3,133 matches
-
fost necesare în 80 de cazuri (7%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 60,8 10,6 ani, cu un raport masculin/ feminin de 4,6/1. Vârsta constituie un predictor independent al morbidității și mortalității peri- și postoperatorii la pacienții vârstnici supuși BAC, minimizarea invazivității procedeelor chirurgicale fiind definitorie în ameliorarea prognosticului. Datorită progreselor tehnice ale medicinei moderne, popula ia aflată la vârste înaintate reprezintă segmentul în continuă creștere care poate beneficia de BAC. Pacienții supuși tratamentului chirurgical
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
mai mare risc operator îl au intervențiile cu beneficiile cele mai mari. În alegerea opțiunii terapeutice de revascularizare chirurgicală la pacienții vârstnici, factorii medicali trebuie coroborați cu cei familiali, sociali, economici, etici și clinici. Comorbiditățile, ameliorarea calității vieții și evoluția postoperatorie impun integrarea familiei pacientului în procesul decizional. Statusul fizic și mental preoperator favorabil în cazul pacienților cu disfuncții ventriculare severe acute și cronice se încadrează într-un risc operator acceptabil în termeni de mortalitate (21 de decese imediate, respectiv 2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
vârstnice. Presiunea de perfuzie renală poate fi afectată în urma circulației extracorporeale ceea ce, alături de o excreție alterată în mod fiziologic pentru diverse droguri, crește riscul de insuficiență renală. Acumularea medicației anestezice și opioide crește timpul de intubare, iar frecvența disfuncției cognitive postoperatorii este un element de luat în considerare. Frecvent, pacienții chirurgicali sunt supuși ecocardiografiei transesofagiene (ETE) pre‑ și intraoperatorii, ceea ce poate crește riscul de dezvoltare a disfagiei și a riscului de pneumonie de aspirație. În consecință, pacientul vârstnic, deși cu indicații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
asociată cu simptome caracteristice comorbidităților, marchează debutul decompensării cardiace și reprezintă momentul deciziei operatorii în vederea prevenirii morții subite și, implicit, a prelungirii intervalului de supraviețuire. Patologia pulmonară asociată constituie un factor de risc operator semnificativ, fiind corelată direct cu mortalitatea postoperatorie și prelungirea timpului de ventilație artificială. Literatura de specialitate relevă o incidență redusă de 1% a morții subite în cazul pacienților asimptomatici supuși tratamentului chirurgical, spre deosebire de 20 ‑30% în cazul celor simptomatici. Speranța de viață fără tratament chirugical din momentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de tratament a afecțiunilor valvulare, în identificarea comorbidităților și ela - borarea planning‑ului chirurgical în raport cu particularitățile individuale ale pacienților și experiența echipei operatorii. Pledăm în acest sens în favoarea unei echipe multidisciplinare care evaluează corect preoperator starea pacienților și asigură supravegherea postoperatorie. Vârsta și disfuncția VS sunt cei mai importanți factori decizionali, la care se asociază posibilul deficit neurologic postoperator. Până în prezent, concepția generală a chirurgilor cardiovasculari și a cardiologilor a fost că pacienții cu vârste de peste 80 de ani, cu multiple
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
VS (ventri - culografia) și se indică preoperator la toți pacienții peste 40 de ani. Intervenția chirurgicală nu se practică în primele 24 de ore după cateterismul cardiac pentru a permite excreția substanței de contrast iodate și a minimiza disfuncția renală postoperatorie. Discuția cu familia este esențială și include informarea privind riscul postoperator poten- țial de accident vascular cerebral (AVC), hemoragie, infarct miocardic acut (IMA), necesitatea unui pacemaker postoperator, insuficiență renală acută, insuficiență hepatică etc. Implantarea/înlocuirea valvulară aortică transcateter (TAVI/TAVR
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
se clampează direct aorta și se administrează antifibrinolitice. Se excizează valva aortică, se măsoară orificiul și se alege proteza (mecanică sau biologică) adecvată, care se suturează cu fire separate cu sau fără petec, sau cu fir „în surjet”. c) Evoluția postoperatorie Pacientul vârstnic protezat valvular trebuie atent urmărit postoperator în timp, cu focali - zare pe metodele de reabilitare și recuperare fizică, în vederea ameliorării calității vieții și reducerii mortalității și morbidității. Evoluția postoperatorie este similară cu cea întâlnită în cazul celorlalte protezări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
fără petec, sau cu fir „în surjet”. c) Evoluția postoperatorie Pacientul vârstnic protezat valvular trebuie atent urmărit postoperator în timp, cu focali - zare pe metodele de reabilitare și recuperare fizică, în vederea ameliorării calității vieții și reducerii mortalității și morbidității. Evoluția postoperatorie este similară cu cea întâlnită în cazul celorlalte protezări val - vulare, incidența mortalității și morbidității fiind mai mare decât la pacienții tineri din cauza particularităților- fiziopatologice determinate de procesul de îmbătrânire și a comor- bidităților asociate. Gradul de calcificare a aortei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
decât la pacienții tineri din cauza particularităților- fiziopatologice determinate de procesul de îmbătrânire și a comor- bidităților asociate. Gradul de calcificare a aortei ascendente, vârsta înaintată, hipotensiunea perioperatorie- și prelungirea intervalului de CEC sunt factori determinanți electivi ai AVC perioperator. Evoluția postoperatorie a octogenarilor se caracterizează prin incidența crescută a AVC, reintervenție pentru hemoragie, sepsis, insuficiență renală acută (IRA) sau insuficiență respiratorie acută. Insuficiența respiratorie reprezintă cea mai redutabilă complicație postoperatorie, urmată de fibrilația acută (FA) cauzată de fibroza miocardului atrial. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
intervalului de CEC sunt factori determinanți electivi ai AVC perioperator. Evoluția postoperatorie a octogenarilor se caracterizează prin incidența crescută a AVC, reintervenție pentru hemoragie, sepsis, insuficiență renală acută (IRA) sau insuficiență respiratorie acută. Insuficiența respiratorie reprezintă cea mai redutabilă complicație postoperatorie, urmată de fibrilația acută (FA) cauzată de fibroza miocardului atrial. În majoritatea cazurilor tra - tamentul se adresează controlului farmacologic (amiodaronă) al răspunsului ventricular. O altă complicație posibilă a chirurgiei valvulare aortice o constituie AVC, din cauza afectării cerebrovasculare și stenozelor- caroidiene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
În majoritatea cazurilor tra - tamentul se adresează controlului farmacologic (amiodaronă) al răspunsului ventricular. O altă complicație posibilă a chirurgiei valvulare aortice o constituie AVC, din cauza afectării cerebrovasculare și stenozelor- caroidiene preexistente. Utilizarea atentă a substanțelor nefrotoxice poate preveni insuficiența renală postoperatorie. Se indică îndepărtarea cate - terelor centrale venoase cât mai repede posibil pentru a reduce riscul de sepsis postoperator și reinstaurarea precoce a realimentației enterale. Mortalitatea operatorie în intervențiile elective este sub 3%, crescând la vârstele extreme, în condițiile intervențiilor în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
aortice la pacienții vârstnici o constituie lipsa rezervei funcționale, ceea ce face licită intervenția imediată, anterior apariției complicațiilor. Pacienții vârstnici cu comorbidități asociate sunt potențiali beneficiari de bioprotezare valvulară aortică prin chirurgie deschisă sau TAVI, în termeni de morbiditate și mortalitate postoperatorie în limite acceptabile. Din punctul nostru de vedere constatăm o prelungire a dependenței de ventilația arti - ficială, a timpului de spitalizare în terapie intensivă, recuperare dificilă cu creșterea timpului total de spitalizare la pacienții septuagenari și octagenari. Din nefericire, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
chirurgical Alegerea momentului optim al intervenției chirurgicale este dificilă datorită perioadei lungi de evoluție asimptomatică. Indicația chirurgicală la pacienții asimptomatici cu regurgitare severă este controversată datorită evoluției naturale bune. Odată instalată, decompensarea ventriculară reduce șansele recuperării funcției cardiace și supraviețuirii postoperatorii. Indicațiile chirurgicale în IA sunt stabilite în ghidul pentru evaluarea și tratamentul valvulopatiilor elaborat de ESC (tabelul 25.3) (8). În IA acută severă se indică intervenția chirurgicală în urgență. În IA cronică, obiectivele corecției chirurgicale presupun ameliorarea prognosticului, diminuarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
pacientului în clasa NYHA, de vârstă, funcția VS, patologia asociată, valvulară sau coronariană. Procedeul Maze Procedeul Maze se indică la pacienții cu FA paroxistică sau persistentă, dar este actual - mente înlocuit treptat de tehnici moderne de radiofrecvență, crioablație etc. Evoluția postoperatorie se caracterizează prin complicații specifice chirurgiei cardiace, hemoragii, aritmii, infecții, mediastinite și complicații specifice chirurgiei mitralei (sutura arterei circumflexe cu IMA și disrupția atrioventriculară în cazul exciziei exagerate a aparatului mitral și retracției intempestive a cordului). Mortalitatea postoperatorie s a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
etc. Evoluția postoperatorie se caracterizează prin complicații specifice chirurgiei cardiace, hemoragii, aritmii, infecții, mediastinite și complicații specifice chirurgiei mitralei (sutura arterei circumflexe cu IMA și disrupția atrioventriculară în cazul exciziei exagerate a aparatului mitral și retracției intempestive a cordului). Mortalitatea postoperatorie s a diminuat semnificativ în ultimele decenii, la sub 5%, prin ameliorarea tehnicilor de protecție miocardică și terapie intensivă postoperatorie și prin abord chirurgical precoce, anterior apariției complicațiilor și decompensării cardiace severe (17). Supraviețuirea la 10 ani este de 95
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
arterei circumflexe cu IMA și disrupția atrioventriculară în cazul exciziei exagerate a aparatului mitral și retracției intempestive a cordului). Mortalitatea postoperatorie s a diminuat semnificativ în ultimele decenii, la sub 5%, prin ameliorarea tehnicilor de protecție miocardică și terapie intensivă postoperatorie și prin abord chirurgical precoce, anterior apariției complicațiilor și decompensării cardiace severe (17). Supraviețuirea la 10 ani este de 95%, în absența reintervenției de 84% și fără accidente tromboembolice în proporție de 91% (18). 25.2.2. Insuficiența mitrală 25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
întinde pe decenii până la apariția decompensării, prognosticul fiind determinat de etiologia, severitatea regurgitării și funcția VS. Insuficiența mitrală acută este prost tolerată, cu prognostic nefast în absența intervenției chirurgicale. Odată instalată decompensarea, riscul operator crește, fiind direct corelat cu rezultate postoperatorii nefavorabile. Dilatarea AS și FA cresc la 10-20% incidența complicațiilor embolice cerebrale și periferice, mai ales la pacienții vârstnici. Prezența bolii coronariene complică tabloul evolutiv (19). 25.2.2.3. Strategii terapeutice Tratament medical Profilaxia EI la pacienții cu regurgitare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
21). Anuloplastia percutană oferă avantajul eludării intervenției chirurgicale, dar are potențialul dezavantaj al perforării sinusului coronar, trombozei sau lezării arterei circumflexe adiacente. Durabilitatea acestui abord terapeutic poate fi compromisă de sinusul coronar lipsit de conexiuni fibroase cu inelul mitral. Evoluția postoperatorie Concepția modernă privind istoria naturală a afectării mitrale valvulare a modificat conside-- rabil abordul terapeutic chirurgical, de la un răspuns relativ pasiv la instalarea simptomatogiei severe, la chirurgie precoce, anterioară semnelor certe de disfuncție ventriculară stângă. Evoluția favorabilă în termen de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de 59,9 10,5 ani, iar raportul masculin/feminin de 0,9. Intervențiile au fost practicate în regim de urgență în 20 de cazuri (3,82%), iar în 41 de cazuri (7,82%) s-a realizat concomitent BAC. Mortalitatea postoperatorie imediată a fost de 2,02% (8 pacienți), iar cea tardivă de 0,25% (1 pacient). Valoarea medie a euroSCORE la pacienții tratați a fost de 3,45%. În urmă cu un deceniu, pacienții în vârstă nu erau considerați candidați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
incert postoperator și dificultăților de remodelare valvulară. Performanțele tehnicilor chirurgicale ale ultimilor ani în remodelarea valvulară cu păstrarea aparatului subvalvular mitral, aplicate în stadii incipiente de boală, limitează disfuncția ventriculară stângă și se asociază cu o rată scăzută a complicațiilor postoperatorii, în termeni de AVC, timp de spitalizare, recuperare postoperatorie. Intervenția chirurgicală este licită anterior de instalarea simptomatologiei, cu efecte favorabile în termeni de îmbunătățire a statusului funcțional al pacientului, scăderea incidenței complicațiilor, absența reintervențiilor. Experiența noastră relevă o scădere a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
chirurgicale ale ultimilor ani în remodelarea valvulară cu păstrarea aparatului subvalvular mitral, aplicate în stadii incipiente de boală, limitează disfuncția ventriculară stângă și se asociază cu o rată scăzută a complicațiilor postoperatorii, în termeni de AVC, timp de spitalizare, recuperare postoperatorie. Intervenția chirurgicală este licită anterior de instalarea simptomatologiei, cu efecte favorabile în termeni de îmbunătățire a statusului funcțional al pacientului, scăderea incidenței complicațiilor, absența reintervențiilor. Experiența noastră relevă o scădere a timpului de CEC, scăderea intervalului de clampare și implicit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
creșterii producției de bilirubină (hemoliza), fie unor defecte de preluare sau conjugare hepatică a bilirubinei (sindromul Gilbert, Crigler-Najjar, medicamente). Hiperbilirubinemia conjugată se întâlnește în toate afecțiunile hepatocelulare virale, alcoolice, steatohepatită metabolică, hepatite autoimune, medicamentoase, CBP, CSP, nutriție parenterală totală, colestază postoperatorie, colestază extrahepatică benignă sau malignă. Diferențierea colestazei intrahepatice de colestaza extrahepatică (obstructivă) este esențială pentru tratamentul pacienților cu colestază. Diferențierea colestazei medicale (intrahepatice) de cea chirurgicală (extrahepatică) nu este posibilă prin testele biochimice hepatice de rutină. Testele imagistice directe sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
tratamentul determină scăderea cu 20% sau ≤ 12 mmHg a HVPG și se asociază cu o scădere a mortalității asociate bolii hepatice [65,66]. Măsurarea HVPG înaintea hepatectomiei la pacienții cirotici poate fi utilă pentru evaluarea funcției hepatice și a evoluției postoperatorii. HVPG crescut peste 12 mmHg se corelează cu disfuncția hepatică postoperatorie și cu mortalitatea după rezecția hepatică la pacienții cu hepatocarcinom și ciroză, în timp ce criteriile indirecte de hipertensiune portală (varicele esofagiene, splenomegalia și trombocitopenia) nu se corelează cu acestea [67
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
se asociază cu o scădere a mortalității asociate bolii hepatice [65,66]. Măsurarea HVPG înaintea hepatectomiei la pacienții cirotici poate fi utilă pentru evaluarea funcției hepatice și a evoluției postoperatorii. HVPG crescut peste 12 mmHg se corelează cu disfuncția hepatică postoperatorie și cu mortalitatea după rezecția hepatică la pacienții cu hepatocarcinom și ciroză, în timp ce criteriile indirecte de hipertensiune portală (varicele esofagiene, splenomegalia și trombocitopenia) nu se corelează cu acestea [67]. INTERPRETAREA TESTELOR BIOCHIMICE HEPATICE Ficatul prezintă o diversitate de funcții biochimice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
valoroase [68]. EVALUAREA PERIOPERATORIE A PACIENTULUI CU BOALĂ HEPATICĂ Identificarea riscului operator este imperativă pentru oricare pacient, îndeosebi pentru cei care prezintă un număr de comorbidități cronice. Pacienții cu boli hepatice au un risc deosebit de mare de morbiditate și mortalitate postoperatorie atât datorită stresului chirurgical cât și datorită efectelor anesteziei generale [69]. Boala hepatică decompensată crește riscul complicațiilor postoperatorii (insuficiență hepatică acută, infecții inclusiv sepsis, sângerări, cicatrizare deficitară, disfuncții renale). Riscul operator depinde de gradul disfuncției hepatice, de tipul intervenției chirurgicale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]