1,637 matches
-
adevărat Bunăvestirea. La rigoare, vom milita pentru un regim de detenție în acord cu cerințele democratice unde să aibă acces la internet pentru a primi și el, finalmente, bunăvestire on line. 4 aprilie 2009 În fiecare an, de Bunavestire, Casa Pogor devine o scenă a poeziei universale. Iubitorii acestui gen literar rafinat și elitist au parte de un regal susținut de maeștri ai genului anturați de ucenici sau de aspiranți într-o întâlnire amicală, vie, călduroasă, dar nu lipsită de solemnitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
împerechere dintre poezie și... administrație. Lucian Vasiliu, unul dintre puținele exemple care arată că această alăturare e posibilă, obținerea excelenței și în poezie, și în administrație, a instituit, din 1991, tradiția evenimentului poetic internațional la Iași. Inițial de la balconul Casei Pogor sau de pe estrada din curte, apoi la înălțime, în Galeriile Pod Pogor, poeți din țară și străinătate comunică cu publicul ieșean într-o manifestare care, în țările occidentale, ar putea părea bizară prin gratuitatea ei. Acolo poezia e doar o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
arată că această alăturare e posibilă, obținerea excelenței și în poezie, și în administrație, a instituit, din 1991, tradiția evenimentului poetic internațional la Iași. Inițial de la balconul Casei Pogor sau de pe estrada din curte, apoi la înălțime, în Galeriile Pod Pogor, poeți din țară și străinătate comunică cu publicul ieșean într-o manifestare care, în țările occidentale, ar putea părea bizară prin gratuitatea ei. Acolo poezia e doar o manifestare de nișă, în cluburi obscure, în baruri sau în câte o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vremuri de restriște ("la ce bun poeții în timpuri nevrednice?" se întreba Holderlin), condamnată la o comunicare ezoterică, destinată celor puțini și aleși. De aceea, poate, se cuvine semnalat " Festivalul Internațional de Poezie" organizat în ultimii doisprezece ani la Casa Pogor, unde se oferă premii pentru debut sau pentru opera magna câte unui poet român și canadian împreună (premii care poartă numele unui tânăr poet asasinat în 1991, Ronald Gasparic). Este o întreprindere culturală găzduită cu generozitate de Muzeul Literaturii Române
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mașina în România a devenit un fel de pariu nebun, în care adrenalina și isteria, stupefacția și resemnarea fac casă bună. Te și întrebi: se poate oare și mai rău? Iar răspunsul rabinic al dragilor noștri edili nu întârzie să pogoare blând și nerușinat deasupra noastră "Ba bine că nu..." Întâmplarea a făcut ca, de două decenii de când conduc mașina, să călătoresc pe mai multe continente străbătând mii de kilometri la volan. Nu am fost în Istanbul sau în marile aglomerări
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
simte încă, irizată, în spațiul public -, ci voi încerca o evocare personală, mai potrivită cred cu un moment de despărțire. Nu l-am cunoscut pe Valeriu Anania, deși a fost, în deceniul al nouălea, destul de des la Iași, la Casa Pogor. Am aflat despre el atunci, întâmplător, de la un prieten preot iubitor de cultură, poet și cărturar, din orașul transilvan al socrilor mei unde ne petreceam vacanțele. Părintele Ioan Petraș, discipol al monahului Bartolomeu, este cel care mi-a pus atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
calitați de manager? Din simplu muzeograf îndrăgostit de junimiști devine, pe vârful valului spontat de reformă al începutului de an 1990, directorul general al Palatului Culturii, instituție în subordinea căreia era și firava secție de muzeistiscă literară deschisă în Casa Pogor, la începutul anilor '70. S-a suit în tren și, după o lungă discuție cu ministrul culturii de atunci (Andrei Pleșu) a reușit să obțină ceea ce visa dintotdeauna: înființarea celui mai mare muzeu al literaturii din țară, o instituție solidă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cea mai puternică instituție muzeală din Iași, la finele anilor 90. Da, și tot el a făcut ceea ce nu a mai îndrăznit nimeni: să plece singur, așa cum anunțase, după 15 ani de domnie, atunci când lunga și complicata restaurare a Casei Pogor a fost dusă la bun sfârșit. Iar ultimul și poate cel mai neașteptat paradox este că, în ciuda bonomiei și diplomației sale native, a abilității de a persuada autoritățile și a firii sale tolerante, nu s-a sfiit să ia cea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea de a gusta producțiile altora. Din mijlocul acestei aristocrații locale se ridică Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi. Pogor și Rosetti se formează În școlile Franței. Ceilalți se Întorceau de la studii din universitățile germane. Al cincilea emul al grupului și acela care trebuia să devină conducătorul lui, Titu Maiorescu, se Înapoia ca fost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea de a gusta producțiile altora. Din mijlocul acestei aristocrații locale se ridică Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi. Pogor și Rosetti se formează În școlile Franței. Ceilalți se Întorceau de la studii din universitățile germane. Al cincilea emul al grupului și acela care trebuia să devină conducătorul lui, Titu Maiorescu, se Înapoia ca fost student al universităților germane și franceze
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai târziu, la Iași, la 24 august 1868. Familia Negruzzi a dat Însă culturii române și alți cărturari de seamă, unul dintre aceștia fiind Iacob Negruzzi, participant activ la Întemeierea prestigioasei Societăți „Junimea” alături de Titu Maiorescu, P. P. Carp, V. V. Pogor și Th. Rosseti, cunoscutul conducător al revistei „Convorbirir literare” de la 1867 până la 1893. C. Negruzzi a făcut proiecte literare vaste, ca și I. H. Rădulescu, dar Împrejurările nu au permis realizarea lor. Nu e de mirare că, deși nu făcuse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
liberă. Și apoi nu era adunare la care să nu vorbești și dumneata. Iaca așa, de un exemplu, chiar în una din primele adunări electorale din 1866, ținută în Primăria veche, după cuvântările lui Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi și Vasile Pogor, ai vorbit și dumneata, atrăgând atenția că învățământul elementar nu este destul de bine organizat. În timp ce dumneata vorbeai prin adunări electorale, stârnind râsul și entuziasmul participanților, cineva te urmărea cu mare atenție și te-a încondeiat în ciclul „Copii de pe natură
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
voi gândiți ca mine Că-n iubita noastră țară n-ar fi rău să fie bine.>>...” Ne închipuim ce haz ai produs în adunare, spunând de fapt un lucru atât de dorit de toți - de la vlădică până la opincă... ... Deși Vasile Pogor spunea la fiecare aniversare a Junimii că originile acestei societăți „se perd în noaptea vremurilor”, se presupune, totuși, că aceasta ar fi fost fondată în 1863. Ce se știe cu precizie este numele fondatorilor: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Pogor spunea la fiecare aniversare a Junimii că originile acestei societăți „se perd în noaptea vremurilor”, se presupune, totuși, că aceasta ar fi fost fondată în 1863. Ce se știe cu precizie este numele fondatorilor: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, P.P.Carp și Theodor Rosetti... Și uite așa, cu bune cu rele, a venit și anul 1867, când a apărut revista Junimii, botezată de Iacob Negruzzi cu numele „Convorbiri literare”, pe care a și dădăcit-o cât timp a apărut
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai ceva de spus. Într una din zile, stând de vorbă cu Vasile Pogor, l-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai ceva de spus. Într una din zile, stând de vorbă cu Vasile Pogor, l-ai prevenit în glumă că îl vei face „să spargă perja fără voia și fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
spargă perja fără voia și fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face o comunicare de ordin politic. După începerea ședinței, mătăluță
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face o comunicare de ordin politic. După începerea ședinței, mătăluță, care știai că la Junimea „anecdota primează”, ai cerut voie să spui „Ce-a pățit
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Carp, pentru a face o comunicare de ordin politic. După începerea ședinței, mătăluță, care știai că la Junimea „anecdota primează”, ai cerut voie să spui „Ce-a pățit popa de la Neamț, în noaptea Sfântului Toma”. Atât i-a trebuit lui Pogor, că a și sărit să ceară liniște... Atunci, dumneata ai început: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din biserică, din viața sfinților patriarhali, având pe dascăl lângă el. Când popa, în glasul lui nazal
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
stinsese și sfinția sa nu mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat și destul de necăjit, sfinția sa a strigat repede către dascăl: << Dascăle, aprinde repede un chibrit ca să văd pe care ... a mai născut și Isac!>> La auzul acestora, Pogor se tăvălea de râs. Atunci dumneata te-ai apropiat de el și, luându-l cu binișorul, i-ai șoptit: „ Coane Vasile! Ți-am făcut pozna. Ai spart perjele cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Imnul oficial a celei mai mari competiții sportive a lumii moderne. Imnul olimpic de Kostis Palamas (în românește de Tudor George) Tu antic Spirit, duh etern, tu creator-a toate A tot ce e Sublim, Frumos și Adevăr curat e, Pogoară-te să strălucești, cu limpede-a-ți lumină, În slava ta de pe Pământ, ca-n slava ta divină! În alergări, și-n lupte-apari la-ntrecerea de forță Aceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta torță! Din ramul cel nepieritor
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
e singura consolare. Fac baie în cada Josefinei, rezervată oaspeților de seamă din această stațiune balneară. Sunt aici multe doamne în aceeași situație cu mine, toate așteaptă Buna Vestire. Dar, dacă aș fi Sfântul Duh, cred că nu m-aș pogorî aici, pentru că plouă prea mult și, apoi, pentru că aceste doamne sunt prea urâte. Îi trimit astăzi prințesei imperiale un roman pe care îl găsesc foarte frumos, despre o prietenă a Mariei Antoaneta 105. Poate că ai timp să-l citești
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
să nu ne mai scandalizăm atât de tare la orice. Slavă Domnului, politicienii, viața noastră de afaceri, oamenii din sistemul financiar etc. ne dau prea destule prilejuri de exasperare, ca să ne mai creăm și noi surplusuri. Ați susținut la Casa Pogor din Iași una dintre prelecțiunile Junimii pe stil nou. Cum sună aceste conferințe astăzi? În străinătate există adevărate instituții ale conferinței, în timp ce la noi par de multe ori întâmplări la care se adună lumea doar dacă personajul este unul popular
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
golită de tot ce Înseamnă spirit, iar apa nevăzută ce izvorăște de sub tălpi - drept o Încercare de tămăduire a rănilor sufletești printr-un act de penitență ce duce spre mântuire... Al doilea roman, Mașa și Extraterestrul, abordează problema Anticristului, care pogoară dintr-o lume În care granița dintre cei vii și cei morți a dispărut sau e pe cale să dispară. De aici și trimiterea la Ecclesiastul și la Heraclit, care spune, În prelungirea celebrului aforism, că nu ne putem scălda de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]