7,468 matches
-
exemplele inverse - atâtea câte le cunosc, (din fericire există și ele, chiar dacă puține) cele ale unor scriitori și gânditori (fie laici, fie credincioși) de o probitate morală exemplară excluzând orice fisură între operă și viață: regretatul Mare Rabin Alexandru Șafran, poeta Ana Blandiana, cărturarul Nicolae Balotă, cu toții de o bunătate, generozitate și delicatețe sufletească fără cusur. în acest spirit, aș dori să închei rândurile de față cu un citat din Caietul Albastru din jurnalul prof. Balotă (catolic practicant) exprimând repulsia acestuia
Operã și artist by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7945_a_9270]
-
Castelul Peleș, de la Sinaia, numai că jurnalistul francez Philippe Viguie-Desplaces are lacune referitoare la istoria României. Familia regală a României, o istorie incertă Jurnalistul notează că "regele Ferdinand I de România, un Hohenzollern, si fantastică lui soție Elisabeta de Wied (poeta încoronata de Academia Franceză sub numele de Carmen Sylva)" au fost cei care au construit Castelul. Elisabeta de Wied nu era soția lui Ferdinand I. Poeta era soția primului rege al României, Carol I. Ferdinand a fost urmașul la tron
Erorile presei occidentale despre România: nici lauda nu poate acoperi lacunele de istorie și geografie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/79534_a_80859]
-
regele Ferdinand I de România, un Hohenzollern, si fantastică lui soție Elisabeta de Wied (poeta încoronata de Academia Franceză sub numele de Carmen Sylva)" au fost cei care au construit Castelul. Elisabeta de Wied nu era soția lui Ferdinand I. Poeta era soția primului rege al României, Carol I. Ferdinand a fost urmașul la tron al lui Carol și nepotul de frate al acestuia. Mai mult, Castelul a fost construit din ordinul lui Carol I, nicidecum din cel al lui Ferdinand
Erorile presei occidentale despre România: nici lauda nu poate acoperi lacunele de istorie și geografie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/79534_a_80859]
-
rege al României, Mihai I”, scrie Le Figaro, în secțiunea dedicată domeniului și denumită „Acasă la regele Ferdinand”. Potrivit Adevărul, Le Figaro amintește de „Ferdinand I, din familia Hohenzollern și de soția sa, Elisabeta de Wied, cunoscută drept Carmen Sylva (poetă premiată de Academia Franceză), care au ridicat acest castel în 1877, capodoperă a stilului «trubadur», a cărui arhitectură complicată l-ar fi putut inspira pe Walt Disney”. „Interiorul nu dezamăgește. Realizat în lemn negru, plin de fantezie, este o minune
Le Figaro descrie Castelul Peleș ca fiind "un loc spectaculos" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79524_a_80849]
-
iar când poemul ia forma rugăciunii, nu mai știi care dintre cele două voci aparține omenescului și care - divinului, deoarece întrepătrunderea, reverberația sunt depline, întrebarea și răspunsul au devenit o singură entitate. Fericită este în unicitatea trăirii și exprimării o poetă ca Luminița Niculescu... Fericiți vor fi cititorii unei asemenea cărți, precum Prețul sufletului, căci ei se vor elibera pentru o clipă din strânsoarea acestei lumi...
O poezie de taină by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/7959_a_9284]
-
inspirate puneri la punct au calitatea de a fi complet lipsite de un adresă. Orice reproș, oricât de ferm, se menține în albia discursului public și - prin aceasta - politicos. Planul privat e, cu sistemă, exclus dintre teritoriile de conflict. Intransigentă, poeta plecată dintr-o Românie delirantă nu e, în nici un moment, tentată de vreo formă a violenței. Parcurgând nu doar printre rânduri, ci și, paroxistic, printre litere, Jurnalui suedez IV, putem descoperi esența - pe drept cuvânt uluitoare - a acestuia. Într-un
Frecvențe de emisie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7968_a_9293]
-
reproșa volumului că nu are claritate clasică (!). Totală inadecvare, dat fiind că Andrei Codrescu e un post-beatnik hârșit în luptele de gherilă cu Sistemul, în timp ce Ruxandra Cesereanu rămâne o suprarealistă obținându-și lucid pasele și transele imaginative. Dintre cei doi, poeta de la Cluj riscă mai mult. Pe lângă discursul poetic bine închegat și cu numeroase fragmente memorabile al amerikanului, capriciile fantasmale ale pianistei ar putea să pară extravagant-minore. În Nașterea dorințelor lichide, volum de așa-zisă proză poetică, ingredientele erau atât de
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
multă voie bună și tragere de inimă: Așa sta întinse toate bucate Pe țelina verde și ierboasă înaintea șetrei desfătate; Toți oaspeții ședeau ca la masă Numai Dârloi, ce era nun mare, Stând, ura și bea tot în picioare... Ah, poete, rușinos mai ești! N-ai zis cum am zis eu și cum zice și originalul cercetat de acest, mediocru, nu spun, însă, exact, Tălălău... Versiunea adevărată: - Toți oamenii șezând la masă Beau din cur, dar nunul mare Dârlosul ura și
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
și cu stări halucinante sau cu dorința nestinsă de a transforma vrăjitorește lumea. în Leoaica adormită, tematica se diversifică și procedeele se rafinează... Versurile par născute din Ťvoluptatea unui chin cum apa prefăcută-n vinť. Convinsă de singurătatea ei sufocantă, poeta trăiește în același timp spaima celui mereu supravegheat." Scriu despre Mariana Bulat: Ulici, Piru, Manolescu, Tuchilă, Grinevici, și dispare din peisaj, lăsând și o traducere care apare la Univers, din Așug Alexer, poet azerbaigean. în fine, apari la redacția României
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
Arta care ar trebui să fie, pur și simplu, impunându-se în modul direct al oricărui poem pregnant, lasă loc prea des unor producții cu miză mică, subregională. Factura lor e îndoielnică. Femeia celor bătrâni, Sânge de mocofan, CV-ul poetei, E careva...? și alte texte sunt rău scrise și inabil concepute. Autorul "nouăzecist" are în vizor mai multe figuri locale, cărora le dedică asemenea poeme-pamflete: "Lumina maghiară din colțul buzelor/ mimesis catodic apocalipse locale &/ papioane patapievici-centrale/ după 3000 de ani
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
pisicii/ speranța poate oferi orice în afara/ prăjiturii democrației/ imensa lipsă de autoritate a lumii creată/ de un cur-scriitor/ a fătat un ou cu două nasuri/ în stratul de ceapă din penibilaoltenia -/ femeia celor bătrâni/ adică" (Femeia celor bătrâni); În cv-ul poetei se spune că s-a născut/ la Caracal/ dar nici vorbă că iubește criticii de la Nord/ țigla de pe latura estică a casei rânjește/ ca o vedetă la soare/ viermele se odihnește în măr/ azi a trecut Asia/ la Caracal poetul
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
că iubește criticii de la Nord/ țigla de pe latura estică a casei rânjește/ ca o vedetă la soare/ viermele se odihnește în măr/ azi a trecut Asia/ la Caracal poetul orașului este omagiat/ de comuniști și legionari/ ce-ar mai râde poeta/ (are maeștri născuți tot în Sud)/ mă gândesc să trec Asia" (CV-ul poetei). Cine e oare "femeia celor bătrâni"? Dar poeta născută-n Caracal? La cine se referă autorul când vorbește despre "criticii de la Nord" ori despre "maeștrii" sudici
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
vedetă la soare/ viermele se odihnește în măr/ azi a trecut Asia/ la Caracal poetul orașului este omagiat/ de comuniști și legionari/ ce-ar mai râde poeta/ (are maeștri născuți tot în Sud)/ mă gândesc să trec Asia" (CV-ul poetei). Cine e oare "femeia celor bătrâni"? Dar poeta născută-n Caracal? La cine se referă autorul când vorbește despre "criticii de la Nord" ori despre "maeștrii" sudici ai poetei care îl enervează? Ce poate să însemne, în limba română, "lumina maghiară
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
azi a trecut Asia/ la Caracal poetul orașului este omagiat/ de comuniști și legionari/ ce-ar mai râde poeta/ (are maeștri născuți tot în Sud)/ mă gândesc să trec Asia" (CV-ul poetei). Cine e oare "femeia celor bătrâni"? Dar poeta născută-n Caracal? La cine se referă autorul când vorbește despre "criticii de la Nord" ori despre "maeștrii" sudici ai poetei care îl enervează? Ce poate să însemne, în limba română, "lumina maghiară din colțul buzelor"? Lectorul își bate puțin capul
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
maeștri născuți tot în Sud)/ mă gândesc să trec Asia" (CV-ul poetei). Cine e oare "femeia celor bătrâni"? Dar poeta născută-n Caracal? La cine se referă autorul când vorbește despre "criticii de la Nord" ori despre "maeștrii" sudici ai poetei care îl enervează? Ce poate să însemne, în limba română, "lumina maghiară din colțul buzelor"? Lectorul își bate puțin capul cu aceste enigme rebusistice, după care își ia seama. Are totuși lucruri mai importante de citit și de făcut decât
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
uitate deseori, trecute cu vederea, în umbra unor autori cărora le face neprețuite servicii, dar nicidecum mai puțin de apreciat. Și de discutat. Portrete de scriitori Un foarte viu interviu a realizat, în nr. 212 din SUPLIMENTUL DE CULTURĂ, tânăra poetă și jurnalistă Elena Vlădăreanu. Cato Lein, fotograf specializat în portrete de scriitori, trece de partea cealaltă a obiectivului și vorbește despre munca sa. "La bază" pictor, norvegianul ajuns în Suedia a descoperit arta fotografiei în alb-negru și a început să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7698_a_9023]
-
Române. Începând cu titlul comentariului, Trăind "netrăitele", cronicarul nu își ascunde nicio secundă entuziasmul în fața evenimentului cultural la care a fost martor. Deloc atins de proverbiala invidie care circulă printre colegii de breaslă, Constantin Abăluță se bucură sincer pentru succesul poetei și găsește cuvintele cele mai potrivite pentru a descrie performanța artistică a Constanței Buzea. Revelațiile critice ale eseistului nu provin atât din punerea sub lupă a creației poetei, cât din încercarea de a ghici elementele care i-au produs vibrații
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
circulă printre colegii de breaslă, Constantin Abăluță se bucură sincer pentru succesul poetei și găsește cuvintele cele mai potrivite pentru a descrie performanța artistică a Constanței Buzea. Revelațiile critice ale eseistului nu provin atât din punerea sub lupă a creației poetei, cât din încercarea de a ghici elementele care i-au produs vibrații ale inimii, tresăriri estetice. Cuvintele se aștern aproape de la sine pe hârtie, ca într-un flux automat. Iar adevărul lor (cu siguranță, din punct de vedere rațional, relativ
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
rațional, relativ, incomplet, imposibil de verificat) deschide o poartă largă spre inima poetică a Constanței Buzea. Scrie Constantin Abăluță și emoția lui se transmite neciuntită celor care îl citesc: Cu capacitatea ei deosebită de a descoperi suferința din orice lucru, poeta nu are a se teme de nerecunoaștere; și aici, demersul ei are modernitatea blândă, neostentativă a unui Rilke. Cuvântul ferm, nici șoptit, dar nici arogant dezvăluit în piața cetății, cuvântul cumpănit înlăuntru, aflân-du-și în sine greutatea de care cei din
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
prietenie și politică. Poezia nu-i literatură În revista Acolada (Satu Mare, numărul 9 pe septembrie 2009) Ana Blandiana propune în articolul "Cum se scrie un poem?" o surprinzătoare și totodată seducătoare distincție între poezie și literatură. Poezia înseamnă, în opinia poetei, a spune mult prin foarte puțin, iar la limită a sugera cît mai mult frizînd tăcerea, în vreme ce literatura e risipă de cuvinte, fără preocupare de concizie și miez. Aș putea să vă vorbesc la nesfîrșit despre această impresia stranie că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
marxiste... în prelegeri democratice de istoria religiei". Cercetătorul foarte asiduu din arhivele CNSAS comunică alteori doar numele de cod al turnătorului, rămas indescifrabil (Melancolicul), dar adesea izbutește să-l deconspire, ca, de exemplu "Valeria", totuși străveziu, care era o "grațioasă poetă". Portretul ei ne dezvăluie o ființă a cărei conduită frizează sadismul. "Această Mata Hari balcanică" a turnat, la Radiodifuziune, "scriitori, regizori, redactori, prieteni sau dușmani", chiar și amanți, fiind "o adevărată mașină de delațiuni". Frica și pânda îi amintesc lui
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
de unde venim / și spre Cine ne ducem, fără margini, fără punct, / în traiectorii, în jupuitul de piele volum. / Ca să fim cum ne-a vrut Dumnezeu, trebuia să nu ne fi oprit din a nu fi" (Litanii la diferențele magice). Meditația poetei încearcă a aprofunda diferența dintre gol și plin, dintre vremelnicie și eternitate, "necontenind / a se împuțina prin cele ce se adaugă, necontenind / a se înmulți prin cele care scad" (Tripticul numărării), ca tot atîtea raportări la Neantul suveran.: "Nimic să
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
un mod de a-L celebra pe Dumnezeu chiar prin tortura la care ne supune, prin dramaticele îndoieli în care ne cufundă, cum socotea Simone Weil? Și dacă tot am amintit un nume feminin, să menționăm și momentele în care poeta noastră, aidoma unor credincioase celebre, izbutește a se apropia de Divinitate printr-o exaltare sentimentală, similierotică: "O, Doamne, cît de frumos este cerul / cît de frumoasă topirea, cît de albastru / frigul! Îți culci tîmpla pe umărul meu / ca pe o
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
Simona Vasilache Versurile de Fântâneru pe care le-am auzit, cu ani în urmă, de la o poetă din familia lui de suflete, au fost acestea: "Frate uituc, fugi de neamul ce vrea să te vadă;/ fii ascunsă, ne'nmugurită livadă". Le-am crezut, și le mai cred și azi, potrivite cu filosofia unui marginal, puțin cunoscut ca
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
rămâne om întreg printre atâția oameni incompleți, de a-ți păstra demnitatea într-o lume a micimii sufletești și prostului-gust. De altfel, și în prezent, vocea ei impune respect prin demnitate și prin lipsa de meschinărie. Recent, Ana Blandiana, admirabila poetă Ana Blandiana, asumându-și cu modestie rolul de editor, i-a publicat Doinei Cornea un Jurnal, document de mare interes și, în același timp, emoționant autoportret al celei care s-a împotrivit, de multe ori solitară, uneori susținută doar de
O lecție de demnitate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7290_a_8615]