45,800 matches
-
autoturismelor Dacia la Medelin în Columbia, primele exporturi de produse alimentare și vinuri românești în Republica Dominicană realizate prin contribuția consulatului nou înființat în această țară, primele exporturi de produse siderurgice românești în Trinidad & Tobago, prin contribuția consulatului nou înființat la Port of Spain, pentru a enumera doar câteva din începuturile relațiilor economice stabilite în această perioadă. In plan cultural, s-a realizat creșterea vizibilității României în această zonă prin organizarea de expoziții, lansări de carte, diverse manifestări culturale, amplasarea statuii cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mesaje, în care se solicita salvarea vieții fostului premier pakistanez, făcându-se referiri la foarte bunele relații româno-pakistaneze (inaugurarea rafinăriei de la Karachi în ianuarie 1978, alte proiecte economice, exonerarea datoriei României de 500.000 $, reprezentând contrastalii pentru utilaje românești din portul Karachi, aprobată de guvernul pakistanez, condus de Zia Ul Haq, în ziua inaugurării rafinăriei de la Karachi, la 28.01.1978; vizite la nivel înalt etc.). Ambasadorul român, care întreținea relații cordiale cu președintele Zia Ul Haq, a primit de fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
stabilit excelente relații, ceea ce i-a deschis multe porți, atât la nivelul Guvernului, cât și al conducerilor partidelor politice, fapt ce îl ajuta în inițierea și desfășurarea unor ample acțiuni de cooperare economică și tehnică. România a construit un mare port la Mediterana, portul Nador și un alt port pentru vasele de pescuit. S-a constituit o societate mixtă pentru exploatarea a două mine de cupru; s-au exportat mașini ARO și s-a creat o linie de montaj pentru televizoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ceea ce i-a deschis multe porți, atât la nivelul Guvernului, cât și al conducerilor partidelor politice, fapt ce îl ajuta în inițierea și desfășurarea unor ample acțiuni de cooperare economică și tehnică. România a construit un mare port la Mediterana, portul Nador și un alt port pentru vasele de pescuit. S-a constituit o societate mixtă pentru exploatarea a două mine de cupru; s-au exportat mașini ARO și s-a creat o linie de montaj pentru televizoare portabile, s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
porți, atât la nivelul Guvernului, cât și al conducerilor partidelor politice, fapt ce îl ajuta în inițierea și desfășurarea unor ample acțiuni de cooperare economică și tehnică. România a construit un mare port la Mediterana, portul Nador și un alt port pentru vasele de pescuit. S-a constituit o societate mixtă pentru exploatarea a două mine de cupru; s-au exportat mașini ARO și s-a creat o linie de montaj pentru televizoare portabile, s-a constituit o societate mixtă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Maroc (iulie 1991) și participarea domnului Președinte Ion lliescu la prima Conferință de Cooperare pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord (30 octombrie 1 noiembrie 1994); A obținut continuarea și extinderea lucrărilor portuare, mai ales prin determinarea încredințării S.C. Contransimex a construcției principalului port comercial și de pescuit din sud, Dachla. 1995 Avansat la gradul diplomatic de Ministru-consilier în Centrala M.A.E. 1997-2000 martie 2000 Senatul României, șef birou senatorial. martie 2000 Director al Direcției Resurse Umane și Carieră Diplomatică. Distins cu înalte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
inițiat propunerea adresată guvernelor României și Arabiei Saudite și a făcut demersuri, până la finalizare, în cele două capitale pentru înființarea unui Consulat onorific al României la Geddah și numirea unui consul onorific în acest oraș, capitală comercială și economică, important port la Marea Roșie, reședință de vară a suveranului saudit. A inițiat și realizat schimburi de vizite între conducerile Camerelor de Comerț și Industrie din cele trei țări, semnându-se protocoale de colaborare, la care au participat oameni de afaceri și reprezentanți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
extinderea cooperării economice prin construirea în Libia, de către firmele românești, a unor obiective economice de importanță națională pentru economia libiană: cartiere de locuințe, drumuri, obiective social-culturale, școli, sediul Poștei din Tripoli, cea mai mare clădire pe atunci din Africa, stadioane, port pescăresc, cercetări piscicole, preluarea unui spital în care au lucrat aproape 500 de medici și cadre medicale cu pregătire medie din România și altele. Specialiștii români au acordat asistență în chimie, petrol, sănătate, construcții etc. La toate acele realizări comerciale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
evidențiindu-se, pentru prima dată, în istoria României, acțiunile de cooperare economică diversificată cu Algeria, Egipt, Irak, Libia, Maroc, Siria, Sudan ș.a. Țara noastră a construit în aceste state: combinate chimice, rafinării de petrol, fabrici de ciment și de tractoare, porturi pescărești, obiective economice de interes național pentru statele respective, inclusiv cartiere de locuințe, complexe social-cultural și sportive, clădiri guvernamentale și multe altele. Prin creditele acordate de România acestor țări, care au constat în livrări de fabrici și echipamente industriale, părți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
construcții și altele. Evoluția relațiilor economice cu Marocul, în special a exporturilor, a cunoscut un curs ascendent, în perioada 1995 1998, înregistrându-se o diversificare accentuată a acestora. Totodată, în Maroc, societăți românești au continuat să participe la construirea de porturi maritime comerciale, la realizarea de lucrări de foraj pentru apă, la acordarea de asistentă tehnică în domeniul formării de cadre, prin cca. 100 de profesori români, în diferite domenii: textil, agricol, mecanică auto ș.a. Promovarea unei serii de acțiuni pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1975, a semnat în Sudan un contract important pentru importul de bumbac sudanez cu fibră lungă. Șef temporar la Secția Economică a Ambasadei României din Addis Abeba, Etiopia, în perioada septembrie noiembrie 1976, Secretar economic I la Biroul Comercial de la Port Said, din cadrul Ambasadei României de la Cairo, Republica Arabă Egipt, în perioada 30 septembrie 1977 4 noiembrie 1984, în funcția de șef birou comercial. Secretar economic I și ulterior Consilier la Ministerul Comerțului și Turismului, departamentul Comerțului Exterior, Direcția Africa și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Sudan și alte obiective economice. Aproape toate obiectivele propuse nu au fost realizate, ca urmare a concluziilor studiilor și a lipsei de finanțare. Ulterior, din acestea s-au realizat filatura de fire de bumbac cardate și parlamentul. Biroul comercial de la Port Said din cadrul Ambasadei României de la Cairo, Republica Arabă Egipt În decembrie 1977, a fost trimis în R.A. Egipt, în vederea reluării activității Biroului Comercial de la Port Said, care a fost închis în anul 1967, ca urmare a războiului arabo-israelian. A acționat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
acestea s-au realizat filatura de fire de bumbac cardate și parlamentul. Biroul comercial de la Port Said din cadrul Ambasadei României de la Cairo, Republica Arabă Egipt În decembrie 1977, a fost trimis în R.A. Egipt, în vederea reluării activității Biroului Comercial de la Port Said, care a fost închis în anul 1967, ca urmare a războiului arabo-israelian. A acționat pentru creșterea schimburilor comerciale, stimulând exportul de pături acrilice, țesături relon, confecții bărbați, tricotaje, geamuri trase, conserve de fructe, ciment în saci, cherestea de fag
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ca urmare a războiului arabo-israelian. A acționat pentru creșterea schimburilor comerciale, stimulând exportul de pături acrilice, țesături relon, confecții bărbați, tricotaje, geamuri trase, conserve de fructe, ciment în saci, cherestea de fag, profile, oțel beton, sârmă etc., în zona liberă Port Said și în Republica Arabă Egipt. La import, a transmis informații privind piața bumbacului egiptean cu fibră lungă și extra lungă și a colaborat cu reprezentanții Românoexport la încheierea de contracte la această marfă. Astfel, în sezonul 1983-1984, au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care au avut loc la Cairo. A sprijinit delegațiile de la Românoexport, Romsit, Confex, Fructexport, Metalimportexport, Vitrocim, Exportlemn, în vederea încheierii de contracte la export și import. A intervenit pentru transferul de fonduri și pe lângă Asswan Shipping Agency și Suez Canal Authority, Port Said, în vederea tranzitării navelor la timp pe Canalul de Suez și intrarea acestora în port, după caz, pentru operațiuni de descărcare/încărcare, aprovizionare cu apă, combustibil, provizii etc. De exemplu, în 1982, au avut loc 395 tranzitări de nave cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Vitrocim, Exportlemn, în vederea încheierii de contracte la export și import. A intervenit pentru transferul de fonduri și pe lângă Asswan Shipping Agency și Suez Canal Authority, Port Said, în vederea tranzitării navelor la timp pe Canalul de Suez și intrarea acestora în port, după caz, pentru operațiuni de descărcare/încărcare, aprovizionare cu apă, combustibil, provizii etc. De exemplu, în 1982, au avut loc 395 tranzitări de nave cu un tonaj net de 7.571 mii tone, iar în semestrul I 1984, au avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
7.571 mii tone, iar în semestrul I 1984, au avut loc 201 tranzitări de nave sub pavilion Navrom și Navlomar, pentru care s-au transferat cca. 11 milioane dolari S.U.A. A informat comandanții de nave care au intrat în port cu privire la reglementările la Port Said și Suez și i-a sprijinit pe lângă autoritățile egiptene și firmele agent, în vederea rezolvării unor probleme. A luat parte împreună cu ceilalți membri ai Ambasadei României de la Cairo și ai Agenției Economice privind organizarea vizitelor demnitarilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
iar în semestrul I 1984, au avut loc 201 tranzitări de nave sub pavilion Navrom și Navlomar, pentru care s-au transferat cca. 11 milioane dolari S.U.A. A informat comandanții de nave care au intrat în port cu privire la reglementările la Port Said și Suez și i-a sprijinit pe lângă autoritățile egiptene și firmele agent, în vederea rezolvării unor probleme. A luat parte împreună cu ceilalți membri ai Ambasadei României de la Cairo și ai Agenției Economice privind organizarea vizitelor demnitarilor români în R.A. Egipt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și Suedia, pentru crearea unui consorțiu de firme care să exploateze minereul de fier din Munții Nimba (partea guineză); acțiunea nu s-a realizat din cauza evenimentelor din zonă și costul prea mare al construcției căii ferate din Munții Nimba până la Portul Conakry. • Afganistan, pentru negocierea și parafarea Acordului Comercial. Selectat de O.N.U. Geneva, pentru întocmirea unui studiu intitulat: "România, piață pentru țările în curs de dezvoltare"; studiul a fost întocmit, acceptat și difuzat (1969 1970). Selectat de O.N.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mor copacii. N-am fost acolo, dar pîrîitul lemnos al căderii îl pot auzi. Îl vedea în fel și chip. E și termometru al stărilor personajelor ei. I se părea, uneori, că are un aer desuet, de catarg într-un port mort. Își rezema ochii de el cînd își bea cafeaua și ploua. Plopul se ridica pe vîrfuri, să i se uite în casă. Matur, îi depășise etajul: Mă cam privea de sus. Și, oftînd: Avea pielița prea fină ca să reziste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
prin '93, o recenzie la antologia voastră, semnată de..." "Iordan Datcu. Un experimentat editor de la "Minerva". L-a contrariat numărul neobișnuit de mare de greșeli, dar le-a pus, elegant, pe seama "incuriei tipografilor"; Hotin și Neamț sînt forturi moldave, nu porturi; Benfey, nu Benzey; temă nu teamă. Plus buclucașul u lipsă din Weltanschauung". " Cred că lynotipiștii-computeriști au pus rămășag pe cuvîntul ăsta: cine să-l schimonosească mai abitir, ba să-i schimbe și genul". Tot pățitu-i priceput, a continuat Magda U
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
zicem, urmez eu ideea Magdei U., că nenea Iancu (e anul lui, anul Caragiale!) rămîne în actualitate cu oferta total depășită a lui Ipătescu: "Moșia de la Zăvoiu a dumitale". În 2001, grîul românesc, etichetat inferior, este "exportat", plimbat dintr-un port în altul și reimportat, la preț triplu. Ăsta da, tun. Ce moșioara Zăvoiu? "Prea puțin, onorabile". Magda U. știe de ce: "Lîngă chibrit apartamentul unde locuiesc, se stă la coadă, la pubele, ca să se scormonească în gunoi civilizat, exemplar, disciplinat. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
79 începuse prost. Cu vagonul tras în afara peronului și cu Iordan luînd-o neatent înainte, uitînd să mă ajute să cobor. Scenă comentată de un rapper neras: " Ia-o-n brațe, tataie". Ne oprisem la 2 Mai. Vama Veche era un port prea îndepărtat. Mă săturasem să șofez. Mașina o scosesem la vînzare. A lui era în reparație capitală. Pendulam între Fedia (calcan la grătar) și Restaurantul Dobrogean, zis Dobrogeanu-Gherea ori numai Gherea. Îngrețoșată de șalău à la bonne femme, de șașlîk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nimeni pe lume și neîncrederea lui în oameni, alături de legătura particulară pe care o avea cu marea încă din copilărie (fusese ajutor pe un vas de pescuit), l-au făcut inaccesibil celorlalți. Nu frecventa barurile și cluburile de noapte ale porturilor, cum făceau colegii lui de expediții, și nu avea nicio iubită, deși cunoscuse circumstanțial femeile. Nu era interesat să bea sau să piardă vremea cu amicii, nici ruleta nu-l atrăgea. Totuși, când un marinar mai în vârstă depăna întâmplări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Aqua de Luna inspirat din nuvelele lui Gabriel Garcia Márquez, murmurate cu ochii închiși și gândul dus: Din magicele Caraibe Vă aducem apă de Lună, Apă de Lună, Iubire Care alungă amărăciunea. Roua stelelor Poate vindeca orice suferință. Un steag port în inimă; Iubitul meu nu e ca nimeni altul; Că după furtună vine pacea De aceasta nimeni nu se poate îndoi. Mă întorc în poala cerului, Fi-voi înconjurată de frumusețea lui. Nimic nu savurez pe lume Mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]