de existența unui climat specific dealurilor înalte care, după I.Gugiuman (1960), cuprinde regiunile aparținând podișului Sucevei și podișului Bârladului. Acest climat este caracterizat printr-o durată reală de strălucire a soarelui de cca. 2.100 ore anual, temperaturi medii anuale, cu mici excepții mai mici de 90, prin amplitudini medii anuale reduse și precipitații atmosferice
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
este uniformă. Pe lângă variația în timp, vorbim și de o distribuție neuniformă în spațiu. Sub acest aspect, în cuprinsul județului putem vorbi de existența unui climat specific dealurilor înalte care, după I.Gugiuman (1960), cuprinde regiunile aparținând podișului Sucevei și podișului Bârladului. Acest climat este caracterizat printr-o durată reală de strălucire a soarelui de cca. 2.100 ore anual, temperaturi medii anuale, cu mici excepții mai mici de 90, prin amplitudini medii anuale reduse și precipitații atmosferice în jur de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
durată reală de strălucire a soarelui de cca. 2.100 ore anual, temperaturi medii anuale, cu mici excepții mai mici de 90, prin amplitudini medii anuale reduse și precipitații atmosferice în jur de 600 mm anual. Climatul regiunii înalte a podișului Sucevei este mai rece și mai umed decât cel al podișului Bârladului, din sud, unde radiația solară este mai ridicată. Nord-estul județului aparține ținutului climatic al dealurilor joase. Acesta este caracterizat prin temperaturi medii anuale cu valori mai mari de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
anual, temperaturi medii anuale, cu mici excepții mai mici de 90, prin amplitudini medii anuale reduse și precipitații atmosferice în jur de 600 mm anual. Climatul regiunii înalte a podișului Sucevei este mai rece și mai umed decât cel al podișului Bârladului, din sud, unde radiația solară este mai ridicată. Nord-estul județului aparține ținutului climatic al dealurilor joase. Acesta este caracterizat prin temperaturi medii anuale cu valori mai mari de 90C și amplitudini termice medii anuale mai reduse decât în ținutul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
localități vor ține seama de plantarea în asemenea locuri, acordându-le o finalitate, așa cum am văzut în multe spații destinate cultivării plantelor medicinale. Fondul balneoclimatic în perspectiva valorificării pe plan local Analizând harta zonei în discuție, partea de N a Podișului Moldovenesc, putem vorbi de un ecosistem în interacțiune cu mediul de viață, formând o unitate funcțională din interdependența ommediu. Imensitatea și varietatea ecosistemelor influențează constant sănătatea și viața oamenilor. Nu de multă vreme, se acordă oarecare prioritate biologiei umane, justificată
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
balneară Nicolina Așezare Stațiunea este așezată în cartierul Nicolina al orașului Iași, în apropierea gării internaționale, pe albia aluvionară a râului Bahlui, sub dealul Galata, de care este despărțită de râul Nicolina. Altitudine: 43 m. Clima În cadrul climatului continental, caracteristic Podișului Moldovenesc, în stațiune se individualizează un climat de depresiune intracolinară, alimentat cu aer provenit din zonele cu vegetație abundentă situate în NE orașului. Temperatura medie anuală este de 9,60C. Precipitațiile sunt reduse - sub 500 mm media anuală. Vânturile dominante
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ia naștere în urma procesului chimic și apoi biochimic dintre apa minerală, puternic sulfuroasă, și suportul argilos depus în bazine și sub influența factorilor climaterici locali. Stațiunea balneoclimatică Strunga Așezare geografică Stațiunea balneară Strunga este situată în partea de vest a Podișului Central Moldovenesc, la o depărtare de 53 km de Iași, 7 km de Târgu Frumos și 30 km de orașul Roman, fiind dominată de înălțimile Soci și Masa Tâlharilor. Aceste înălțimi sunt acoperite cu păduri de copaci bătrâni, cu aspect
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Mare și biserica ctitorită de un sfetnic al domnitorului Petru Aron. Sub raport geologic și geografic, localitatea Băiceni se găsește la extremitatea sud-estică a Dealului Mare a Hârlăului în zona de contact cu Câmpia colinară a Jijiei. În această parte Podișul Moldovenesc este constituit la bază dintr-o alternanță de nisipuri și marne argiloase peste care se află o cornișă (pe la 250 m altitudine) formată din gresii oolitice calcaroase. Întreaga succesiune de depozite aparține ca vârstă geologică sarmațianului mediu. N. Macarovici
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
influențat de orientarea pantelor NV-SE, predominând vântul din NE - Crivățul. Viteza acestuia este diminuată de vegetația lemnoasă cu 6 m/s. Microclimatul masivului păduros Bârnova, datorită condițiilor locale de relief și vegetație, se înscrie în subtipul climatului dealurilor și podișurilor, cu caracter bioclimatic de pădure. Apele subterane superficiale apar la zi la poalele versanților, din acumulările condiționate de succesiunea straturilor de gresii, calcare, argile vinete, gălbui și galbene, cu intercalări de nisipuri și argile nisipoase. Sursa de lângă sanatoriul TBC se
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Catedra de chimie anorganică a IMF Iași. Sub raport hidro-geologic, s-a precizat că ivirile mineralizate sunt situate la contactul dintre argila marnoasă din fundament și pachetul gros de nisipuri fine, ambele componente ale complexului sarmațian, foarte bine răspândit în Podișul Moldovenesc. Prezența argilelor marnoase impermeabile cu înclinare către SE a obligat apele subterane infiltrate în depozite mai grosiere din argile să dreneze spre Valea Bohotin. Apa se mineralizează prin spălarea sărurilor remanente ce au fost depuse în același timp cu
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sub piscul Jugastru, ivirea Cenușa (9 km) la marginea dealului Mormântul Babii. La fel și locuri Arsuri, aflat la 4 km de Sinești. Piscurile menționate fac parte din masivul deluros Dogarul. Formarea ochiurilor are particularitățile numeroaselor ochiuri similare aflate în Podișul Moldovenesc, distribuite pe șesul aluvionar al unor râuri. La fața locului, ivirile se prezintă circulare, având un caracter central. Restul arealului este acoperit de o crustă loessiană. În interior se află o masă semifluidă, formată din argilă vânătă, iar examenul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de numai 5,7 m s-au întâlnit ape hipertonice, deosebite din punct de vedere calitativ. Este posibil ca acest foraj să fi întâlnit ape suprafreatice, cu caracter lenticular, astfel de ape fiind cantonate în toate categoriile de soluri ale Podișului Moldovei. În România se cunosc puține ape sulfatatesodicomagneziene, în care raportul Ca2+ / Mg2+, exprimat în mEq%, să fie atât de mic (0,19). De regulă acest raport este supraunitar și, cu cât este mai mare, cu atât efectul terapeutic al
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nimeni în preajmă, spunând cu voce scăzută, aproape de taină : „Vedeți, să aveți grijă la Iași. Sunt și multe vrăjitoare care merg acolo”. Accentuează în mod nefiresc cuvântul „acolo”, însoțindu-l cu o înclinare complice a capului. Pe măsură ce trenul avansează în podișul Moldovei, încep să sune telefoanele celor din jur, se dau și se primesc acatiste și pomelnice prin intermediul banalei minuni tehnologice. Port o discuție aprinsă cu un grup de patru femei de la țară, vârstnice. S-au urcat în tren din gara
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de pregătire și condamnare, să fie concentrați la Aiud, în vederea constituirii loturilor care trebuiau trimise pe front și ținute în linia întâi până la distrugerea lor fizică. Noaptea, legați la un tren personal, am străbătut întinsul înzăpezit al Carpaților și al Podișului transilvan. Spre dimineață ni s-a dat o pituță cu mălai, cam de 200-250 de grame, o bucățică de slănină sărată și o cană de apă. Există în viață despărțiri ca ruperea din rădăcină, ca prăbușirea unui edificiu în urma unui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, sărăturile Murighiol-Plopu și litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. ... (2) Limită vestică continentală a Rezervației este reprezentată de contactul Podișului Dobrogean cu zonele umede și palustre. ... (3) Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale Rezervatia este extinsă pe teritoriile a 3 județe: Tulcea, Constantă și Galați. ... Articolul 3 Valoarea patrimoniului natural al Rezervației este recunoscută prin includerea acesteia în rețeaua
STATUT din 18 aprilie 2002 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141583_a_142912]
-
ale acestora. ... Capitolul II Identificarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecție, amplasarea și înființarea acestora Articolul 6 (1) Perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole se înființează în zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării și Podișul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de secetă. Amplasarea se face pe bază de documentații tehnice, de regulă în rețele rectangulare, în mod eșalonat, în ordinea urgențelor, prioritate având terenurile situate în zonele cele mai aride. ... (2) Perdelele forestiere antierozionale se
LEGE nr. 289 din 15 februarie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind perdelele forestiere de protecţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142093_a_143422]
-
260. Janos Elisabeta, născută la 2 septembrie 1944 în localitatea Ciceu, județul Harghita, România, fiica lui Doboș Iosif și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 5026 Salzburg, Ferdinand Raimundstr. 20/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Miercurea-Ciuc, Str. Podișului nr. 11, județul Harghita. 261. Balint Iosif, născut la 13 martie 1958 în localitatea Boțești, județul Neamț, România, fiul lui Carmil și Lentă, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Huetteldorferstr. 252/1/6, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
hărții de la pagina 4 importanța situării României pe axele economice reprezentate. AUTOEVALUARE IGEOGRAFIE FIZICĂ 1 RELIEFUL ARMONIA ȘI PROPORȚIONALITATEA RELIEFULUI Relieful României este definit de mai multe caracteristici: - varietatea și deosebita complexitate a alcătuirii și evoluției sale. Există munți, dealuri, podișuri, câmpii și văi largi cu terase, depresiuni, iar la țărmul Mării Negre se află Delta Dunării și plaje de nisip. - proporționalitatea marilor unități de relief în repartiția lor teritorială. Munții reprezintă 28%, dealurile și podișurile 42%, iar câmpiile 30%, fapt care
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]