1,516 matches
-
b) faptul că, totuși, principiul cauzalității funcționează cu totul altfel în psihologie decât în fizică. Dintre acestea două el s-a centrat cu deosebire pe cea de a doua problemă. Astfel, el pornește de la demonstrarea legii conservării energiei, plecând de la postulatul că procesele fizice sunt convertibile în unele psihice și invers. Principiul își păstrează valabilitatea, cu precizarea că nu se poate pretinde ca echivalența aplicată la nivelul fenomenelor materiale poate fi reprodusă întocmai la nivelul fenomenelor psihice pentru că fenomenele psihice au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale gândirii lui Wundt vor fi mereu contrabalansate și scuzate de accentul pe care l-a pus pe însemnătatea experimentului psihologic. Prin el psihologia iese din domeniul contemplației, spre a se așeza pe tărâmul confirmării experimentale, pe verificarea experimentală a postulatelor sale teoretice. În accepțiunea lui Wundt orice experiment psihologic este în același timp și experiment fiziologic. Astfel, aceste legi din psihologie își declară apartenența la legile științelor naturii, psihicul fiind de natură materială, avându-și substanțialitatea excitantă în procesele din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să fie studiate la animale, la nivel subuman. Au fost provocări care au determinat ca problematica gândirii să fie scoasă din coordonatele de analiză metafizice și filosofice, ale disputelor dintre raționalism si senzualism. S-a pornit de la formularea unor noi postulate investigative, conform cărora formelor sau structurile logice ale gândirii li se căuta corespondentul funcțional în viața de fiecare zi ca fiind puse în serviciul unor funcții vitale rostul lor în supraviețuire și reproducere. Chiar dacă erau probleme ce reprezentau manifestarea vieții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
activitatea psihică animală se intersectează cu cea umană. Accederea meritorie a lui Darwin pe tărâmul psihologiei animale a fost aleasă ca pretext de a fi atacat de unii adversari ai teoriei sale evoluționiste. Pentru aceștia era extrem de greu de conceput postulatul aducerii la același numitor a reactivităților emoționale ale animalelor și ale omului, dărâmarea zidului clădit de scolastică între viața psihică animală și cea umană. Acest zid a fost îndepărtat prin aplicarea metodei sale comparate, extinsă și la nivelul vieții psihice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
O contribuție importantă a adus-o la acea vreme Charles Eduard Spearman (1863-1945), autorul ipotezei intervenției unui factor general G, produs al interrelației favorabile dintre mai multe aptitudini sau caractere comportamentale puse în evidență cu ajutorul testelor. Alți psihologi au criticat postulatul intervenției unui astfel de factor G. În Franța, înainte de Alfred Binet testele erau folosite exclusiv pentru studierea reacțiilor senzoriale, motorii, a timpului de reacție, etc. Practica, însă, a început să impună tot mai mult utilizarea acestora și pentru studiul funcțiilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se compune reflectarea senzorială. Întregul formei sau a gestaltului este ceva mai mult decât suma elementelor componente; părțile formei sau structurilor ascultă de o lege proprie de organizare; părțile respective au doar o autonomie relativă în raport cu întregul. Odată cu formularea acestor postulate s-a putut da o nouă explicație nomenelor de conștiință, suportului lor structural; s-a putut da o replică zguduitoare explicației fenomenelor de conștiință din perspectivă introspectivă. Trebuie subliniat totodată faptul că în interrelația dintre întreg și părți se află
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ceea ce Köhler a criticat ca "teorie a constantelor" depășită era "teoria cauzală" a percepției mult mai veche, născută încă în secolul al XVII-lea, când s-au făcut primele încercări de explicare a mecanismului psihofiziologic al faptelor de conștiință. În conformitate cu postulatul de bază de atunci, exista o relație ne-mijlocită și precisă între efectul fizic al elementelor reflectate conștient și substratul anatomo-fiziologic al acestora. Este ceea ce a fost actualizat și în "principiul anatomic" al reflectării (de exemplu de "teoria energiei specifice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzațiilor, memoriei, etc, cu toate că la nivelul funcțiilor psihice superioare demonstrarea experimentală a acestui paralelism ridica de atunci cele mai dificile obstacole practice. Admiterea paralelismului suflet corp a stimulat considerabil cercetările de psihofiziologie, care și-au găsit fundamente raționale noi în postulatul anatomic al complexității crescute a sistemului nervos, în mărimea crescută a creierului, hipercefalie, pusă pe seama evoluției biologice din natură. Descoperirile în domeniul psihofiziologiei sunt numeroase și interesante, atât pentru relevarea raportului suflet corp, invocat încă din Antichitate, cât și pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a vieții instinctive umane care a suscitat numeroase dispute în rândul specialiștilor, a psihanaliștilor, dar și a medicilor, a naturaliștilor și psihologilor. Cea mai criticată ipoteză a lui Freud a fost cea a existenței și însemnătății unui instinct al morții. Postulatelor biologice ale acestei paradigme Freud le-a grefat o serie de categorii economice, sociologice și politice, toate integrate într-un joc dialectic al vieții culturale. Este vorba de lucrările sale Viitorul unei iluzii, care a apărut în 1927, și de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în situația respectivă și pe agenda politicienilor. Într-un astfel de caz, construcția agendei publice presupune și alertarea de către media cu privire la problemele de interes public. 4.1.5. Efectele cadrajelor din știri Cercetările dedicate cadrajelor din știri pleacă de la un postulat comun, acela al lipsei de neutralitate a știrilor de televiziune, și se situează în continuarea studiilor dedicate agenda setting. Numite de Todd Gitlin un mod de a "organiza lumea atât pentru jurnaliștii care fac relatări despre ea, cât și, într-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
semantic al conceptului politic, iar pe de altă parte, folosirea acestui termen este ea însăși de natură politică. O soluție este aceea de a utiliza termenul în accepțiunea lui comună, urmând a-i clarifica semnificația, pe parcursul desfășurării analizei. Plecăm de la postulatul că politica, în dubla ei calitate, de obiect al discursului și de realitate independentă de limbaj, nu poate fi concepută decât ca întreg. Astfel, dacă într-o expoziție de artă, observarea unui obiect de artă nu impune utilizarea unei exprimări
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pot conduce la procedee de excludere a locutorului. "Fiecare ideologie se transpune în exterior prin crearea unei identități narative și simbolice care va interacționa cu alte identități realizate"63, acest fenomen imprimând limbajului ideologic un puternic caracter polemic. Pornind de la postulatul că dimensiunea ideologică este imanentă manifestării discursive, considerăm că orice limbaj poartă amprenta viziunii locutorului asupra realității, fiind vehiculul unui ansamblu de credințe, valori, atitudini și opinii. În accepțiune neutră, ideologia desemnează de altfel ansamblul valorilor și credințelor împărtășite de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
restricțiilor semantice impuse manifestărilor discursive. Din această perspectivă, sinonimia, care la prima vedere pare să contrazică principiul economiei în limbă, dobândește valențe noi, prin prisma relaționării cu ideologia în cadrul căreia se construiește și se proliferează un anumit discurs. Pornind de la postulatul enunțat de Bloomfield, potrivit căruia nu există sinonimii reale în limbă, înseamnă că forme de expresie distincte antrenează întotdeauna semnificații diferite. Astfel, fiecare selecție operată în cadrul relațiilor sinonimice paradigmatice devine generatoare de sens, evidențiind atitudinea emitentului față de realitățile prezentate. Limbajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de comunicare instituit între emitent și receptor, distingem între limbaj politic direct și limbaj politic mediat, primul realizându-se în condițiile prezenței efective a interlocutorilor, iar cel de-al doilea fiind difuzat prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. Plecând de la postulatul lui McLuhan potrivit căruia "mass-media e mesajul", considerăm că efectele limbajului politic mediat depind, în mare măsură, de adecvarea acestuia la mijloacele tehnice și de selecția acestora din urmă, în funcție de efectele urmărite în comunicare, cunoscut fiind faptul că radioul, internetul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de explicitarea mecanismelor care stau la baza funcționalității unui astfel de limbaj. Concretizarea limbajului verbal în cadrul comunicării politice presupune supunerea acestuia unor exigențe de ordin structural și tematic, menite să optimizeze modul de utilizare a semnului verbal de către locutor. În virtutea postulatului că o comunicare eficientă impune adaptarea mijlocului de comunicare la parametrii contextuali ai situației de comunicare, actorul politic este obligat la ajustarea permanentă a manifestărilor discursive la profilul publicului receptor și la datele contextului. Un enunț politic perfect valabil într-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stă sub semnul unei intenționalități imanente, abordarea pragmatică are în atenție modul în care emitentul politic utilizează limbajul, capacitatea acestuia de a semnifica mai mult decât ceea ce spune și de a influența atitudinea politică a receptorului. Demersul nostru pleacă de la postulatul că discursul politic nu reprezintă un simplu ornament al conduitei politice, o acoperire discursivă gratuită a actelor politice, ci o dimensiune constitutivă politicului, prin valențele simbolice pe care le antrenează și prin capacitatea de a traduce mesajele politice transmise prin intermediul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
structurii de profunzime, a unor mituri, credințe și simboluri naționale, care configurează opțiunile și atitudinile politice ale jurnalistului. La nivel pragmatic, publicistica eminesciană se definește printr-o dinamică particulară a relației jurnalist-cititor, evidențiind fenomenul co-producerii semnificației mesajului jurnalistic. Plecând de la postulatul că, în cazul discursului publicistic, componenta informațională este dublată de o accentuată componentă pragmatică, vizând persuadarea cititorului, câștigarea adeziunii acestuia la opiniile și judecățile gazetarului, am urmărit în analiza noastră particularitățile de manifestare a relației jurnalist-cititor în publicistica eminesciană și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
microorganisme este dublu în situsurile afectate în raport cu situsurile sănătoase. CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI În 1870 Robert Koch a dezvoltat criterii prin care un microorganism poate fi considerat că un agent cauzal în infecțiile umane. Aceste criterii, cunnoscute ca “postulatele lui Koch”, stipulează că agentul cauzal trebuie: 20 Capitolul 1. Etiologia afecțiunilor parodontale 22 1. să fie izolat obișnuit de bolile individuale; 2. să fie cultivat în cultură pură în laborator; 3. să producă o boală similară când este inoculat
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
producă o boală similară când este inoculat în animale de laborator susceptibile; 4. să fie recuperat din leziuni ale unui animal de laborator bolnav. Aceste criterii rămân bazele pentru elucidarea agenților infecțioși. De exemplu, Streptococul mutans a arătat că îndeplinește postulatele lui Koch că agent etiologic în cariile dentare. Oricum, există dificultăți în aplicarea acestor postulate în alte tipuri de boli, inclusiv parodontita. Trei probleme principale sunt : inabilitatea de a cultiva toate microorganismele ce au fost asociate cu boala (de exemplu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
microorganismele ce au fost asociate cu boala (de exemplu multe dintre spirochetele oraleă, dificultățile inerente în definirea și cultivarea zonelor de boală activă lipsa unui bun sistem de model animal pentru studiul parodontitelor. Că răspuns la dificultățile inerente în aplicarea postulatelor lui Koch, Sigmund Socransky [142] a propus criterii prin care microorganismele parodontale, precum Porphyromonas gingivalis, să fie judecate ca fiind potențial patologice: prezența în concentrație mare în situsuri corespunzătoare unui parodonțiu afectat și în concentrație redusă în condițiile existenței unui
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
absolut. Se pregătește să devină cunoaștere slabă, convingere personală, legătură socială și identitară. S-a spus că influența crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-un raport față de real întemeiat pe postulatul unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își potențează una alteia noutatea. Cunoașterea nu mai este un teritoriu cu poteci și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
bonum) care este unirea dintre virtute și fericire, dar acest lucru nu e posibil în viața de aici pentru că și atunci când cineva își face datoria, nu obține întotdeauna maximul de fericire. "De aceea Dumnezeu și o viață viitoare sunt două postulate care, conform principiilor rațiunii pure, sunt inseparabile de obligațiile pe care aceeași rațiune ni le impune"21. Kant consideră că dacă omul îl pune pe Dumnezeu în legătură cu valorile morale și nu cu rațiunea lui abstractă, atunci acesta va avea o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
eveniment ar depinde de un alt eveniment din Trecut 47. Un ultim argument a posteriori pe care ne propunem să îl analizăm este argumentul moral. Deși la început acesta nu a fost folosit ca un argument rațional, ci ca un postulat practic, ulterior a fost folosit pentru a stabili existența lui Dumnezeu prin argumentare rațională. Deși I. Kant a respins categoric orice dovezi teoretice pentru existența unei ființe perfecte sau necesare, el a oferit, totuși, un argument moral în favoarea unui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
făcute câteva observații în legătură cu argumentul moral al lui Kant. În primul rând, trebuie subliniat că nu a fost intenția acestuia de a construi un argument moral, ci scopul său era de a da sens experienței practice a omului printr-un postulat în care Dumnezeu apare ca un garant al moralității, garant pe care îl cere conștiința noastră morală. Apoi, în condițiile în care s-ar încerca totuși o utilizare a postulatului kantian în calitate de argument rațional pentru existența lui Dumnezeu, trebuie remarcate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]