1,721 matches
-
năpădit de absurd, într-un amurg lăuntric comparabil cu pustiul din Deșertul tătarilor, dar și cu pustiul epocii de consum - Italia marelui boom postbelic și al dolcei vita - personajul lui Buzzati experimentează vestita nostalgie de la boue, sau, cum observă în postfață Smaranda Cosmin, "în accepție dostoievskiană, curiozitatea, deopotrivă masochistă, de a proba până unde poate coborî sufletul omenesc și câte lovituri poate îndura". Experimentul ia sfârșit prin uzură. Laide e salvată prin speranța maternității. "E ora ei, fără ca ea s-o
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
vieții iar mâine va fi totul ca înainte și va reîncepe ticăloșiile și minciuna, însă ea stă deocamdată pentru o clipă deasupra tuturor, e lucrul cel mai frumos, prețios și important de pe pământ". Dino Buzzati, O dragoste. Traducere, note și postfață de Smaranda Cosmin. Editura Polirom, 2002. Meditația pe diferite căi Dacă O dragoste e o carte de citit pe nerăsuflate, trădând îndelunga șlefuire, eseurile lui Montaigne sunt sortite meditației, "porțiilor" mici de lectură. Aceeași preocupare, însă, pentru crepuscul, pentru criza
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
ulterior ficțiunea la Henri de Montherlant, Bulgakov, Valéry, Ayala sau Mann. Cărțile vor avea o atitudine de conformitate cu modelul livresc sau îl vor contesta ireverențios. Pentru că "memoria generică a literaturii" este, ca și cea individuală, selectivă și creativă. În postfața cărții, constituită într-un eseu de teorie literară, autoarea identifică, din perspectiva conceptelor lui Genette și Harold Bloom, o manifestare a melancoliei originilor sub două aspecte: autoreferențialitatea, simptom obsedant al literaturii moderne și transtextualismul, căutarea afilierilor și diferențelor. În ansamblu
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
sunt eseist. Scriu romane doar pentru că nu mă pricep să scriu eseuri". Parabola - transparentă până la vizibilitatea elementelor constitutive - e un elogiu "normalității fantasticului". Convingerile de stânga ale autorului sceptic în privința integrării europene a ibericilor sunt evidente (Excelentă, în această privință, postfața doamnei Mioara Caragea). Potrivit autorului, Portugalia și Spania sunt mai apropiate ca matrice spirituală, ca identitate națională lingvistică, istorică, religioasă, de America Latină decât de Europa. Și atunci, de ce să nu desprindă Peninsula Iberică de Europa, mânând-o ca pe o
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
Tokyo; 2003 Adela Popescu: Între noi timpul ( ediție bilingvă, în japoneză și în română, Watacrapachi no aida ni-toki), Editura Michitani, Tokyo, cu un excurs de marele istoric și critic literar Shuichi Kato, intitulat Adela Popescu, omul și opera , cu o postfață a traducătorului, cu 5 ilustrații de importanta pictoriță Fusako Kodama și cu imaginea sculpturii Clepsidră 4, de Ion Irimescu. A publicat în diverse periodice și antologii, traduceri din Ruxandra Niculescu ( Strada Plopilor Vechi), Adrian Rogoz ( Fuga în spațiu-timp, Altarul zeilor
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
Marius Chivu Frumoasa postfață semnată de Simona Sora, care însoțește această a treia carte de poezie a Adelei Greceanu, surprinde chiar și fără a insista o trăsătură esențială a scriiturii tinerei poete. Aparținând biologic generației foarte vizibile de poeți lansați în ultimii ani, discursul
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
gestuale sau ale celei mai simple întoarceri în memoria copilăriei. Înțelegerea drept în inimă e poemul de dragoste zilnic(ă) al fetei care își notează emoțiile, trăirile și gândurile într-un laconic dar expresiv și esențial "jurnal de viață". (Din Postfață aflăm că titlul inițial al cărții fusese Jurnalul scrierii de tot.) Versurile, frazele, notele și micile fragmente pe care vocea lirică le derulează neîntrerupt sunt pânza emotivă a unei stări de grație, nu doar ca intuiție și trăire, dar ca
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
din versurile lor, Emil Brumaru, însoțit de criticul Bogdan Crețu, Ioan Moldovan și Mircea Petean, amândoi prezentați de Aurel Pantea. De data aceasta, recitalul de poezie l-a avut ca protagonist pe Gabriel Chifu care s-a bucurat de o postfață critică a lui Nicolae Manolescu. Să menționăm și numele gazdelor fără de care aceste manifestări culturale nu ar fi putut avea loc: la Călimănești - scriitorul Petre Tănăsoaica și Ilie Amuzan, primarul orașului; iar la Alba Iulia - scriitorii Aurel Pantea, Mircea Stâncel
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
în ordine cronologică, după anul de apariție al volumelor, au o valoare în sine și, în același timp, ilustrează o evoluție. Există și trei poeme traduse în engleză - eșantion poetic pus la dispoziția eventualilor cititori din alte țări. Urmează o postfață - semnată de un rafinat degustător de poezie, Eugen Negrici -, completată cu o bibliografie critică. Ultima secvență a cărții cuprinde o Biobibliografie, bogată în informații și concisă. Cu o ironie subtilă, în biografia poetului sunt incluse evenimente istorice. "10 august 1942
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
un om cu toate simțurile în alertă, inclusiv cel vizual, focalizat pe detalii și nuanțe; este un causeur nemântuit în stare să spulbere apatia celorlalți, colegi, elevi, profesori, camarazi, indiferent de vârstă, sex, idiom. Cum spune și Mihai Dragolea în Postfața la volumul Dacă pleci în căutarea mea, Radu Sergiu Ruba "are o memorie și o cultură uluitoare", "este un povestitor cuceritor", virtuți așadar ce ele singure confirmă un comportament uman de o virilă cordialitate. Dacă mai adăugăm la toate acestea
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
-o deliberat, pentru că "romanul" se cere citit pentru modernitatea lui, pentru valoarea lui artistică indubitabilă, de către cei ce caută literatură autentică. Mă raliez, altfel spus, ultimei fraze a prefeței dlui D. Micu (chiar dacă i-ar fi stat mai bine ca postfață): "Scriitoare pe deplin formată, sunt sigur că Roxana Pavnotescu va deveni un nume de rezonanță în literatura română" (p. 11).
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
teoretice, ci descoperite treptat în teoreticienii pe care autorul îi cercetează, de la Aristotel la formaliștii de la Praga. În gradata lor acumulare, ele determina și liniile de forță ale unei problematici a poeticii. Călin-Andrei Mihăilescu le prezintă cu limpezitoare conciziune în postfața pe care o semnează: ideea că literatura e o structură, că ea are un caracter (non) mimetic (în funcție de cum definim mimesisul), că are o functie epistemologica (prin capacitatea să de a-și crea propria reprezentare) și că se află într-
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
un alt nivel de reprezentare. Însă în vreme ce Todorov și- a sortat cu grijă amintirile și nostalgiile structuraliste, teoreticieni că Greimas sau chiar Dolezel nu au izbutit decît să le deghizeze, mă tem. Lubomăr Dolezel - Poetica occidentală, traducere de Ariadna Ștefănescu, postfața de Călin-Andrei Mihăilescu, Editura Univers, București, 1998, 262 pagini, preț nemenționat.
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
târziu, de a nu se alege cu o proastă reputație internațională de pe urma prizonieratului lui Imre Nagy la Snagov. Tibor Méray, Budapesta 1956. Atunci și după 44 de ani, trad. Marilena Alexandrescu, Vlad Ranetescu și Tibori Szabó Zoltán (cap. 8 și postfața), seria "Clar/Obscur", Edit. Compania, București, 2000, 373 p. "Șmecheria" Bucureștiului (din mistica politică a numărului 21) Printre sursele lui Tibor Méray pentru ultimul capitol se află și cartea din 1996 a istoricului Mihai Retegan (în colaborare cu Corneliu Mihai
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
cu părinții săi, cu oaspeți de seamă ai acestora sau cu vlăstarele unor lideri comuniști ai timpului, alături de care a copilărit în cartierul nomenclaturii. De aceea istoria sa are, pe alocuri, un caracter mai puțin convențional. Mircea Mihăieș vorbea în postfață de o structură "romanescă" a cărții, dată de împărțirea ei în șapte capitole premerse de o introducere și urmate de un epilog. Această istorie politică a comunismului românesc este completată cu o foarte utilă listă biografică a elitei conducătoare a
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
degeaba îi emulează pe clasicii ruși): „I. Negoițescu, într-un articol scris prin 1971 și apărut abia acum într-un volum, spune ceva de Cocteau ! Mi-e rușine, dar eu nu am citit un rând de Cocteau !! Alex. Ștefănescu, în postfața Dulapului, vorbește de un total neștiut de mine, Jorge de Lima !!! Nu ăsta-i baiul. Cum naiba de nu se observă că i-am iubit nebunește (și-i iubesc) pe Verlaine și pe Apollinaire? Cum de nu transpare nimic din
Un mare scriitor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4187_a_5512]
-
cunoscute la noi (filosofie, istorie, artă, ș.a.), o panoramă a culturii Greciei și Ciprului de azi. Se cuvine semnalată aici strădania editurii de a atrage colaborarea unor specialiști de seamă din Grecia, Cipru și România, care semnează prefețe, studii introductive, postfețe. în general, fiecare titlu al Omoniei oferă reperele esențiale pentru familiarizarea cu autorul prezentat. Între cărțile încadrate în această colecție, un loc aparte îl ocupă ediția Kavafis, poetul din Alexandria fiind primul autor grec ale cărui Opere complete apar în
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
Stancu, la care au colaborat scriitori străluciți: Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Vladimir Streinu, Ion Pillat, Ion Vinea, Gib Mihăescu, Alexandru Sahia, Geo Bogza. "Azi" a apărut până în 1940. Este și redactor la "Credința". 1934 - Alcătuiește "Antologia poeților tineri" cu o postfață de Ion Pillat, un adevărat eveniment literar. 1937 - Împreună cu Constantin Clonaru editează cotidianul "Lumea Românească", apărut până în 1940. Ziar de stânga (Geo Bogza publică reportaje de pe fronturile din Spania), polemizează cu Stelian Popescu de la "Universul", ziar fascizant. 1943 - Este internat
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
strictul cadru al literaturii. Din punctul de vedere al Catedrei, criticul pur și simplu, fie că va îmbrățișa concluziile amplei prefețe a lui Eugen Negrici, desferecătoare de sertare și pas cu pas exegetică, fie că se va încredința analizei din postfața datorită Lidiei Vianu, ce demonstrează că George Virgil Stoenescu a aparținut dizidenței și chiar rezistenței - va parcurge cele șapte stații ale acestui jurnal liric remarcând continuitatea de inspirație. Și aceasta într-o progresie incontestabilă către suprema puritate a sonului. Va
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
chipuri de sfincși: "Și acum în seara hărăzită trec/ Hohotind de gânduri, însetat de chin/ Nemișcat în forma zeului petrec/ Îmbătat de rouă în etern suspin"... George Virgil Stoenescu, Fratele meu, versuri, cu o prefață de Eugen Negrici și o postfață de Lidia Vianu, Editura "Univers enciclopedic", Buc., 2000
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
Paris crăpați, nemaiputându- se transcrie pe discuri obișnuite conținutul lor. Înregistrările efectuate de Hubert Pernot și editate, sub forma prezentei culegeri, de către Constantin Eretescu, prezintă interes nu numai pentru relațiile româno-franceze în materie de folcloristică (foarte bogate, după cum rezultă din postfața lui Iordan Datcu). În primul rând, avem de-a face cu niște înregistrări folcloristice „culte”. Pentru că, realizate la București, în localul Universității, între 27 septembrie și 28 octombrie 1928, cu participarea a circa 75 de subiecți, ele nu au neapărat
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
Nicolae Manolescu Recitesc, după mai bine de un deceniu, ultimul roman al lui Saul Bellow, Ravelstein, în traducerea de la Polirom a Antoanetei Ralian, cu o postfață datorată lui Sorin Antohi, care mă agasează din nou printr-o erudiție, nu fără parada de rigoare, complet inadecvată, fiind vorba de o operă de ficțiune. Mă întreb, astăzi, ca și ieri, la ce bun să citim un roman exclusiv
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
că se putea o recomandare mai nepotrivită! Lasă că Ravelstein este un roman valoros și cu o intrigă (și de idei) cât se poate de captivantă. Nu vreau ca observațiile mele să fie luate ca o polemică întârziată cu autorul postfeței. Ele refuză un fel destul de răspândit de a citi literatura și anume fără a ține seama de caracterul ei ficțional, inspirată, sigur, din realitate, dar operă de imaginație prin însăși natura ei. Câteodată astfel de banalități se cuvin repetate.
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
Lisa, nici un singur pictor, ci doi: Hokusai și fiica lui Oei, trăind și pictând într-o epocă frământată, ultimele decenii ale shogunatului, când negustorii olandezi aduc în Europa picturi și gravuri japoneze, cu impact vizibil în pânzele impresioniștilor. Interviurile și postfața scriitoarei (Cine a fost artistul din umbră?) dezvăluie o documentare minuțioasă, ce a durat cinci ani, aproape o anchetă detectivistă. Cercetări noi ale specialiștilor au descoperit-o pe Oei, fiica pictorului, formată în atelierul tatălui ei, cu talent extraordinar și
Cei doi Hokusai: fiica și tatăl by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2680_a_4005]
-
împărțit toate darurile pe drum și a ajuns târziu la Ierusalim, chiar în Vinerea Mare, în ziua morții lui Iisus și, văzându-se cu mâinile goale în fața Lui, i-a dăruit ce-i mai rămăsese, adică sufletul său. De altfel, în postfața romanului, eu menționez foclorul rusesc ca sursă a acestei versiuni. Dar ceea ce mi se pare absolut admirabil în legenda regilor magi, este că, de la o vreme, iconografia creștină îl prezintă pe unul din ei ca fiind negru, ceea ce simbolizează deschiderea
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]