3,781 matches
-
vor găsi pe Bogdan al II-lea. În Moldova, însă, stăpânea acum Petru Aron, ucigașul lui Bogdan, instaurat la putere peste voința lui Cazimir și a lui Alexăndrel. Într-un act din 1 octombrie 1455, noul voievod, recunoscut de regele polon, concesionează mătușei craiului, în schimbul Hotinului, târgul Siret și Volhovățul cu tătarii ce se aflau acolo. Desigur, e vorba de robii prinși în luptele anterioare, de voievozii precedenți și nu de fiii lui Sed Ahmet. Dar, în actul de promisiune a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu trebuie să-l predea pe tatăl acestor fii, adică pe hanul Sed-Ahmet fără sfatul și voința noastră și a sfetnicilor noștri din Moldova”. De o politică externă proprie nu putem vorbi în vremea acestui voievod. Presat din nord de poloni, din sud de pregătirile lui Ștefan, fiul lui Bogdan al II-lea și prins din față de Hadji Ghirai, hanul Crimeii, Petru Aron a secundat pas cu pas politica lui Cazimir, până acolo încât a trebuit să accepte instalarea la Cetatea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
că, în 1460, Cazimir, aflat în luptă cu regele Boemiei, cerea ajutor armat lui Hagi Ghirai, hanul Crimeii și lui Ștefan cel Mare. Nu știm dacă moldovenii au sosit în tabăra regală, dar pe tătarii Crimeii îi găsim alături de oastea polonă, plecată în Pomerania, cât și la Radom, în 1461, când Hagi Ghirai dădea regelui un act, prin care consimțea la alipirea unor teritorii lituano-ruse. E probabil că da, deși izvoarele poloneze tac, așa cum fac, de altfel și cele interne moldovenești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu acolo, chiar fiul țarului tătărăsc. Mobilul alianței se învârtea în jurul lui Sed-Ahmet și a fiilor săi. Hagi-Ghirai se temea că regele polon l-ar putea folosi pe fostul han contra sa, iar Ștefan cel Mare amenințat de Cazimir prin Petru Aron și de Hagi-Ghirai prin prezența fiilor lui Sed-Ahmet, la Curtea din Suceava, era ispitit să-i șantajeze și pe unul, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mod special, pe secretarul regal, Ian Lenka, însoțit de starostii de Halici și Sneatin, să-i ceară lui Ștefan cel Mare semnarea unui act, în care să se angajeze că nu va preda pe fiii lui Sed Ahmet decât regelui polon. Ștefan a înțeles destul de bine îngrijorarea lui Cazimir și și-a luat în scris acest angajament. „Și-apoi pe fiii lui Sed-Ahmet, cari prin mila lui Dumnezeu, sunt acum în mâinile noastre, împreună cu alți căpitani și ulani - spune voievodul moldovean
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
izvoarele italiene cu cele polone, ruse și lituaniene ne-au dat posibilitatea să reconstituim, în mare, faptele. În restaurarea ordinei în Hoarda de Aur, fiii lui Kuciuk Mahomed au avut de întâmpinat mari dificultăți din partea lui Hagi-Ghirai (1430-1466), aliatul regelui polon și-al lui Ștefan cel Mare. La moartea sa, în 1466, stăpânul Perecopului a lăsat trei fii: Nur-Daulet, Aider și Mengli-Ghirai. Primul, sprijinit de lituanieni, și Aider, au ocupat scaunul părintelui său, determinând pe cel din urmă să fugă la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
greu de aflat, dacă ne gândim că Mamak și toate forțele mongole pe care le avea la dispoziție au plecat să prade Lituania, Polonia și Moldova, în vara anului 1469. Din scrisoarea lui Mengli Ghirai către sultan și din informațiile polone și lituano-ruse, putem stabili că turcii au atacat emporiile genoveze, în august 1469. Istoricul polon Jan Dlugosz, contemporan evenimentelor, scrie în cunoscuta sa operă, că în vara anului 1469, pe când regele se afla în Lituania, oastea tătarilor de dincolo de Volga
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
avea la dispoziție au plecat să prade Lituania, Polonia și Moldova, în vara anului 1469. Din scrisoarea lui Mengli Ghirai către sultan și din informațiile polone și lituano-ruse, putem stabili că turcii au atacat emporiile genoveze, în august 1469. Istoricul polon Jan Dlugosz, contemporan evenimentelor, scrie în cunoscuta sa operă, că în vara anului 1469, pe când regele se afla în Lituania, oastea tătarilor de dincolo de Volga sub conducerea lui Manyak - sub ductu Manyak caesaris Ultra Volhin - a invadat țările regatului din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ca intervenția tătarilor să fie fost cerută prin turci de către Radu cel Frumos. Din izvoarele cunoscute până acum nu se poate desprinde așa ceva. Ipoteza, însă, este confirmată de prezența lui Ștefan cel Mare, în iulie, la Vaslui, de unde scria regelui polon, că nu poate veni să presteze jurământul feudal, fiind amenințat de tătari și de transalpini (munteni) cu turci. La fel, nu știm unde au fost ajunse trupele lui Eminek de către moldoveni și nici dacă au mai fost și alte incursiuni
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au rugat foarte mult să-i ajut împotriva voievodului moldovean”. Desigur, pe lângă Mengli Ghirai, care voia să se arate slugă credincioasă, mai insitase și Eminek Mârza, dornic de a-și răzbuna captivitatea, din anii 1471-1473, la Cetatea Albă. Nepriceperea regelui polon, unită cu inconștiența participanților la dieta de la Korczin, din 2 iulie 1475, în problemele orientale ale Poloniei, au pregătit în acești ani, dar mai ales după căderea Caffei, calea pătrunderii turcilor și mai adânc în teritoriile ruso-lituane. Politica de omidă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de la Korczin, din 2 iulie 1475, în problemele orientale ale Poloniei, au pregătit în acești ani, dar mai ales după căderea Caffei, calea pătrunderii turcilor și mai adânc în teritoriile ruso-lituane. Politica de omidă, rezumată numai la apărarea granițelor regatului polon, efectuată de Coroana polonă în ajunul marii încleștări de la Războieni, a fost fatală pentru multe generații poloneze. Zeci de mii de polonezi au trebuit să moară zadarnic la Codrul Cozminului, în 1497, precum și secole la rând pe pământul Moldovei, pentru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
iulie 1475, în problemele orientale ale Poloniei, au pregătit în acești ani, dar mai ales după căderea Caffei, calea pătrunderii turcilor și mai adânc în teritoriile ruso-lituane. Politica de omidă, rezumată numai la apărarea granițelor regatului polon, efectuată de Coroana polonă în ajunul marii încleștări de la Războieni, a fost fatală pentru multe generații poloneze. Zeci de mii de polonezi au trebuit să moară zadarnic la Codrul Cozminului, în 1497, precum și secole la rând pe pământul Moldovei, pentru a repara această mare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu durere și pe patul său de suferință în anul 1502. Căci, de nu erau tătarii, oastea lui Mahomed al II-lea ar fi putut avea soarta aceleia a lui Soliman Hadâmbul. E de mirare cum de nu au înțeles polonii contemporani rolul pe care-l rezerva viitorul Hanatului Crimeii, sub suzeranitatea Înaltei Porți. În ascensiunea puterii sale, Mahomed al II-lea a debarcat trupe, în 1478, în Crimeea și a repus pe Mengli-Ghirai și pe Eminek în funcțiile lor, ca
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mergea cu pași mari spre dezagregare, l-a determinat pe Ștefan cel Mare să facă primul pas în recunoașterea superiorității turcești, mai ales după încetarea ostilităților, din ianuarie 1479, dintre turci și venețieni. Atitudinea ostilă a hanului Crimeii față de Coroana polonă, la care se adăposteau frații săi, Nur-Daulet și Aider, a fost un indiciu că Moldova nu va mai avea liniște, dacă nu se va orienta în politica externă alături de acest puternic vasal al lui Mahomed al II-lea. Așa se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mării Negre până la Prut. Nu-i rămânea inimosului voievod decât să înceapă tratativele pentru încheierea unei păci cu turcii, pe care o și făcu, în anul 1487, și la o colaborare cu mongolii, vechii stăpânitori ai Țărilor Românești până la 1359, contra polonilor și lituanilor. Tătarii, cu care a trebuit să colaboreze, erau cei din Hanatul Crimeii. După moartea lui Cazimir, în 7 iunie 1492, când Ioan Albert a trimis soli la Poartă pentru a reînnoi pe încă trei ani pacea încheiată în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
perceput și la Roma, ca o necesitate urgentă. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1905-1924) „a fost omul cel mare” (parafrazându-l pe canonicul Carol Auner) care a împlinit visul uniților, atunci când a sfințit prima biserică greco-catolică din București, „Sfântul Vasile”, din strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute de greco-catolici, același episcop a oficiat și Recviemul pontifical în catedrala Sfântul Iosif, la 15 decembrie 1920, pentru Mitropolitul greco-catolic Demetriu Radu, ucis la Senat, într-un atentat cu bombă. Arhiepiscopia de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bozieni. În 1903 a făcut votul de a nu accepta nici o demnitate eclezială, pentru a avea numai autoritate morală. În 1904 V. Ghika se afla la Roma și a contribuit la urgentarea formalităților de construire a bisericii Unite din strada Polonă. La Salonic (1904-1906) a întâlnit-o pe Sora Pucci, împreună cu care a început calea regală a carității: în 1905 au sosit în țară Fiicele Carității, în 1906 s-a deschis primul dispensar gratuit, iar între 1908-1912 s-a construit Sanatoriul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
spiritual, el a aprins-reaprins credința în cele mai împietrite inimi. A fost mereu adeptul teologiei faptelor; a reușit să dea o lumină nouă catolicismului din România, să-l facă respectat și căutat de către intelectuali și studenți. La Biserica din str. Polonă a avut sediul ASTRU, care organiza conferințe duminicale, cu mare participare din partea studenților de toate confesiunile. V. Ghika a fost un prieten devotat al multor personalități remarcabile: datorită lui, H. Bergson se apropiase foarte mult de catolicism; amiralul japonez Yamamoto
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Poezia populară, Studiul istoriei, Muzica populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca temă generală „Influențe consecutive asupra poporului român”. Aici vom reține titlurile prelegerilor și a conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G. Panu, Turcii - A. Lambrior, Polonii - Ștefan Vârgolici, Fanarioții - V. Pogor, Austriacii - A. D. Xenopol, Francezii - I. C. Negruzzi, Germanii - M. Eminescu. Aceste prelegeri decurgeau după un anumit tipic. Tonul îl dăduse Titu Maiorescu, care - după cum arată G. Panu - „Venea îmbrăcat în mare gală. Nu sosea decât cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Paisie a început în 21 decembrie 1722, la Poltava, în Ucraina. Punct al rivalității politice dintre Rusia și Polonia, Ucraina își hrănea de veacuri cu sânge visul de existență suverană. Strivită însă între două lumi gigantice, Ortodoxia țaristă și Catolicismul polon, ea avea să devină parte când a Uniunii Polono-Lituaniene, când a Imperiului Rus, mult timp fără putința de a-și găsi un drum propriu. Visul de libertate a născut eroi care s-au distins în lupta fie împotriva Poloniei, fie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
putința de a-și găsi un drum propriu. Visul de libertate a născut eroi care s-au distins în lupta fie împotriva Poloniei, fie a Rusiei. Asfel, în 1648, hatmanul Bogdan Hmelnițki conducea cea mai mare răscoală căzăcească împotriva regelui polon Ioan al II-lea Kazimir. În timpul marelui Război Nordic (1700-1721), dus de Rusia împotriva suedezilor pentru deschiderea la Marea Baltică, hatmanul Ivan Mazepa trecea de partea suedezilor, sperând ca victoria acestora asupra rușilor să însemne pentru ucrainieni libertatea. Petru cel Mare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care erau împlicați Movileștii, îl obligă să se refugieze cu întreaga familie, în Polonia, în 1600 (la vârsta de doar patru ani). Aici primește o educație tipică pentru orice tânăr nobil polonez și își petrece tinerețea ca ofițer în armata polonă, calitate în care ia parte și la numeroase lupte cu turcii. Fiorul mistic ortodox pe care mama sa i-l insuflase din copilărie, îl ia definitiv în stăpânire și în 1627, la treizeci și unu de ani, părăsește haina militară
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Cărțile Sfinte. Descoperă aici, citește și își copie integral cartea Sfântului Ioan Scărarul. Neînțeles însă de un egumen care, deși învățat, prea brutal pentru sensibilitatea lui Petru, fuge din mănăstire, alegând să treacă granița, râul Nipru, spre Ucraina ocupată de poloni. În drumul său spre necunoscut îl cunoaște pe călugărul Isihie, sihastru în Munții Moșenski, trăitor în pustnicie pe un ostrov, singur printre cărțile Sfinților Părinți pe care le copia zi și noapte. Văzând în el un posibil povățuitor, Petru îl
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
despre Moldova și află despre aceasta, că este o țară în care monahismul ortodox înflorește nestingherit, fără a fi zăgăzuit de guvernarea locală ca în Rusia, sau agresat de vreo confesiune străină a unor ocupanți de aiurea, ca în Ucraina polonă. Aceste amintiri îi revin în minte lui Petru Velicikovski, acum rasoforul Platon aflat în 1742 în refugiu la Pecerskaia Lavra, și sub puternica lor impresie, hotărăște, la aproape douăzeci de ani, să-și caute limanul de liniște și învățătorul visat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unei puteri potrivnice Ortodoxiei Creștine, și purtând răspunderea nu doar pentru propriul suflet, ci și pentru viața celor șaizeci și patru de ucenici, preotul și starețul Paisie își amintește de limanul de liniște care l-a scăpat cândva de catolicismul polon. Și astfel, în 1763, la vârsta de patruzeci și unu de ani și după șaptesprezece ani de ședere neîntreruptă la Athos, o pornește, împreună cu întreaga obște de ucenici și cu toate cărțile adunate, spre Țările Române. LIMANUL DORIT. MOLDOVA După
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]