151,580 matches
-
Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce pot face intelectualii pentru europenizarea Moldovei?; Octavian Ticu, istoric la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, fost Ministru al Tineretului și Sportului din Republicii Moldova în 2013, cu Republică Moldova între politică de vecinătate UE și vecinătatea apropiată a Federației Ruse. La Bălti, au susținut comunicări: scriitorul Dumitru Crudu, Chișinău, cu prelegerea De la omul sovietic la omul amestecat; prof.univ.dr. Dan Pavel, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, cu Moldova nu este a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
moment dat, ca "noi, intelectualii, suntem cei care știm și suntem îndrituiți, nu se știe de ce instanța, să configuram un model sau o schemă de urmat". După ce a făcut un scurt excurs istoric cu privire la prezența intelectualilor în viața publică și politica a Basarabiei începând din epoca perestroicăi, Vitalie Ciobanu a deplâns lipsa implicării intelectualilor în viața publică și politică, mai ales din cauza lor, pentru că sunt persoane incomode pentru viața de partid întrucât cred în valori, în legătură organică dintre vorba și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
interacționează prin intermediul discursurilor. De fapt, în afară punerii în discurs a unei anumite esențialități, acea esențialitate nu există, poate exista în practică dar nu există în câmpul socio-politic". În prelegerea să, Igor Cașu a făcut în mod elegant trecerea de la politica conceptelor la politica propriu-zisă, inventariind actele normative adoptate de diversele instituții ale UE cu privire la gestionarea memoriei și a moștenirii regimurilor totalitare, fie că este vorba despre nazism, fie că este vorba despre stalinism sau comunism. Spre exemplu, "Adunarea Parlamentară a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
De fapt, în afară punerii în discurs a unei anumite esențialități, acea esențialitate nu există, poate exista în practică dar nu există în câmpul socio-politic". În prelegerea să, Igor Cașu a făcut în mod elegant trecerea de la politica conceptelor la politica propriu-zisă, inventariind actele normative adoptate de diversele instituții ale UE cu privire la gestionarea memoriei și a moștenirii regimurilor totalitare, fie că este vorba despre nazism, fie că este vorba despre stalinism sau comunism. Spre exemplu, "Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, instituție
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
crimelor staliniste) dar dacă noi vom vorbi despre crimele stalinismului în Uniunea Sovietică acest lucru va discredita și compromite prestigiul URSS, dar și prestigiul ideologiei mișcării socialiste și comuniste internațională". În opinia lui Igor Cașu, " Momentul cheie pentru constituirea unei politici europene a memoriei a fost în aprilie 2009, când Parlamentul European a adoptat o declarație prin care ziua de 23 august, cu referire expresă la Tratatul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, a fost declarată ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
expresă la Tratatul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, a fost declarată ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, observând că totuși nu este vorba despre crimele comunismului în general, dar, cu vorba moldovenilor, mulțumim și pentru atâta!". Privitor la politica memoriei în Republică Moldova, Igor Cașu a afirmat că "Fiecare partid, guvern ori majoritate parlamentară a avut o agendă proprie referitoare la asta, căci nu a existat un proiect comun, ba, dimpotrivă, au fost chiar viziuni antagoniste, iar Comisia prezidențială
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
1990-1991, "România a ales calea unei democrații originale, fiind singura țară care a semnat un tratat cu Uniunea Sovietică muribunda, dezvăluind lumii occidentale că de fapt cei care au preluat puterea în urmă evenimentelor din decembrie 1989 se pregătiseră pentru politica gorbaciovistă de glasnosti și perestroica, păstrând rolul conducător al Partidului Comunist, dar nu și pentru o autentică democrație pluralistă" și că, de fapt, s-a ratat un moment istoric important pentru reunificarea Basarabiei cu România în contextul căderii și destrămării
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE The New Chinese Security Concept and the "Peaceful Rise of Chină", aș two basic pillars of the contemporary Chinese Foreign Policy 1 [Noul concept chinez de securitate și "ascensiunea pacifista" a Chinei că piloni fundamentali ai politicii externe] Mădălina Virginia ANTONESCU Abstract: Chinese foreign policy, at the beginning of XXIst century, develops a multitude of complex political concepts, such aș harmonious world, the Five Principles of Peaceful Co-existence, New Relations between Great Powers, Peaceful Rise of Chină
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
eforturile anului 2014. În afară de cele trei lucrări apărute până la data realizării acestei prezentări - Bocancea Sorin (coord.), De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă; Bocancea Sorin & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția; Alină Hurubean, Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată -, încă șase lucrări sunt în pregătire pentru a apărea la Editură Institutul European. RECENZII Femeia în comunism [Woman în Communism] Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Alină Hurubean, Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată -, încă șase lucrări sunt în pregătire pentru a apărea la Editură Institutul European. RECENZII Femeia în comunism [Woman în Communism] Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, 2015 Lucrarea Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, coordonată de Alină Hurubean, apărută la Editură Institutul European în 2015, face parte din seria După 25 de ani. Comunismul în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sunt în pregătire pentru a apărea la Editură Institutul European. RECENZII Femeia în comunism [Woman în Communism] Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, 2015 Lucrarea Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, coordonată de Alină Hurubean, apărută la Editură Institutul European în 2015, face parte din seria După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (coord. Sorin Bocancea), studiile pe care le conține reprezentând contribuțiile participanților la Conferința națională
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ele le formulează au în vedere subiecte că: Ce a însemnat să fii femeie în România comunistă? Care erau reprezentările sociale despre femei/feminitate? Cum era viața cotidiană în comunism pentru femei și pentru bărbați? Ce fel de egalitate promovau politicile publice? Ce fel de emancipare? Pe ce model de familie se bazau? Care erau relațiile de gen în viața publică și în viața privată/familială? Care au fost consecințele sociale ale politicilor pronataliste restrictive? Cum se definea raportul între stat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca & Liviu Marius Bejenaru și al lui Radu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Radu Clit, ce abordează problemă condiției femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați.În studiul "Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989" (pp. 27-50), Georgeta Ghebrea ne propune o perspectivă care îmbină "analiza și evaluarea politicilor publice bazată pe elemente tehnice (cartografierea mecanismelor legislative și instituționale) cu o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile, cum ar fi valorile și obiectivele latențe" (p. 29). Din acest unghi, autoarea afirmă că politicile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
politicilor publice bazată pe elemente tehnice (cartografierea mecanismelor legislative și instituționale) cu o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile, cum ar fi valorile și obiectivele latențe" (p. 29). Din acest unghi, autoarea afirmă că politicile de gen din acea perioadă valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Pauker când s-a aflat la putere. A doua parte a volumului grupează contribuțiile autorilor Luminița Dumănescu, Raluca Ioana Horea-Șerban & Marinela Istrate și Corina Doboș, care abordează problematică dinamicii vieții familiale și de cuplu precum și impactul asupra lor exercitat de politicile abuzive de creștere demografică și de intruziune a statului în sfera vieții private a familiei și a reproducerii. Modificările comportamentului matrimonial al românilor pe fondul procesului de industrializare, urbanizare și școlarizare sunt aduse în atenție de Luminița Dumănescu în "Regimul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
noua familie (nucleară) diferind prin mod de formare, caracteristici și funcții de cea de care s-a desprins, dar, după toate aparențele, în ciuda dezarticulării, familia românească a iesit întărită din socialism (p. 134). Despre cum anume acționa propagandă comunistă în favoarea politicii pronataliste ne ilustrează Raluca Ioana Horea-Șerban & Marinela Istrate în studiul "Rolul presei scrise în promovarea politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist" (pp. 139-169). Pentru a arăta cât de importanți sunt copii într-o familie dar și ce sentiment
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a desprins, dar, după toate aparențele, în ciuda dezarticulării, familia românească a iesit întărită din socialism (p. 134). Despre cum anume acționa propagandă comunistă în favoarea politicii pronataliste ne ilustrează Raluca Ioana Horea-Șerban & Marinela Istrate în studiul "Rolul presei scrise în promovarea politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist" (pp. 139-169). Pentru a arăta cât de importanți sunt copii într-o familie dar și ce sentiment de ratare, de neîmplinire ar trebui sa simta o familie lipsită de urmași, regimul comunist a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
promovează centrarea pe familie și maternitate că factori principali de structurare a identității feminine, lipsa exercițiului civic, ca și "antifeminismul preventiv" întrețin atitudinea de limitare sau de renunțare a femeilor cu privire la implicarea lor în viața profesională, în sfera publică și politica (p. 282). Volumul Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată reușește să satisfacă așteptările atât ale celor interesați de politicile de gen, cât și ale celor interesați de comunismul românesc. Silvia BOCANCEA Forme ale indezirabilului: despre maidanezi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de structurare a identității feminine, lipsa exercițiului civic, ca și "antifeminismul preventiv" întrețin atitudinea de limitare sau de renunțare a femeilor cu privire la implicarea lor în viața profesională, în sfera publică și politica (p. 282). Volumul Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată reușește să satisfacă așteptările atât ale celor interesați de politicile de gen, cât și ale celor interesați de comunismul românesc. Silvia BOCANCEA Forme ale indezirabilului: despre maidanezi, vagabonzi și ideologiile drepturilor animalelor [Forms of undesirable: about
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de limitare sau de renunțare a femeilor cu privire la implicarea lor în viața profesională, în sfera publică și politica (p. 282). Volumul Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată reușește să satisfacă așteptările atât ale celor interesați de politicile de gen, cât și ale celor interesați de comunismul românesc. Silvia BOCANCEA Forme ale indezirabilului: despre maidanezi, vagabonzi și ideologiile drepturilor animalelor [Forms of undesirable: about wild dogs, vagabonds and animals rights ideologies] Vintilă Mihăilescu, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
populația Europei nu numai că se refăcuse după epidemia de ciumă, dar și crescuse semnificativ. Grupurile extinse de oameni aflați tot timpul în mișcare începuseră să reprezinte, conform autorităților laice și religioase, un pericol social. Nouă ordine socială, simbolică și politica a stigmatizat exclușii, însemnându-i cu litera V (de la vagrant - rătăcitor, vagabond); apar acum legi împotriva săracilor și case speciale de corecție, în care sărăcia este percepută că o anomalie, o scurtcircuitare nepermisa a nouui tip de societate, fiind asociată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
rupte încrengăturile de interese și rețelele de complicități, probabil că "baronii" care-au acumulat milioane și milioane de dolari în conturi bine dosite vor cam trebui să-și pună pofta în cui. A afirma că sub ministeriatul lui Mihai-Răzvan Ungureanu politica externă a României a ajuns ceva de râs, a profeți eșecul "Forumului Mării Negre", ca o Casandră de Balcani cu spume la gură, înainte de desfășurarea lui, a bagateliza eforturile enorme ale tânărului ministru de a oferi străinătății o imagine de onorabilitate
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
Se întâmplă să cunosc câte ceva despre greutățile întâmpinate de diplomați. Și, în orice caz, Mihai-Răzvan Ungureanu e ultimul dintre cei care trebuie blamați pentru neîmplinirile a căror sursă trebuie căutată în altă parte decât la București. Acuzat, adesea, că împinge politica în favoarea nivelării asperităților mult dincolo de ceea ce partenerii săi din est pot îndura, iată-l acum răstignit pentru că nu face nimic pentru "basarabeni"! Nu cred că accentul principal al articolului intitulat "Limba lui Ungureanu" trădează neapărat - cum susține un grup de
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
ceea ce partenerii săi din est pot îndura, iată-l acum răstignit pentru că nu face nimic pentru "basarabeni"! Nu cred că accentul principal al articolului intitulat "Limba lui Ungureanu" trădează neapărat - cum susține un grup de intelectuali - o viziune legionară asupra politicii externe a României. Cum, în România postcomunistă, distanțele dintre extrema stângă și extrema dreaptă aproape au dispărut, cred că trebuie să punem în evidență specificul de primă instanță al luărilor de poziție, și nu posibilele lor conotații de planul al
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]