8,144 matches
-
Repet: Nu suntem făcuți unul pentru celălalt. Să înțeleg că nu v-ați luat din dragoste? - sunase periculoasa întrebare a lui Gerard. Iubirea vine iubind, domnule Gerard, așa cum pofta de mâncare vine mâncând și pofta de plimbare, plimbându-te și pofta de a scrie la mașină scriind, etc. Așa vin toate poftele și tot așa se retrag. Căsătoria, îi dădea lui Gerard să înțeleagă, era pentru ea, o altă lume. Depărtată. În care avea senzația că încă n-ar fi ajuns
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
v-ați luat din dragoste? - sunase periculoasa întrebare a lui Gerard. Iubirea vine iubind, domnule Gerard, așa cum pofta de mâncare vine mâncând și pofta de plimbare, plimbându-te și pofta de a scrie la mașină scriind, etc. Așa vin toate poftele și tot așa se retrag. Căsătoria, îi dădea lui Gerard să înțeleagă, era pentru ea, o altă lume. Depărtată. În care avea senzația că încă n-ar fi ajuns cu adevărat. În care oamenii par să fi suferit brusc, de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
obicei și nemaipomenitul Grig își făcu apariția: Sărut mâinile, doamnă și domnișoarelor! Bună seara, domnilor! - zise oacheșul musafir cu nasul cârn, trecut deja în cea de-a doua tinerețe - Să vă fie de bine dacă ați cinat, iar dacă nu, poftă bună. Aceasta era vorba lui de câte ori apărea. Perorația lui era ca un fel de încălzire a vocii, ori se servea masa ori nu. Doar vedea foarte bine că cina tocmai se terminase. Apoi se așeză neinvitat, pe sacunul lui, răsuflând
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
rostind parcă mai cu sete, cele mai decisive cuvinte: - Lungă-i limba boului, dar nu știe grăi. Probabil că așa îi ieșea oful de la inimă, domnului Paloș. Discuțiile despre prieteni erau pentru pictor, un adevărat balsam. Îl observam cu câtă poftă respiră. E o avere și asta, domnule - zise gazda - să te caute prietenii. Dar, ca să te caute prietenii, trebuie să fii tu însuți receptiv la toți și la toate. Și să înduri multe. L-ai văzut pe Grig? Află că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bancurilor așa cum făceam la munte unde, la peste două mii de metri, se permitea să spui orice fel de glumă fără perdea. În fiecare seară Gerard venea acasă cu alte bancuri, care mai de care mai palpitante. Doamna General râdea cu poftă de parcă nu-i era a bună. Zicea: Dacă voi muri, numai după ceva îmi va părea rău: după bancuri după frumusețea asta verbală a omului simplu! Bancurile astea reprezintă, cu adevărat, o lume - aprecie Gerard. Reprezintă salvarea unei lumi, Pruncu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mai bună decât untul, nu?) și mâncând, chiar și fără salam, îl imitai pe fiul doctorului, tot așa cum imitai de Paște când mâncai friptură de miel, personajele din filme cu barbari, care rupeau din halca de carne sau mușcau cu poftă și întorceau mai apoi pe gât, paharele cu vin, unul după altul. Tu și cu fratele tău vă vedeați deja în filmele cu daci sau cu vikingi, luând parte la mesele lor pantagruelice. Și maică-ta râdea de voi. Aia
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
este pe începute. Și ce dați de băut? - își țuguie el gâtul lungind nota. Ce vrei: Coniac. Vodcă. Vermut. Cinzano. Bere. Cabernet. Coniac. Cuba Libri. - înșirau care mai de care dintre suporteri, bunătățile. Titi inspiră cu emoție totuși, înghite a poftă și povestește: Într-o vară, așa dovleci ni s-o fo’ făcut în cucuruz, colo, la delnița primită de bunicu’ de la ceape, de toată minunea! Acolo, micuțule, ți aduci aminte? Acolo, unde aveați voi locul până la colectivizare, în ’62. Știi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
locatarul temporar al spațiului meu interior, iar o parte din energia și vitalitatea mea rămăsese blocată în această capcană numită boală. Da, prieteni în final am reușit să rup atașamentul cu boala și am reușit să-mi recapăt energia, vitalitatea, pofta și plăcerea de viață. Eu nu doream decât să scap de durerile chinuitoare care îmi controlau ființa și mă adusese într-o stare deplorabilă. Erau atât de mari acele dureri încât eram dispusă să cheltui și să fac orice tratament
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să curgă peste capetele plecate ale cărăușilor. În cele din urmă, melodia s-a prefăcut într-un cântec de joc în toată regula. Ca și cum ar fi băut apă vie, ochii cărăușilor au început să sticlească de lumina bucuriei și a poftei de viață. Din când în când, se auzea câte o pocnitură din degete sau o chiuitură în surdină. Pâcu, ca un diavol, a pornit să cânte din ce în ce mai cu foc, încât, în cele din urmă, totul a devenit un vârtej care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Nici de această dată însă cuvintele nu și-au găsit cale... Mâncau și beau în silă parcă. Abia într-un târziu, Pâcu a început să vorbească: Să vezi, Dumitre, că o vreme n-o să mai avem nici somn și nici poftă de mâncare. Prea erau toate la locul lor... Și treaba și mâncarea și somnul veneau una după alta, ca la armată. Acum însă... Lasă, că ne-om învăța noi și cu asta. Vorba ceea: coteiul boierului s-o învățat să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
țiganul... Da’ ce-o făcut țiganul, Pâcule? O vrut să vadă dacă măgarul lui merge și fără de mâncare. Și tocmai când se lăuda că merge doar cu apă, paie și bătaie, i-o murit pocitania... Au râs, dar fără nici o poftă. Până una alta, nu uita, Pâcule: marți plecăm la târg, să mărităm boii și să ne încuscrim cu caii. Nu uită Pâcu așa o trebușoară. Chiar dacă o să-mi pară rău de bouleni, n-am să renunț la dorința mea... Spre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
gesturile și mișcările ei în jurul mesei cărăușilor păreau stângace. Privirile lui Hliboceanu nu-și găseau nici un sprijin parcă. Rătăceau din loc în loc, fără astâmpăr. Când Măriuța a terminat de pus cârnații în blidul fiecărui cărăuș, i s-a auzit glasul: Poftă bună, gospodarilor! Mulțămim de urare! - a răspuns Cotman cel tăcut. Cu mare încetineală, cărăușii au gustat în tăcere din rachiu. Apoi au început să mănânce. Mâncau într-o tăcere de biserică. Fiecare privea doar în strachina lui. Hliboceanu, uitându-se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
știa să găsească vorba potrivită și o spunea taman când era nevoie de ea. În seara asta, însă, aici la Crâșma din drum, parcă era altă lume... Nu mai era tăcerea din seara trecută. Se mânca și se râdea cu poftă, iar rachiul și ulcica cu vin nu aveau pricini de supărare că nu sunt întrebate îndeajuns... La apariția Măriuței în pragul bucătăriei cu chersânul plin de plăcinte, ochii cărăușilor au lucit gândind la plăcerea ce-i așteaptă... Pâcu a sărit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
spun - de la început - mâine seară, ha ha ha. Stați așa: n-am apucat să vă spun că Costache va trebui să stea cu oala plină cu vin pe aproape. Bun cuvânt? Așa spune, moș Pâcule. Toate au să fie după pofta inimii dumitale, iar noi te-om asculta ca pe Mesia - l-a asigurat Hliboceanu. Apoi ia-o și tu domol și om vedea noi - a convenit moș Dumitru. Dacă i-o venit mintea la cap și lui Dumitru, atunci îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să se uite la Hliboceanu, le-a așezat pe măsuța de lângă pat. Tăcută, s-a întors, gata să iasă, dar... s-a răzgândit. S-a întors cu fața spre Hliboceanu fără să-l privască și a îngăimat cu glas pierdut: Poftă bună!... Mulțămesc, Măriuță! Mulțămesc pentru bunătăți, iar tu nu mai fi supărată. Drept răspuns, Măriuța a plecat privirea în podea și - cu mers împleticit - s-a întors, a deschis ușa și a ieșit fără să se uite înapoi... Liniștea s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
voi la mine. Mă usuc de tot... Noi am zis că aici ești pe mâini bune și n-ai să ne duci dorul. Și eu aș vrea s-o am dădacă pe Măriuța - l-a liniștit Cotman râzând, mai cu poftă ca niciodată. Nu mă pot plânge. Dar una-i să stai închis într-o cămăruță și alta-i să hălăduiești pe cele drumuri... Ai vreme și pentru asta. N-au intrat zilele-n sac - l-a liniștit Mitruță. Acum duceți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
an, intră În barul cu pricina, pune un teanc de ruble pe tejghea și-l Întreabă pe barman: Mai ai sticla aia care nu se termină niciodată? Da, zice barmanul. Bine, dă-mi și mie două. Vasea a râs cu poftă, imaginându-și, probabil, profitul unei asemenea dotări. Eu am dat peste cap doza din pahar și i-am făcut semn să mai toarne. — Ce mai e nou, Iggy? m-a Întrebat el. Vreun caz? — Se pare că da. Era și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care spusese că avea să fie subiectul următoarei Sale cărți. Parcă era ceva interesant. — Am găsit un măăăr, am găsit un măăăr, s-a auzit vocea Verei de undeva din spate. — Mănâncă-l tu, iubito, mie mi-a cam pierit pofta, i-am răspuns. M-am lungit pe iarbă, căutând În norișorul de forma unei calești, În care soarele tocmai intra, răspunsul la o Întrebare. Oare eu și Kuznețov nu puteam să ștergem totul cu buretele și s-o luăm de la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Ion Simuț Nicolae Breban, susținut de o neobișnuită vitalitate și de o irepresibilă poftă de scris, ce l-ar face invidios pe oricare scriitor, dacă nu cumva îi și face pe cei mai tineri, înregistrează în ultimul deceniu o dublă victorie. Prima este încheierea unei tetralogii memorialistice, intitulată Sensul vieții pentru a anunța tema
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
cale lactee a destinului" - "cale" pierdută mai târziu, în timp și în alte vârste, poluate, cum sunt marile orașe care nu mai au stele în nopțile de august, de interese și necesități de toată mâna, derizorii, spre care ne împing poftele noastre mărunte și tiranica opinie publică". Volumul IV încheie periplul memorialistic, care, ai impresia, putea la fel de bine să continue alte sute sau mii de pagini. Discursul memoriilor brebaniene ia adesea aspectul verbal al fluxului de conștiință din proză: parcă ar
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
fi abordată problema elitelor decimate de tendințele de uniformizare ale modernității, în condițiile în care cultura de masă facilitează expresia exterioară a emoțiilor și blocajul reflecției interioare: "Aproape oricine poate să verifice că, după ce a privit ore în șir televiziunea, pofta de-a reflecta la sine, de-a acorda atenție interiorității, devine minimă. Insul e redus la starea de atom social, interiorul lui supus unui soi particular de golire. Ipoteza este că, în aceste condiții, din ce în ce mai mult, tipul introvertit va fi
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
o poate duce la disperare. Se va considera vinovată de tot ce s-a întâmplat și va simți nevoia să se izoleze. Suferința psihică este dublată de cea fizică. Pot apărea dureri de sân și de brațe, insomnii, coșmaruri, lipsa poftei de mâncare, palpitații, dificultăți în respirație și concentrare, oboseală, stres. Întârzierea vindecării plăgilor, durerile de cap, spasmele musculare, creșterea susceptibilității la infecții, răceli, viruși sunt semne ale scăderii imunității. Pregătirea pentru naștere în astfel de momente este percepută ca o
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
nici o persoană interesată nu telefonase pentru a-și oferi serviciile sau măcar pentru a cere amănunte. Ce-i drept, condițiile puse erau destul de severe. Como pretindea să se Însoare cu o femeie sub 35 de ani, suplă, veselă și cu poftă de viață, avînd garantată independența materială - În paranteză, locuință proprie. Unei astfel de persoane Christina urma să-i spună Într-o bună zi, cu teamă și respect: mamă. PÎnă atunci, Însă, trebuia să o găsească prin mica publicitate. Astfel de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să se mărite cu un bărbat de vîrstă neprecizată, „intelectual cu mari disponibilități“, și ele neprecizate, căci prezența militarilor americani pe insulă rezolva, dacă nu problemele de securitate al Statelor Unite, măcar unele probleme sentimentale ale femeilor suple, vesele și cu poftă de viață, sub 35 de ani. Ca să nu mai punem la socoteală faptul binecunoscut că independența materială le face pe femei mult mai exigente. Din fericire, după ce-l spălă pe Kiki și ieșiră din baie, gîndurile Christinei se Îndreptară În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
bea bere. Or, noi tocmai de aceea nu bem bere, deoarece ei o beau. Doctorul nu reținu decît prima afirmație, aceea despre principii. Între timp, după cîteva sorbituri de cafea, se mai Înviorase un pic, Îi revenise buna dispoziție și pofta de a discuta despre lucruri cu adevărat serioase. — CÎnd e vorba de principii, jos pălăria! Din păcate, cei mai mulți oameni nu le acordă atenția necesară. Să luăm chiar problema extratereștrilor, care ne preocupă atît de mult În acest moment. Sunt unii
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]