3,259 matches
-
ale clerului ahtiat de putere lumească și văzând în politica de unire a Bisericii Ortodoxe cu cea Catolică doar un mod de expansiune, de aservire totală a românilor. Prezența autorului în text, intervențiile patetice, pasajele cu aspect de pamflet, spiritul polemic și adresarea directă reușesc să învie adesea masa amorfă a documentelor. Când familiar oral, când înalt oratoric, stilul său produce expresii lapidare, sentențioase, concentrate, prin utilizarea unor elemente plastice sau lexicale de sorginte populară sau livrescă. Apreciată superlativ de generația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
în organizarea numerelor îl joacă scrisul lui Horia Stamatu, fie sub propria semnătură, fie sub inițiale sau sub pseudonimul Martor. Preocupările literare ale redactorului se vădesc și în diversitatea textelor, de la versuri, eseuri și comentarii critice până la recenzii și note polemice. Importante pentru definirea aspectelor supuse dezbaterii sunt eseurile Cinci sute de ani de la căderea Bizanțului și 450 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare sau Povestea cu doi coți de postav și două sute de galbeni, deoarece Horia Stamatu consideră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287798_a_289127]
-
de la căderea Bizanțului și 450 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare sau Povestea cu doi coți de postav și două sute de galbeni, deoarece Horia Stamatu consideră necesar să fixeze dimensiunile specifice ale latinității răsăritene și totodată să clarifice polemic problema abandonării ei, în evoluția istoriei românești, de către romanitatea occidentală. Este și acesta un mod de a răspunde cu argumentul tradiției unei politici pe care Occidentul o introducea conceptual în manifestările sale, în numele „coexistenței pașnice” cu sovietele. În același spirit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287798_a_289127]
-
o exegeză, CRC, 1974, 27; Cornel Ungureanu, „Ion Pillat”, O, 1974, 30; Bălan, Artă, 205-207; Micu, „Gândirea”, 972-978; Mircea Anghelescu, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, CNT, 1976, 2; Mihai Zamfir, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, LCF, 1976, 25; Aurel Sasu, O sinteză polemică, ST, 1976, 27; Mircea Popa, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, ECH, 1976, 9-10; Al. Zub, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, AIX, 1977, 673-674; Mihai Coman, Sub semnul esențialității, CNT, 1987, 23 octombrie; Iordan Datcu, Cu Ovidiu Papadima prin „culisele” istoriei literare, JL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
3-4/1936 Emil Lovin, iar de la numărul 7-8/1936 Ioan Șt. Botez. Deschizându-se cu un articol de Nichifor Crainic (Epocă de tranziție) și conținând numeroase articole semnate de Mihail Cruceanu, Ion Nisipeanu, Toma Vlădescu ș.a., revista, subintitulată „Socială - literară - polemică”, manifestă la început o orientare naționalistă, de care se debarasează treptat, pe măsură ce capătă un caracter tot mai accentuat literar. Cu toate că materialul e organizat doar în câteva rubrici („Cărți și reviste”, „Polemice”, „Recenzii”), sumarul este variat. Se reproduc sau se publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
Ion Nisipeanu, Toma Vlădescu ș.a., revista, subintitulată „Socială - literară - polemică”, manifestă la început o orientare naționalistă, de care se debarasează treptat, pe măsură ce capătă un caracter tot mai accentuat literar. Cu toate că materialul e organizat doar în câteva rubrici („Cărți și reviste”, „Polemice”, „Recenzii”), sumarul este variat. Se reproduc sau se publică poeme de Mateiu I. Caragiale (Trântorul, Boierul), G. Tutoveanu (Privighetoarea, Nici un cuvânt, Povestea lor), G. Nedelea, Mihai Teodorescu, note de călătorie de Anton Holban (O călătorie în Palestina, 1-2/1935), Grig
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
colorată de atitudinea emoțională, de atașamentul simpatetic fată de protagoniști. Autorul și personajele pe care le creează constituie o unitate plasmatică, actul identificării absolute făcând dovada apartenenței la un univers autarhic. Raportat la epocă, lirismul lui D. își vădește rosturile polemice: este expresia personalității omului, până atunci conceput de Stalin ca un „șurubaș” supus mașinii statale. Printr-o astfel de redimensionare a mentalității artistice, scriitorul se ralia valului prozei lirice și confesive ce se impunea în literatura rusă, ucraineană sau kirghiză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
loc studii mai ample, analitice, privind fie apariții recente, fie opere din patrimoniul clasic, reeditări remarcabile etc., dar și texte teoretice, opinii și texte de atitudine. În rubricile „Acvaforte” și „Zigzag” se încearcă menținerea racordării la actualitatea imediată, prin notițe polemice și informații curente, încercare zădărnicită însă de periodicitatea revistei și, mai ales, de apariția ei deseori neregulată și tardivă. De literatura străină se ocupă Ioana Pârvulescu, Alexandru Șerban, Laura Bișoc, Dumitru Țepeneag, Matei Călinescu, Dan Grigorescu, Dolores Toma, Vasile Spiridon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
realitate. Atenția acordată de ei științei economice a crescut treptat și nu știu dacă asta trebuie să ne măgulească sau să ne îngrijoreze. A crescut și interesul pentru metodologia economică, chiar dacă abordările sunt pe cît de filosofice pe atît de polemice. Voi da doar trei exemple la care voi reveni mai apoi: J.S. Mill, M. Weber și K. Marx. În tot cazul, tradiția neoclasică a încercat să impună legi artificiale și cvasi-mistice, ca și cum știința economică ar fi o religie. Este, oare
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Moment”, „Contimporanul”, „Viața literară” ș.a. Se afirma că unul dintre fruntașii tinerei generații, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu. Împreună cu Petru Comarnescu și Constantin Noica, editează, în 1929-1930, „Acțiune și reacțiune”, publicație de orientare democratică și raționalista, cu accente polemice îndreptate împotriva exagerărilor ultranaționaliste și ortodoxiste manifestate în mișcarea gândirista. În 1931 îi apare românul Cavalerii verticali, scris împreună cu Alexandru Bilciurescu. În același an își deschide un birou de avocatură și întemeiază, alături de câțiva colegi de generație, Gruparea Intelectuală Forum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
astfel esența artei argheziene: „Universul arghezian e făcut din miracole, proiectate de cristalul, cu o mie de fețe, al ochiului său”. La rubrica „De toate”, redactată de Dan Smântânescu și Augustin Popescu, ca și în alte însemnări, sunt prezente accente polemice, chiar pamfletare. Sunt avute în vedere și unele periodice cu secțiuni dedicate literaturii, precum „Universul literar”, „Duminica Universului” ș.a. În notațiile eseistice intitulate Europa în București F. Aderca invocă pe Maurice Chevalier și filmele cu Stan și Bran. M.Ș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289624_a_290953]
-
extrem de dificilă pentru cercetătorii din România, a fost ușurată de câteva perioade de vizită petrecute în universități din Olanda, Austria și Italia între 2002 și 2005, precum și de bursa NEC de care am beneficiat între 2004 și 2005. În ceea ce privește stilul polemic adoptat la tratarea unora dintre temele cărții, sunt nevoit să îi recunosc meritele bunului prieten Rareș Crișan, el însuși truditor într-ale educației. Cu un plus de pragmatism, spiritele sociologice combatante, precum cel al lui Rareș, ar putea face minuni
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cel care introduce în poezie motivul „iubirii de departe” - amor de lonh. În capodoperă lui Cervantes, Don Quijote, eseistul crede a găsi confirmarea deplină a ipotezelor sale de lectură: caracterul construit al primului „personaj de hartie” din istoria literaturii - o construcție polemică în raport cu românele cavalerești anterioare și, bineînțeles, în conformitate cu programul estetic al autorului -, complicitatea autor-personaj, jocul subtil cu convențiile literare, punerea în râma epica a dezbaterilor pe teme de estetică și, în particular, de poetica a românului. R. lansează un concept care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
Bucureștilor”, și publică poezia Apariția nocturnă. Proza din paginile publicației poartă semnăturile lui Ion Muntean, Al. Cazaban, Const. Ștefan Voiculescu. Rubrica „Negru pe alb” conține scurte cronici literare, comentarii din actualitatea culturală, prezentări de reviste literare, articole critice cu caracter polemic. Ziarul publică recenzii semnate de N. Carandino, N. Moraru, Mircea Scripcă. Alături de Ion Minulescu, mai colaborează cu publicistică Radu D. Rosetti, Mircea Damian, Ion Muntean, Ion Panait, C. Pajură ș.a. Cotidianul cuprinde și o cronică dramatică, semnată de Claudia Millian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285905_a_287234]
-
împotriva Crotonei. Tăcerea este ruptă de zgomotul metalic al armelor și armurelor. Pitagora trimite pe Milon în fruntea micii armate și-i bate zdravăn pe sibariți. Cylon unul dintre discipolii lui Pitagora cu, care maiestrul avea mereu dispute violente și polemici nu văzu cu ochi buni, victoria dorienilor. -Răzbunarea se întoarce ca efect al patimilor descătușate și sapă la temelii dure, cu dușmănii surde și deșuchiate. -spunea Pitagora în prelegerile sale. Membrii confreeriei când intrau în templu sau la cursuri, ascultau
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Marin), Nicolae Regman (utilizează și pseudonimele Z. Sandu, N. Păunaș), Gala Galaction. Li se alătură, cu note, recenzii sau comentarii literare și intervenții privind chestiuni confesionale, Coriolan Bărbat, Gh. Adamescu, Ion Gorun, Il. V. Felea, Ion Breazu, G. Bogdan-Duică (ciclul polemic Mici studii istorice, din 1933-1934), Dumitru Stăniloae (care întreține ani în șir rubrica „Probleme-recenzii-comentarii”), Iosif E. Naghiu, Nic. Neagu, Teodor Bodogae. O serie de articole din 1942, inaugurată de Nicolae Terchilă (Filosofia religiei la domnul Lucian Blaga) și continuată luni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
cotidian apărut la București între 5 aprilie și 4 septembrie 1921, sub direcția lui Pamfil Șeicaru (până la 3 iulie 1921). Ziarul conține și rubrici cu profil cultural: „Cronica literară”, „Culisele”, „Cartea cântecelor” (rubrică de poezie). Se disting alertețea și spiritul polemic al cronicii literare susținute de N. Davidescu și D. Karnabatt, umbrită uneori de inconsecvențe ale analizei critice. Colaborează cu poezie D. Karnabatt, George Voevidca, Mihail Munteanu ș.a. Paginile O. mai adăpostesc articole și documente de istorie literară: Trei scrisori ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288563_a_289892]
-
Un cadru bine delimitat și vizual, și auditiv. Spațiul scenei strict conturat și rezumat la cîteva lucruri și ființe: asfalt, castană, ciori; momentul: scurt și exploziv - un pocnet. Lumea s a oprit Într-o clipă eternă. Imaginea reală ca termen polemic Nu putem renunța totuși la termenul de imagine (reală) folosit pentru a vorbi despre structura haiku-ului și mai ales a textului său pentru că este deja unul Împămîntenit. Trebuie Însă să Înțelegem clar că textul haikuului trimite la situații, scene
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu prin cuvinte ci pe cale senzorială. Atenția cititorului este (sau trebuie să fie) Îndrumată și centrată pe obiect. Și nu pe eventualele interpretări ale lui de care textul trebuie epurat cu grijă. Termenul de imagine este deci mai curînd unul polemic care vrea să atragă atenția asupra trăsăturii esențiale a textului haiku-ului, spunînd: nu căutați (sau nu veți găsi) În text nicio poveste, nicio descriere, nicio afirmație, nicio declarație, nicio Încercare de a vă convinge de ceva, nimic din ce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mult decît cunoscută din moment ce e consacrată ca titlu al unui volum de haiku-uri al lui Dumitru Radu, că poemul surprinde pacea amiezii. De ce atunci ultimul vers alege zumzetul În dauna păcii? De ce liniștea apei și tăcerea culorilor trebuie contrazisă polemic de bîzÎitul insectelor? Cu siguranață, nu doar dintr-un considerent de simetrie abstractă care ar vrea să-mperecheze contrastele pentru a obține unitatea unui Întreg. Este vorba mai curînd de o exigență impusă de chiar concretitudinea senzorială a tăcerii și a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Evocarea se face doar prin numirea cîtorva trăsături proprii frunzelor: tremurul, căderea, legănarea. Cu coada tot covrig cît vezi cu ochii cîmp brumat - cîinele cu coada tot covrig Punctul de plecare este cîinele cu covrigi În coadă. Mai precis, intenția polemică de a milita pentru legitimitatea bucuriei dezinteresate a cîinelui, Împotriva tuturor cîrcotașilor care pun condiții bucuriei și Îi cer garanții. Și care țin să-i descurajeze pe cei care se dedau fără nicio reținere acelor desfătări efemere În care se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o logică absurdă - trăiesc secvențe din viitoarea lor existență în cuplu. Faptul că piesa a avut o frumoasă carieră teatrală se explică prin modernitatea discursului dramatic (autoarea este o bună cunoscătoare a tehnicilor de montaj din cinematograful suprarealist), prin caracterul polemic (uneori prea demonstrativ) cu care sunt atacate inerția și șabloanele epocii, prin dialogul alert și ironic. Piesa Interviu (titlul inițial, Handicap, a fost schimbat de cenzură) s-a reprezentat în 1976, cu o distribuție de primă mărime, la Teatrul „Lucia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
din context); însă, chiar și așa, scena pe care se produce opoziția dintre autoritățile școlare și elevi este aceeași: cea pe care noua putere, în reacțiunea sa revoluționară, o îngăduie vechilor obișnuințe. Elevii care au dezvoltat (în mod conformist sau polemic) aceste subiecte sunt frații mai mici ai celor care s-au revoltat în ’68. Ar fi greșit să credem că ei au fost reduși la tăcere și la o stare de pasivitate de către un tip de reacțiune de tip vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în capul celui care mă ia peste picior (în calitate de om al puterii și - lucrul cel mai grav - de reprezentant a opt, nouă milioane de alegători). Ceea ce aș vrea eu să știu de la Maurizio Ferrara, fără rezerve mentale și fără răutăți polemice, este de ce comuniștii „consideră greșită” - așa cum anunță laconic Ferrara, de parcă ar fi o părere a papei - cererea celor opt referendumuri. Oare tot ceea ce am spus despre ideologia „inconștientă și reală” a hedonismului consumist cu efectele sale de nivelare a maselor
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Eco (Il Manifesto, 2 februarie 1975) și L. (Il Messaggero, 21 ianuarie 1975). Umberto Eco este un inteligent și cult intelectual de stânga, pe care l-am stimat și l-am iubit dintotdeauna; L. e un mizerabil autor de note polemice, care m-a atacat ani de zile, pe vremea când Il Messaggero era de orientare clerico-fascistă. Textul lui Eco și cel al lui L. sunt identice, în conținut și în limbă. Iată un fragment de analiză comparată: Eco: Dar teza
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]