25,546 matches
-
Editura Fundației Culturale Române, București, 1998) nu sînt deosebite stilistic de romanul Cel ce ne scapă, publicat înainte. Același lirism înconjoară narațiunea cu o aură, care însă, aici, nu-i face foarte bine. Fragmente dintr-un cîmp de maci, prima povestire din False obiecte prețioase joacă rolul unui cuvînt înainte la ce va urma: adică, "fragmente dintr-o lume mică neștiutoare, care emite semnale secrete, mesaje de taină". Lecția de harfă încheie șirul prozelor dînd o noimă alegerii tematice. Semnificațiile celor
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
Lecția de harfă învață că notele false conviețuiesc cu acelea autentice, că obiectele - kitsch stau în aceeași "grămadă" cu acelea prețioase și că totul depinde de felul în care știi să te raportezi la amestecul de "murdărie" și de "puritate". Povestirile descriu o lume pestriță, de toate calibrele, cu personaje, în general, anodine care trec prin situații obișnuite, da sînt obligate într-un anumit context să aibă o atitudine. Ei, în această atitudine se pot distinge notele false de cele prețioase
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
Nicoleta Ghinea Adrian Alui Gheorghe își structurează volumul de proză scurtă intitulat Goliath pe două dimensiuni narative majore: evocarea și povestirea. Epicul din Moartea de catifea este concentrat în jurul Clinicii; toți oamenii de pe insulă sînt bolnavi și personajul care povestește este în același timp autor al unui traumatizant experiment științific. Moartea îi pîndește pe toți și "povestitorul" (care este în același
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]
-
1935, patru romane (Roxana, Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun și ). Romanele au fost palide și moralizator religioase, despre care marii critici ai timpului au scris ca atare, sfătuindu-l (ca D. Caracostea, monografistul său) să se reîntoarcă la proza scurtă, povestirea și nuvela. Era prea tîrziu. Faptul scriptic se consumase și autorul a ținut să-și încheie ciclul. Acest ciclu romanesc e reeditat acum, într-o ediție critică, la Editura Minerva, de dl Teodor Vârgolici, pe care le-a mai editat
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
De fapt el mi-a făcut calea mea. Dacă eu exist și sînt, o datorez lui Lovinescu... O.G.: Ați publicat o vreme și în "Națiunea" lui Călinescu... I.P.:Da, în pagina a doua, cîtva timp... Confesiuni de scriitor, schițe, povestiri, subiecte. A fost o perioadă scurtă. Lovinescu a fost borna vieții mele. O.G.: Dar cafeneaua literară? A jucat vreun rol? Bucureștiul... I.P.:N-am frecventat-o deloc. Nici o legătură. Eu, Domnule Genaru, eram o femeie căsătorită... cu un inginer
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Beznă, și în nr. 678 cu Două vieți. 1943 - Romanul Beznă se află în vitrinele librăriilor. I se decerne premiul Academiei Române. 1945 - În nr. 7-8 din Viața românească publică nuvela Orizonturi. 1947-1949 - Ocupă funcția de inspector al teatrelor. 1951 - Publică povestirea 900 Stejăriș, în Viața românească, nr. 8. 1953 - Apare romanul Pădurea Poenari. 1955 - Tipărește piesa de teatru Împărăția lui Machidon, scrisă în colaborare cu Tiberiu Vornic. 1957 - Apare romanul Orașul minunilor. Semnează în Iașul literar, nr. 7, povestea Șerfi. 1958
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
pornit de la păpușă, căruia i se acordă premiul Asociației Scriitorilor din Brașov. 1977 - Apare romanul Roată gândului, roată pământului. 1979 - Se publică romanul Întoarcerea Vlașinilor, încununat cu premiul Academiei Române. 1981 - Apare romanul Frank and Smith Company. 1982 - Publică volumul de povestiri pentru copii Milena și Crina povestesc. 1985 - Vede lumina tiparului scrierea memorialistică Seva din adâncuri. 1986 - Își reunește nuvelele în volumul Eternele iubiri. 1995 - Apare romanul Remember. Pentru întreaga activitate literară, Ioana Postelnicu primește premiul Uniunii Scriitorilor Români și al
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
doar mijloacele sintactice și lexicale standard ale oralității familiare ("una-alta", "e lemn pentru limbi străine", "se aruncau exact ca disperații", "ăsta", "nu ne despărțim nici morți", "din prima", "ca lumea", "mă tocau", "nici de-ai dracului", "dom'le", "lălăială"); povestirea curge destul de clar, tonul e autentic. De mai multe ori, transcrierea oralității devine însă obositoare și derutantă, elementele pragmatice - chiar, mai mult, puțin, tot, ceva - fiind reproduse fără suficiente date contextuale (în primul rînd fără indicații de intonație). Un asemenea
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
dintre romanele lui Joseph Conrad, Chance (tradus în românește ca Întîmplarea) este conceput ca un triptic narativ avînd în centru o femeie dispărută, moartă sau doar pierdută definitiv în lumea largă. Cei care au cunoscut-o, bărbați, încearcă, fiecare prin povestirea lui, să deslușească, din amintire, profilul acestei femei, spre a putea astfel înțelege misterul dispariției ei, spre a-și lămuri propriile sentimente, și spre a păstra cumva vie efigia unei făpturi pe care toți trei au iubit-o. Identitatea de
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
două atribute esențiale: e frumos și nestatornic. Aceasta mi se pare esența unei metafizici a iubirii în romanul Yasuhi Inoue: un estetism filtrat și stilizat pînă la perfecțiunea de stampă (de altfel motivul picturii, al tabloului, decorului, ornamentului infuzează constant povestirea). E un estetism care creează iluzia optică a nemișcării, dincolo de care însă mișcarea, schimbarea, nestatornicul sînt imposibil de reprimat. Tristețea este rezultatul unui contrast dintre această frumusețe fixă, imobilă, ca un chip acoperit de fardul impenetrabil și imobil al măștii
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
șaizeci, în acel deceniu de liberalizare relativă, speranțele sale încep să se împlinească. Și, în 1969, apar simultan două volume. Cel dintîi, cuprinzînd Maitreyi și Nuntă în cer, ediție cu o prefață de Dumitru Micu și La țigănci și alte povestiri (proza sa fantastică), ediție cu o prefață de Sorin Alexandrescu, nepotul marelui învățat. Spera, în 1968, (așa reiese din scrisorile către d-na Elena Beram, redactoare la E.P.L.) că volumele pregătite vor fi urmate de alte două. Unul de eseuri
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
ei a conceput câte o parte a poemului. Apoi, alte versuri și le-au scris unii altora pe pielea din diferite zone ale corpului, cu pixul, și au fotografiat aceste "manuscrise". în sfârșit, au compus și o suită de scurte povestiri, intitulate de ei "prozacuri". Toate aceste texte le-au reunit în paginile unei cărți, căreia i-au pus drept titlu indicativul descoperit pe caroseria unui compresor ruginit: Tescani. Cartea care a rezultat este o operă colectivă fantezistă, dar nu mai
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
au semnat pactul cu diavolul în țările totalitare ale secolului nostru, ca și ale altor secole. Pînă la ultimele pagini ale cărții, le trêtre poate fi asemănat tîlharului ce s-a căit pe cruce. Continuînd însă ambiguitatea perfect construită pe parcursul povestirii, ultima încercare ce i-a pregătit-o diavolul ispititor nu e martiriul salvator și regenerator - pe care era gata să-l accepte din convingere și chiar cu bucurie -, ci clemența acelora care se pregăteau a-i fi călăi și care
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
narativ sigur și calm, cu o imaginație controlată și un simț discret al tragicului și comicului deopotrivă din simplul cotidian. Scrie superb, firesc și cursiv, de prisos s-o mai spun. Cărțile ei au acea sonoritate care e marca marilor povestiri: te somează să le citești, să cauți copii, vreun nepot sau nepoată, fetița vecinilor, băiețelul prietenilor, cărora să le poți citi cu voce tare, bucurîndu-te astfel, în definitiv, pe tine. Lumea în care trăiește Harry Potter e cumva un univers
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
la profesori sterili și amorali, dar nu lipsiți de complexitate. Întîmplările gravitează în jurul lui Al, creînd o poveste a formării sau a deformării, introspectivă și deseori amară. Romanul lui Ion Scorobete începe cu un fragment ciudat, smuls parcă dintr-o povestire științifico-fantastică. Dacă n-am înțelege la timp că e vorba doar de o descriere acută, dintr-o perspectivă interioară de-o finețe aproape nevrotică, a unei audiții muzicale, am putea crede că va urma cine știe ce aventură spațială demnă de cititorii
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
lotului 49, în 1965, moment în care proza de peste Ocean nu o ducea deloc rău, în privința valorii produselor sale, și cînd, prin urmare, superlativele se cereau atent chibzuite. Înainte de a da tiparului romanul terminat, Pynchon a publicat cîteva fragmente, ca povestiri de sine stătătoare, în "Esquire Magazine" și "Cavalier", ceea ce înseamnă, dacă facem o socoteală simplă, că faimoasele sale personaje, Oedipa Maas și șleahta de nebuni simpatici care o însoțește pretutindeni, intrau în "arhivele" istoriei ficțiunii într-o vreme cînd, de
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
mai ușor va fi să înțelegeți, decît să reeditați pe cont propriu, reacția criticului american. Pynchonianismul de care e contaminată o bună parte din literatura numită postmodernistă a slăbit, inevitabil, tocmai vlaga originalului. Pe cîtă vreme în cazul lui Nabokov, povestirile scoase din paginile îngălbenite ale unor numere de revistă din timpul războiului, sau de imediat după, trăiesc prin însuși farmecul caducității lor declarate, al nabokovianismului ușor auto-manierizat sau dimpotrivă, persiflat uneori, estetizat poate grosier pe ici-pe colo, dar atît de
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
cucerește cu inventiv efort simpatia publicului. Regizorul Cristian Juncu (semnatarul coloanei sonore ce indică ritmul ideal al acestei montări) a deschis stagiunea cu Fernando Krapp mi-a scris această scrisoare (traducerea tot Victor Scoradeț) în care Tankred Dorst dramatizează o povestire de Miguel de Unamuno, interesat de miza contradictorie a subiectului. O tranzacție matrimonială - tatăl își vinde fiica unui potentat pentru a-și plăti datoriile - se soldează cu o stranie iubire. Excedată de apatia soțului, soția acceptă avansurile voalate ale unui
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
viață sau cultură? se întreba regretatul Radu G. Țeposu în tentativa reușită de a defini "Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă". Viață, vom răspunde citind Plaja nudiștilor (Ed. ALLFA, 1999, 323 p.), o antologie cu "cele mai bune povestiri 1998", alcătuită de infatigabilul critic și operator cultural Dan-Silviu Boerescu. Cei 21 de autori vin din anii '80, cu excepția lui Mircea Horia Simionescu (n. 1928), ce face figură de patriarh al postmodernității la români. Nu există, deci, o linie de
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
capcană letală. Petre Barbu denunță un caz de întunecare a minții din senin. Mecanismele conviețuirii țin deja de psihopatologia vieții cotidiene. Spaima personajelor se face halucinație. Prin implozie sau explozie ea devine act sinucigaș sau crimă premeditată, infernală ca în povestirea lui Emilian Blaj. Oralitatea copleșitoare, decontractată propulsează nu numai marginalizați, lumpeni, ci și o nouă tipologie, cea a angajatului la firmă sau a tânărului om de afaceri. Ce se conduc adesea după un manual al succesului pentru solitari, maniaci, psihotici
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
Cușnarencu. Sigur, există evaziune din deviații, derapaj și obsesiile prezentului în bucle temporale SF (Ovidiu Bufnilă sau Mihail Gălățanu), în erotodemonie de tip claustral, în scenarii thriller. Nu lipsește autoterapia ironică, virilă, monologul semiserios, aproape detașat, aproape disperat ce motivează povestirea regretatului Mircea Nedelciu, "Alienum est", cu final amânat. Un picarro al damnațiunii postmoderne este personajul lui Răzvan Petrescu, ce n-are nici o reținere în al său monolog excesiv sardonic. Anxietatea benignă a cititorului complice la textul lui Mircea Horia Simionescu
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
un scenariu de seducție homosexuală cu final terifiant. Insinuare, travestire, rocambolești jocuri de-a masacru, tonalități baroce, sintagme concettiste, totul pentru captivarea și vertijul cititorului postmodern. Ce gustă atrocitatea și imoralismul acestor autori, deciși să-și "vândă" cu orice preț povestirile. Conștienți că aici și acum interesează virulența și provocarea, iar nu retorica orgolioasă a litera Dan Silviu-Boerescu, Plaja nudiștilor, Ed. Allfa, București, 1999.
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
am făcut această comparație pentru că apa (principal simbol al inconștientului în psihanaliza) constituie, în plan simbolic, "pastă" onirica însumînd caracteristicile fluidității, românul stînd sub pecetea unei metamorfoze continue. Chipul operei se schimbă pe masura ce se împlinește, notația fulguranta închegîndu-se în scurte povestiri autonome care estompează "curgerea". Fluiditatea amenință cealaltă calitate a apei, si anume transparență. Limită cuvîntului este însuși cuvîntul, el nu mai reprezintă, ci se reprezintă că esența proteica inepuizabila. Astfel, spectacolul implicit al "memorării" viselor devine unul explicit, al avatarurilor
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
în desfășurarea tramei. Tradusă extrem de prost, cu multe, nesuferite calcuri franțuzești și cu o neglijență mutilatoare cîteodată, Hoții de frumusețe e o carte, pînă la un punct în de-acum clasicizata tradiție a multiplei oferte postmoderniste: policier, love-story, metatext filozofic, povestire cu ramă, găsiți aproape tot ce căutați. Narațiunea propriu-zisă se dezvoltă că dialog între două personaje, un bărbat cu o istorie bizară, ajuns pacient într-un spital de nebuni, si psihiatra căreia i se confesează, o femeie la rîndul ei
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
se înfățișează mascat, cu capul bandajat într-o cagula, ceea ce îl face cumva invizibil. El e cel ce o vede pe femeia din fața lui, însă pentru ea fața lui nu există. Aceasta este ipostază de putere a personajului, iar actul povestirii o confirmă, căci inițial psihiatra refuză să îi asculte bîlbîielile incoerențe, ea trebuie somata și constrînsa să devină pol de receptare a istoriei lui. În cealaltă ipostază, de victimă agresată, Benjamin este cel văzut, la propriu, cel șpionat, urmărit și
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]