1,543 matches
-
antrenat" în secret în ,spațiile de instrucție" ale altor ,ateliere de creație", acești autori ,își scriu textele cu revoltă și violență, încercînd să-și apere candoarea și puritatea adolescentină de ravagiile distrugătoare ale unui pragmatism vulgar, dominant în societatea noastră postdecembristă". Că tinerii în cauză ,parcă nu mai recunosc nici un fel de modele la care să se raporteze" e o chestiune. Altă chestiune este opinia d-lui Mincu care se situează la nivelul entuziasmului lor, denunțînd panicat o ,confuzie intergeneraționistă extrem de
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
ceea ce pare a fi fost implacabil a urmat, de fapt, doar logica loteriei, pentru fiecare ins în parte și pentru toți la un loc”. Cu intriga sa ambivalentă, situată într-un interval cronologic similar celui din Degete mici (interbeliccomunism- prezentul postdecembrist), Toate bufnițele schimbă radical registrul tematic față de precedentele romane ale lui Filip Florian. În fapt, fiecare dintre romanele acestuia are un caracter net diferit de celelalte, dacă nu neapărat ca formulă, în mod cert ca univers problematic. Ceea ce le leagă
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
Cronicar Acești comuniști care ne conduc Nu știu cum și-a făcut Cronicarul ideea greșită că nomenklatura a dat puterea postdecembristă pe mîna Securității. ACADEMIA CAȚAVENCU publică în numărul din 20-26 aprilie un supliment intitulat Catalogul foștilor. "Lustrația, o vorbă de dînșii evitată": cîtă vreme la funcții noi, tot ei, era foarte normal ca liderii actuali să nu vrea să promoveze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
cultural românesc. Pentru Europa a pus laolaltă articolele ocazionale militante ale unui cărturar cu viziune care simțea că e nevoie de un manifest în spirit postpașoptist pentru mobilizarea intelectualității românești întru depășirea tendințelor revolute ale unui moment ideologic și cultural postdecembrist critic: după experiențele nefaste ale ideologiei naționaliste de dreapta din interbelic și ale dictaturii naționalismului de stânga din comunism, e timpul unui al treilea discurs, al liberalismului de centru cu deschidere maximă spre Europa. Trei atitudini identifica eseistul în fața acestei
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
scriitorii din generațiile imediat următoare. Valentina Tăzlăuanu reține cinci piese de teatru: una de Aureliu Busuioc exploatând un pretext istoric, la modă în anii '60-'70, o ,tragedie națională" de Val Butnaru, o ,farsă tragică" de Constantin Cheianu, o piesă postdecembristă de Nicolae Negru și una tot recentă, postmodernă, de Dumitru Crudu. Aici selecția merge clar spre scriitorii mai tineri, singura excepție fiind șaizecistul Aureliu Busuioc, și spre perioada ultimelor două decenii. Foarte puțin e de recuperat din teatrul de dinainte de
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
se desfășoare și scandalul iscat după premierea de către ASPRO a eseului Despre îngeri. În virtutea faptului că această selecție de articole încearcă să surprindă exact "nerușinarea" - dispariția măsurii, a discreției și bunului simț public - prezentă cu mult tupeu în societatea românească postdecembristă (în presă, politică, spațiu public: comportament, mentalitate și discurs), am căutat să mă pierd și mai mult în captivanta lectură, cu regretul și frustrarea că la sfârșit va trebui să și scriu un comentariu condamnat să iasă infinit mai puțin
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
la Mărășești, zice-se, în izmene, și a fost decorat cu această distincție. O dată pe an, Regele îi invita la Palat, la Sinaia, pe decorați”, precizează generalul Tomescu. La rându-i, domnia sa a dejunat cu șefii de stat ai României postdecembriste, ba chiar și cu Regele Mihai. „Întâi, ne-a invitat președintele Ion Iliescu la Cotroceni. Am fost 18 ofițeri, unii decorați cu Steaua României, Coroana României, eu eram singurul cu Mihai Viteazul. Mai apoi, în 1998, președintele Emil Constantinescu a
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
cărei părți au apărut ritmic, fără nici un fel de sincope: Memorii I, 2003; II, 2004; III, 2006; IV, 2007, toate apărute la Editura Polirom. A doua victorie o reprezintă finalizarea tetralogiei epice dedicate temei puterii, pusă într-un context actualizat postdecembrist și situată în mediul ardelean al Clujului: Ziua și noaptea (1998), Voința de putere (2001), Puterea nevăzută (2004, reeditat în 2007) și un al patrulea volum, ce se va intitula probabil Jicquidi, după numele unuia dintre personaje, volum încheiat, în
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
luptele literare de la sfârșitul anilor ´60 - în volumul al doilea; exilul început în vara lui 1971, asumarea libertății și creionarea câtorva portrete pariziene din anii 1970-1980 (Eliade, Cioran, Ionescu) - în volumul al treilea; întoarcerea din exil, cu toate implicațiile ei postdecembriste, și asumarea bătrâneții - în volumul al patrulea. Delimitările temporale nu sunt stricte, pentru că rememorarea alternează cu anticiparea unor evenimente, iar reflecțiile amplu-eseistice îngăduie alternarea întoarcerilor înapoi cu prospectările în viitor și meditația despre un prezent instabil ca un nisip mișcător
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
Constatam atunci (dacă am numărat bine) următoarea distribuție pe epoci: 11 creații populare, 12 titluri din literatura până la 1800, 111 opere din secolul al XIX-lea, 273 din intervalul 1901-1945, 320 de titluri din perioada 1946-1989 și 90 din perioada postdecembristă. Aceste cifre trebuie corectate prin distribuția celor 30 de titluri noi adăugate la reeditarea din 2007 a dicționarului. Nu mai am răbdare să refac investigațiile și socotelile. Am făcut tot atunci observații despre operele care lipsesc (nu le mai reiau
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
ar reda ŤPoporului Român (sic! - A.T.) conștiința valorii de sine pe temeliile de piatră și scrieri a celei mai vechi civilizații a planeteiť; în contextul acelorași elucubrații, majoritatea ex-indigeniștilor este denunțată ca Ťtrădătoare a idealurilor protocronismuluiť, în favoarea carierei politice postdecembriste". Explicabil, "jandarmii" de la România Mare îi stigmatizează pe scriitorii ce-și desfășoară activitatea într-o atmosferă dezideologizată, nu în ultimul rînd pe tineri, din temerea, de factură concurențială, că vremea discursului patriotard a apus, că, în consecință, în planul creației
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
pentru că, oricum, bărbatul politic "tot ca scriitor va sfîrși",nu face pentru ca să ne îngrijorăm. Căci dispunem deja de o bibliotecă "de mărimea uneia comunale de pe vremuri, să zicem", alcătuită din creațiile miniștrilor și ale unor acoliți ai lor din perioada postdecembristă. Din rafturile ei, Al.Cistelecan trage cîteva. Mai îngăduitor se arată cu Răsvan Popescu, personaj de altfel de rang secund, mai curînd sfetnic și maestru de ceremonii al unor vîrfuri, producător de "notații pregnante, iuți, sintetice, scene refăcute din fragmente
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
am reușit să-l identific. Câteva portrete-pamflet cu adresă precizată - al lui Ion Iliescu, transparent botezat Ilișoiu, al Elenei Ceaușescu, al lui Gheorghe Pintilie alias Pantiușa Bodnarenco, al lui Ceaușescu însuși - sunt totuși prea șarjate. Par scrise în atmosfera imediat postdecembristă. Datează, literar vorbind. Apar fulgurant în ambianță și Dej, și Teohari Georgescu și alți plauzibili mandatari ai Diavolului lăsat liber să acționeze, jumătate de veac, în absența Celui prea înalt, retras în interval din marele joc. Imperfectă sub aspectul supunerii
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
prea mulți autorii a căror operă să fie, cu adevărat, o revelație postumă. La noi e greu să găsești alte nume din această categorie, la fel de importante, alături de Petre Pandrea, I. D. Sîrbu, N. Steinhardt și Alexandru Dragomir, dacă vorbim de perioada postdecembristă. În anii ´60, marea revelație a unei opere postume o produsese V. Voiculescu. Cine, în afară de cunoscătorii apropiați, ar fi crezut că opera lui Mircea Vulcănescu (1904-1952) are amploarea pe care a dovedit-o devotamentul restituirii sistematice și profesioniste, susținut un
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
celei de-a treia dictaturi comuniste postbelice: ""Una moale, evident, acordată, vezi Doamne, la comandamentele europene ale începutului de mileniu, dictatura soft (cum recent mă amuzam - bilingv - s-o botez), în fapt, dramă a unei țări neieșite încă din buimăceala postdecembristă, girată însă copios electoral de o populație care, la urma urmei, și-o merită". Ironiile politice, împinse de umoarea bunului simț, brutal contrariat, pînă la sarcasm, abundă în paginile Jurnalului, nutrit în bună parte cu texte apărute inițial în coloane
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
Crișan Andreescu Ion Cristoiu a comentat la Realitatea Tv ieșirea pe care a avut-o purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, pe Facebook. "Cazul domnului Mirel Palada este unic în istoria postdecembristă. Purtătorul de cuvânt al Guvernului este cel care lucrează cu presa. Nicăieri în lume acesta n-a înjurat jurnaliștii", a spus Cristoiu. De asemenea, jurnalistul a atras atenția asupra unui aspect extrem de important legat de guvernarea Ponta. "Toată presa e
Ion Cristoiu: "Toată presa e împotriva Guvernului Ponta" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21867_a_23192]
-
zone ale globului, dar toți cei implicați în această activitate doresc să (ne) convingă de faptul că planningul familial face parte din sănătatea sexuală și reproductivă. Mai mult decât atât, că este un drept uman fundamental. Una dintre marile realizări postdecembriste a fost și dobândirea libertății femeilor de a alege când e momentul să devină mame și câți copii să aducă pe lume. Perioada de chin și groază - pe parcursul căreia mii de femei din România și-au pierdut viața, încercând prin
Agenda2004-20-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282408_a_283737]
-
înainte". Aceștia doreau ca, fără a-și primejdui situația confortabilă din țară, ce impunea, evident, și bune raporturi cu autoritățile, "a se pune bine" și cu diaspora. Au păstrat, ca să zicem așa, un echilibru al balanței pînă după instaurarea cîrmuirii postdecembriste în tabăra căreia n-au șovăit a trece imediat și care, ca răsplată le-a acordat importante funcții în țară sau în străinătate, de miniștri sau de diriguitori ai unor impozante instituții culturale. Doina Cornea i-a propus "colegului" în
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
decenii (cam tot atît a durat și perioada interbelică) s-a schimbat ceva în literatura română? Să lăsăm la o parte politichia ce-ar putea alcătui subiectul unei discuții aparte pentru a ne referi aici la starea literaturii în contextul postdecembrist. E favorabil acesta creației sau nu e? Salutînd desființarea cenzurii și a dirijismului oficial, ceea ce, să admitem, reprezintă un cîștig inestimabil pentru tagma intelectualilor, nu putem a nu semnala, cu inevitabilă tristețe, o alunecare a acesteia pe făgașul unei desconsiderări
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
ar fi, însă, forma propusă de Ion Vinea, prin ’914, fără urmări: vegheză! L. N.: Să revenim în camera de lucru... Este de neuitat refrenul „Doamnelor golance, domnilor golani”! Ce a rămas, oare, din incontrolabilul elan al celor dintâi ani postdecembriști? Timișoara?... Revoluția?... Ș. F.: Chiar dacă am să vă scandalizez, aș spune că a mai rămas, măcar, refrenul amintit (referitor, acesta, la Piața Universității): „Prince, n’enquerez de semaine/ Où elles sont, ne de cest an./ Qu’à ce refrain ne
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
lui Hitler, au fost socotiți criminali de drept comun. Și tratați în consecință. Colaboratorii lui Stalin și Ceaușescu (excepțiile au durat un timp scurt și s-au referit la cîteva persoane) au fost iertați, fiindcă, nu e așa, regimul democratic postdecembrist nu-i putea transforma în deținuți politici.
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
cultul ăsta nu e decît o stratagemă a aparatchikilor pentru a-l putea transforma ulterior în țap ispășitor”viii. Ipoteza apare interesantă și plauzibilă, dar niciunul din factorii implicați n-a cutezat pînă azi s-o confirme. În cadrul unui interviu postdecembrist, confruntat cu întrebarea „la obiect” („Ați contribuit, așadar, și dumneavoastră, cu activiștii din subordine, la întreținerea și dezvoltarea cultului personalității”), Cornel Burtică va recunoaște: „Sigur că da. Astea sunt culpe care nu pot fi șterse. ș...ț Dar să știți
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
de toți factorii implicați, nu este nouă în context european, doar la noi ea a început să prindă contur abia în ultima vreme, și asta numai la inițiativa instituției prezidențiale, adică doar dintr-o parte a establishment-ului nostru politic postdecembrist. Spre comparație, învățământul din Belgia funcționează pe baza unui astfel de pact, asupra căruia au convenit toate forțele politice responsabile, încă din anul 1970, iar de atunci partidele care s-au succedat la guvernare s-au străduit să-l respecte
Școala, o cenușăreasă? by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7799_a_9124]
-
cinste în societate, după 1989 școala românească a intrat în apele tulburi ale unei tranziții anevoioase care i-a subminat și mai mult statutul instituțional și i-a scăzut alarmant prestigiul în plan social. Dar, în chip paradoxal, toate guvernele postdecembriste și-au afirmat în mod declarativ grija pentru școală (mai ales în perioada campaniilor electorale) și au pretins de câte ori au avut prilejul că învățământul este o ,prioritate națională" (așa cum prevede Constituția), fără să facă, însă, mai nimic, în mod concret
Școala, o cenușăreasă? by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7799_a_9124]
-
desigur un exercițiu public de luciditate, dar care se cuvine însoțit, din partea factorilor politici cu putere decizională, de măsuri complexe, și nu dintre cele mai comode, destinate să conducă la o reformă reală și eficientă a educației. Altminteri, fiecare guvernare postdecembristă a venit cu inovațiile sale în materie de învățământ, dar fără rezultatele benefice scontate. Și, de fapt, ce înseamnă reformarea educației? O voce autorizată, venită din interiorul sistemului, a lansat de curând o serie de interogații legitime, care ar trebui
Școala, o cenușăreasă? by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7799_a_9124]