1,619 matches
-
avea pentru a-i răsplăti pe aliații din alte țări ale regiunii, cum a fost cazul președintelui bolivian Evo Morales și a celui ecuadorian, Rafael Correa, și pentru a submina influența Statelor Unite în America Latină (Ellner, 2008). Mai mult, actualului val populist radical de stânga din America Latină îi este caracteristică încercarea de a redefini atât democrația, cât și susținerea ei între niște cadre care să manifeste mai multă apreciere pentru "popor" (Legler, Lean și Boniface, 2007: 11). Deși evaluarea unei asemenea tentative
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismul de la o societate la alta? Nu e o coincidență faptul că specialiștii în politica Americii Latine au identificat existența diferitelor "valuri de populism", cum a fost cel al ascensiunii liderilor neopopuliști, în anii 1990, și cel al apariției foțelor populiste radicale de stânga, în primul deceniu al noului mileniu (Friedenberg, 2007; Gratius, 2007). În mod similar, ascensiunea în Europa a partidelor populiste radicale de dreapta a fost descrisă ca un "val" (de exemplu, Von Byme 1988) sau ca un fenomen
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de populism", cum a fost cel al ascensiunii liderilor neopopuliști, în anii 1990, și cel al apariției foțelor populiste radicale de stânga, în primul deceniu al noului mileniu (Friedenberg, 2007; Gratius, 2007). În mod similar, ascensiunea în Europa a partidelor populiste radicale de dreapta a fost descrisă ca un "val" (de exemplu, Von Byme 1988) sau ca un fenomen "contegios" (de exemplu, Rydgren, 2005). După cum sugerează și aceste exemple, avem motive întemeiate să credem că apariția populismului într-o țară are
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și a colaboratorilor săi (2008) există cel puțin trei mecanisme care pot influența (re)apariția populismului: competiția, învățarea și emulația. Mecanismul competiției a ieșit indirect la iveală în diferite capitole ale cărții, acolo unde s-a arătat că apariția forțelor populiste a reprezentat o provocare pentru partidele tradiționale, care, în anumite condiții, sunt tentate să copieze discursul populist. În același timp, partidele tradiționale își pot adapta agendele pentru a preîntâmpina apariția concurenților populiști (Mudde, 2007: 281-2). Spre deosebire de competiție, mecanismul învățării se
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
învățarea și emulația. Mecanismul competiției a ieșit indirect la iveală în diferite capitole ale cărții, acolo unde s-a arătat că apariția forțelor populiste a reprezentat o provocare pentru partidele tradiționale, care, în anumite condiții, sunt tentate să copieze discursul populist. În același timp, partidele tradiționale își pot adapta agendele pentru a preîntâmpina apariția concurenților populiști (Mudde, 2007: 281-2). Spre deosebire de competiție, mecanismul învățării se referă la o schimbare a convingerilor, care rezultă fie prin observare și interpretare, fie prin achiziția de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acolo unde s-a arătat că apariția forțelor populiste a reprezentat o provocare pentru partidele tradiționale, care, în anumite condiții, sunt tentate să copieze discursul populist. În același timp, partidele tradiționale își pot adapta agendele pentru a preîntâmpina apariția concurenților populiști (Mudde, 2007: 281-2). Spre deosebire de competiție, mecanismul învățării se referă la o schimbare a convingerilor, care rezultă fie prin observare și interpretare, fie prin achiziția de noi structuri sau teorii. Acest proces de învățare socială este facilitat, de regulă, de schimbul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
socială este facilitat, de regulă, de schimbul de informații care are loc prin intermediul rețelelor în care își desfășoară activitatea atât tehnocrații, cât și "intelectualii sadea", dezvoltându-se noi idei și politici care pot fi preluate de lideri și de partide populiste. În cele din urmă, mecanismul emulației face referire nu atât la reprezentanții ofertei populiste, cât mai ales la cei ai cererii. Din acest punct de vedere, electoratul unei țări este conștient de evoluția politică a țărilor învecinate și, prin urmare
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în care își desfășoară activitatea atât tehnocrații, cât și "intelectualii sadea", dezvoltându-se noi idei și politici care pot fi preluate de lideri și de partide populiste. În cele din urmă, mecanismul emulației face referire nu atât la reprezentanții ofertei populiste, cât mai ales la cei ai cererii. Din acest punct de vedere, electoratul unei țări este conștient de evoluția politică a țărilor învecinate și, prin urmare, apariția unui actor populist într-un loc poate atrage după sine un "efect de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
urmă, mecanismul emulației face referire nu atât la reprezentanții ofertei populiste, cât mai ales la cei ai cererii. Din acest punct de vedere, electoratul unei țări este conștient de evoluția politică a țărilor învecinate și, prin urmare, apariția unui actor populist într-un loc poate atrage după sine un "efect de demonstrație" în alte locuri. O a doua direcție de cercetare se referă la relația dintre tipul de organizare promovat de forțele populiste și modelul de democrație pe care aceștia doresc
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
țărilor învecinate și, prin urmare, apariția unui actor populist într-un loc poate atrage după sine un "efect de demonstrație" în alte locuri. O a doua direcție de cercetare se referă la relația dintre tipul de organizare promovat de forțele populiste și modelul de democrație pe care aceștia doresc (la care aspiră) să îl creeze. Mare parte din literatura despre America Latină presupune că populismul include lipsa unor organizații puternice de partid și accentuarea comunicării directe dintre lider și adepți (de exemplu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al Poporului). Avantajul întrebuințării definiției noastre, cu trimiteri minimale la o ideologie sau alta este acela că ne permite să o folosim pentru analize transregionale și, de asemenea, să studiem efectul organizării de partid asupra relației dintre populism și democrație. Populiștii neorganizați dăunează, într-adevăr, mai mult democrației, așa cum susțin Levitsky și loxton în această carte, sau partidele populiste având un grad mai mare de instituționalizare sunt cele care constituie o amenințare mai mare? În plus, relația dintre ideologia populistă și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
permite să o folosim pentru analize transregionale și, de asemenea, să studiem efectul organizării de partid asupra relației dintre populism și democrație. Populiștii neorganizați dăunează, într-adevăr, mai mult democrației, așa cum susțin Levitsky și loxton în această carte, sau partidele populiste având un grad mai mare de instituționalizare sunt cele care constituie o amenințare mai mare? În plus, relația dintre ideologia populistă și tipul de cadru instituțional preferat de actorii populiști este în strânsă legătură cu un subiect tratat de mulți
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democrație. Populiștii neorganizați dăunează, într-adevăr, mai mult democrației, așa cum susțin Levitsky și loxton în această carte, sau partidele populiste având un grad mai mare de instituționalizare sunt cele care constituie o amenințare mai mare? În plus, relația dintre ideologia populistă și tipul de cadru instituțional preferat de actorii populiști este în strânsă legătură cu un subiect tratat de mulți specialiști, respectiv transformarea modului de organizare a partidelor politice și posibilul impact al acestei transformări asupra regimului democratic (de exemplu, Katz
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
așa cum susțin Levitsky și loxton în această carte, sau partidele populiste având un grad mai mare de instituționalizare sunt cele care constituie o amenințare mai mare? În plus, relația dintre ideologia populistă și tipul de cadru instituțional preferat de actorii populiști este în strânsă legătură cu un subiect tratat de mulți specialiști, respectiv transformarea modului de organizare a partidelor politice și posibilul impact al acestei transformări asupra regimului democratic (de exemplu, Katz și Mair, 1995; Von Byme, 1993). Mair (2002, 2006
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
organizare a partidelor politice și posibilul impact al acestei transformări asupra regimului democratic (de exemplu, Katz și Mair, 1995; Von Byme, 1993). Mair (2002, 2006), de pildă, a susținut faptul că erodarea "democrației partinice" pregătește apariția unui gen de "democrație populistă", în care partidele politice sunt înlocuite de lideri puternici care dezvoltă o legătură directă și nemijlocită cu "poporul". Văzută astfel, ascensiunea forțelor populiste merge mână în mână cu apariția unui scenariu politic nou, marcat de crearea unor "partide-cartel" și de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2002, 2006), de pildă, a susținut faptul că erodarea "democrației partinice" pregătește apariția unui gen de "democrație populistă", în care partidele politice sunt înlocuite de lideri puternici care dezvoltă o legătură directă și nemijlocită cu "poporul". Văzută astfel, ascensiunea forțelor populiste merge mână în mână cu apariția unui scenariu politic nou, marcat de crearea unor "partide-cartel" și de influența crescândă a mass-media, în special a televiziunii. Totuși, chiar dacă noul scenariu politic amintit anterior a câștigat teren în multe țări, nu am
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mână cu apariția unui scenariu politic nou, marcat de crearea unor "partide-cartel" și de influența crescândă a mass-media, în special a televiziunii. Totuși, chiar dacă noul scenariu politic amintit anterior a câștigat teren în multe țări, nu am văzut ca forțele populiste să apară în toate (de exemplu, Spania în Europa și Chile în America Latină sunt excepții importante). În același timp, este o exagerare să spunem că toate forțele populiste sunt în conflict cu crearea și menținerea cadrelor instituționale (Hawkins, 2010a: 169-75
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
anterior a câștigat teren în multe țări, nu am văzut ca forțele populiste să apară în toate (de exemplu, Spania în Europa și Chile în America Latină sunt excepții importante). În același timp, este o exagerare să spunem că toate forțele populiste sunt în conflict cu crearea și menținerea cadrelor instituționale (Hawkins, 2010a: 169-75). Astfel, studiile ulterioare privitoare la populism și la democrație ar trebui să acorde mai multă atenție tipului de organizare promovat de liderii populiști și impactul pe care acestea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să spunem că toate forțele populiste sunt în conflict cu crearea și menținerea cadrelor instituționale (Hawkins, 2010a: 169-75). Astfel, studiile ulterioare privitoare la populism și la democrație ar trebui să acorde mai multă atenție tipului de organizare promovat de liderii populiști și impactul pe care acestea le au cu adevărat asupra calității democrației. Cu toate că populismul tinde să genereze un soi de politică de tip "Macho", s-a scris puțin pe tema relației dintre populism și gen. Aceasta este o treia direcție
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fond, avem motive întemeiate să credem că manifestări ale populismului având un anumit specific regional sau istoric dezvoltă abordări diferite față de gen. Într-adevăr, recentul volum publicat de Kampwirth (2011) arată că în America Latină au existat o varietate de proiecte populiste care apărau diferite modele de masculinitate sau de feminitate. De exemplu, Evo Morales reprezintă un caz de populism "de jos", în care mai multe organizații locale - inclusiv asociații pentru drepturile femeilor - joacă un rol important în termeni de stabilire a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dezvoltă perspective noi referitoare la relația dintre populism și mass-media și care contribuie la emiterea unor ipoteze care pot fi testate în cadrul unor studii ulterioare. Art (2006), de exemplu, găsește că o explicație parțială pentru diferitele nivelurile ale succesului partidelor populiste radicale de dreapta în Austria și Germania este dată de memoria colectivă a ficărei țări în parte și de impactul acestei memorii asupra dezbaterii publice și asupra mass-mediei. Un alt exemplu interesant este reprezentat de un articol recent scris de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
modurile în care este înțeles populismul în interiorul unei anumite țări. Pe baza unei analize empirice a principalelor surse ale presei scrise din Regatul Unit, autorii demonstrează că populismul tinde să primească o conotație negativă în spațiul mediatic și că adjectivul "populist" este adesea folosit ca sinonim pentru "popular". În context latino-american, populiștii aflați la putere nu doar că lansează atacuri la adresa mass-mediei, deoarece aceasta apără status quo-ul și interesele elitelor, ci fac și presiuni pentru aplicarea unor reforme menite să ducă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
baza unei analize empirice a principalelor surse ale presei scrise din Regatul Unit, autorii demonstrează că populismul tinde să primească o conotație negativă în spațiul mediatic și că adjectivul "populist" este adesea folosit ca sinonim pentru "popular". În context latino-american, populiștii aflați la putere nu doar că lansează atacuri la adresa mass-mediei, deoarece aceasta apără status quo-ul și interesele elitelor, ci fac și presiuni pentru aplicarea unor reforme menite să ducă la înființarea de noi trusturi media care să promoveze ideologia populistă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populiștii aflați la putere nu doar că lansează atacuri la adresa mass-mediei, deoarece aceasta apără status quo-ul și interesele elitelor, ci fac și presiuni pentru aplicarea unor reforme menite să ducă la înființarea de noi trusturi media care să promoveze ideologia populistă. În esență, populismul nu crede în existența unei mass-medii independente, ci mai degrabă percepe peisajul mediatic prin lentila mahieistă a distincției între "poporul pur" și "elitele corupte". Pe de o parte, există o mass-media onestă și legitimă, care exprimă "voința
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
antidemocratică, menită să apăre interesele elitelor (Waisbord, 2011:100). Nu este întâmplător, conform analizei detaliate a lui Kitzberger (2010) faptul că nivelul activismului din mass-media în cadrul administrațiilor stângiste actuale din America Latină pare să aibă legătură cu apropierea acestora de ideologia populistă. Cu cât guvernul stângist este mai populist, cu atât este mai vehementă critica la adresa mass-mediei și cu atât sporește intervenția statului spre a se asigura "democratizarea" accesului la exprimare în spațiul mediatic. O a cincea temă viitoare de analiză se
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]