2,007 matches
-
cum a putut fi prădată Caffa numai de un detașament turc, din moment ce era sub protecția Hoardei Mari, nu este greu de aflat, dacă ne gândim că Mamak și toate forțele mongole pe care le avea la dispoziție au plecat să prade Lituania, Polonia și Moldova, în vara anului 1469. Din scrisoarea lui Mengli Ghirai către sultan și din informațiile polone și lituano-ruse, putem stabili că turcii au atacat emporiile genoveze, în august 1469. Istoricul polon Jan Dlugosz, contemporan evenimentelor, scrie în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în cunoscuta sa operă, că în vara anului 1469, pe când regele se afla în Lituania, oastea tătarilor de dincolo de Volga sub conducerea lui Manyak - sub ductu Manyak caesaris Ultra Volhin - a invadat țările regatului din trei părți. O coloană a prădat districtele Vlodimir, Cremenet, Cuzmin, Zudovia și Jitomir, luând în captivitate vreo 10.000 de oameni, pentru că lituanienii, având puțină oaste, nu au îndrăznit să se opună. Altă coloană s-a îndreptat spre Trembovla, dar oastea regală, adunată din ordinul regelui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
după moartea lui Mahomed. „Ștefan, domnul Moldovei, până de curând a fost supusul tatălui meu de fericită memorie, dar mai apoi, împins de duhul său, a început să nu mai asculte de poruncile noastre și, ce e mai mult, a prădat Muntenia, care era tributară imperiului nostru, din care cauză s-a indignat sufletul nostru și am pornit contra Moldovei cu toate puterile și forțele noastre”. Cucerirea cetăților Chilia și Cetatea Albă s-a făcut în iulie-august 1484, printr-un dublu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de Murtaza Mârza, au rămas să se stabilească în jurul cetăților, pentru a le apăra. Ei au pustiit regiunea de jos a Moldovei în așa măsură încât au făcut-o de nelocuit. După vreo patru ani de pustiiri continue, nemaiavând ce prăda și din ce trăi, o parte din ei a cerut învoierea lui Baiazid să se înapoieze la Perecop, o parte a trecut și s-a stabilit în Dobrogea, iar o parte a rămas pe loc, să întărească elementul mongol existent
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nervoasă». Don Umberto De Daniele, colegul său de școală ne spune că: «După ce și-a reluat studiile, suferea deseori de dureri de cap». Pe la 23 de ani, în sacristia de la biserica San Lorenzo, după sfânta Liturghie, «a căzut la pământ pradă convulsiilor». Medicii au suspectat un atac epileptic dar, între timp și dat seama că această stare era cauzată de alimentația proastă. Când a fost numit paroh la San Benedetto al Monte, mama Angela nu a voit să rămână singur în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
A murit de epuizare. Noi ne-am revenit greu, înconjurați de dragoste și înțelegere. În urma noastră a ajuns o căruță, descărcată pe jumătate, dar omul a ținut să fie alături de noi până la capăt. După plecarea din Braniște, totul a fost prădat. A urmat o perioadă plină de privațiuni și neliniște. Am revenit la Moara de Piatră în toamna anului 1941, părinții reluându-și activitatea la vechile servicii. Nu îmi amintesc nimic din drumul de întoarcere. Revăd doar clipa în care toată
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
Ialomița, și s-au propagat în Ilfov. Răscoalele încep din comunele Dridu, Fierbinți, Gagu, Creața-Leși, Dragomirești, Roșiori, Ileana, Crătunești, Drăgănești, Belciugata, Moara Doamnei, Afumați, ștefănești. Armata este trimisă în grabă ca să restabilească ordinea, dar până să o restabilească, țăranii au prădat multe conace și au distrus unele recolte. Dar la București, unde toată lumea nu era preocupată decât de problema guvernamentală, s-a dat o foarte slabă atenție acestui fenomen social care, mai curând decât se putea bănui atunci, a transformat fața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de plăceri. Devin ceva firesc, nici nu te mai gândești la ele. În mod asemănător, serviciile (sănătate, educație, divertisment) provoacă decepție îndeosebi prin degradarea calității lor medii sau printr-o calitate care nu corespunde așteptărilor 5. Cum reacționează consumatorii căzuți pradă acestor insatisfacții? O primă atitudine constă, bineînțeles, în căutarea a noi obiecte de consum. O a doua, în a se acuza pe ei înșiși, în loc să acuze serviciile, asemenea pacienților supuși unui tratament psihoterapeutic ineficient: în acest caz, decepția provocată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
normal într-un univers perceput ca o junglă, în care ei nu pot trăi „ca toată lumea”. Una dintre ironiile epocii este că cei excluși de la consum sunt ei înșiși un fel de hiperconsumatori. Privați de adevărata participare la piața muncii, pradă lipsei de ocupație și plictisului, persoanele mai nevoiașe caută compensații în consum, în achiziționarea de servicii sau de bunuri chiar și în detrimentul lucrurilor de maximă utilitate 31. Multe familii ajung astfel să aibă abonament la televiziunea prin cablu, deși nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi, e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii ratații au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călări! Sinceră să fiu, dacă aș avea acum 40 de ani, m-aș avânta în politică și aș propune niște măsuri urgente, nu pentru obținerea cadavrelor câinilor, că le-am mânca pe cealaltă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
organizarea societății, standardele politice agreate de Iliescu pot fi cât de cât ameliorate, n-ar fi plecat. Pancartele de la Montreal o spuneau explicit: «Piața Universității nu te uită», «Jos mafia baronilor regimului Iliescu», «Ne-ați alungat din țară ca să o prădați!», « Nimeni nu a făcut mai mult rău României ca tine!», «Reprezinți mafia din România!», «Vrem procesul comunismului!», « Ați transformat securiștii în patroni!», «E plină lumea de victimele tale!». Micile grupuri de emigranți autoexilați n-au plecat degeaba din România lui
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
citează o mărturie scrisă la 1754, păstrată de episcopul Inochentie, în care se arată că înainte de venirea rușilor în 1711, pe moșia Cozieci, în șesul Prutului, era un sat mare - Gârla Vlădicăi. În timpul campaniei de la Prut, acel sat a fost prădat de ruși, apoi și-a schimbat denumirea în Oțetoaia, nume după o fântână construită de un anume Oțet. Plopeni. Era un sat situat aproape de Huși; astăzi cartier al orașului Huși. Cuvântul provine, probabil, de la numărul mare de plopi care se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost afectată de cutremure devastatoare, iar invaziile pustiitoare au provocat lăcașului daune incalculabile. De exemplu, biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, apoi a fost arsă în timpul războiului ruso-turc din anul 1711 și prădată în 1740. Lucrările efectuate pe vremea domnitorilor Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1715) și Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-17399) n-au putut asigura bisericii episcopale trăinicie din cauza deselor incursiuni ale armatelor străine. În anii 1753-1756, în timpul domniei lui Matei Ghica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietari feudali, de către locuitorii satelor din ocoale. Domnia le cerea adeseori vornicilor de Huși, ca și altor slujbași locali, să nu păgubească interesele Episcopiei de Huși, să nu impună satele Episcopiei „la nevoile târgului”, să nu globească și să nu prade satele aparținătoare. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș scria șoltuzului și pârgarilor din Huși să scutească satele Episcopiei „de jold, cai de olac și alte angherii, fiind obligate să-și plătească numai cisla”. În timpul domniei lui Vasile Lupu, în oraș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
următor, voievodul se afla iarăși la Huși, în zilele de 18 martie, 27 martie și 28 martie. Cum explicăm preferința voievodului pentru Curtea de la Huși ? Cauzele pot fi de ordin militar (strategic), dar și economic (comerțul). În 1533, polonii au prădat Moldova până la Botoșani, iar domnul s-a retras pentru scurtă vreme la Huși și la Vaslui. Oștile moldovene s-au regrupat - după cum nota cronicarul Nicolae Costin - și au trecut în sudul Poloniei (Podolia), în luna februarie 1534, unde adversarul a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Costin - și au trecut în sudul Poloniei (Podolia), în luna februarie 1534, unde adversarul a fost înfrânt: „Vădzindu atîta pagubă Pătru vodă despre leși, s-au gătit cu oaste și au intrat în Podoliia în luna lui fevrar și au prădat și au arsu Cervoni și Iagolnița și Ciarnocojinții, și, prindzind veste leși [...] au ieșit înaintea moldovenilor, la apa Siretului.”. Deși fusese învingător în războiul cu polonii, a preferat să nu se retragă spre nord, ci să rămână aici: la 2
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a predat turcilor în tabăra de la Roșcani, este ucis de turci, în ciuda promisiunilor. Domnia și moartea voievodului au fost extrem de sugestiv descrise de Mihail Sadoveanu în cunoscutul roman istoric Nicoară Potcoavă. Drept recompensă, tătarii primeau acordul sultanului de a prăda iarăși Țara Moldovei. Petru Șchiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591) a fost ultimul domn care a avut curte domnească la Huși. La 3 octombrie 1588, el scria regelui Poloniei, Sigismund al III-lea, „ex oppido nostro Hus”, felicitându-l pentru urcarea pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopie și atunci locuitorii din Huși, unii se retrăgeau în pădure, iar alții se așezau în poziție de apărare. Cele mai de preț obiecte erau duse la schitul Brădicești. Tătarii s-au năpustit și asupra acestui lăcaș religios, l-au prădat și au luat multe bunuri și hrisoave vechi ale Episcopiei, care erau depuse acolo spre păstrare. Mai târziu, unii domnitori sau pretendenți la domnie s-au aflat la Huși ori în preajma orașului, în împrejurări tragice. În luptele pentru redobândirea tronului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
redobândirea tronului Moldovei, Vasile Lupu a primit ajutor de la cazaci, conduși de ginerele său, Timuș Hmelnițki. Însă, aceștia, în loc să-l sprijine pe domnul Moldovei, au început să jefuiască zona Iașilor. „Iară pînă a sosi Vasilie-Vodă - relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși (subl. ns.), și scosesă fără număr vită, care apoi, dacă a venit ‹sosit› Vasile-Vodă, pre cîtă au aflat nemîncată, tot cîte un zlot a dat cazacilor pre vită; și a dat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu turcii și tătarii ca să-l alunge pe Ștefan Petriceicu (1673-1674), care ocupase Iașii cu oștile polone. Vrând să se mențină în domnie, cu ajutor străin, s-a oprit la Huși, unde timp de trei luni turcii și tătarii au prădat și au jefuit satele din jurul târgului. După lupta de la Gura Bohotin, Dumitrașco Cantacuzino se afla iarăși la Huși. În cronica sa, Ion Neculce îl condamnă pe Dumitrașco Cantacuzino că, de teama lui Ștefan Petriceicu, care era susținut de poloni, i-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-au îndurat a da țara în pradă, fără nice o nevoie! Numai pentru frica ce blăstămățască și chivernisala lui au socotit, de au iernat tătarîi în țară până-n primăvară!” . Dar tătarii nu au fost singurii năvălitori, căci prea adeseori prădau aici și oștile leșești, și cele căzăcești ori turcești, iar mai târziu cele austriece sau ruse. 2. Campania polonă în zona hușeană (1686) La sfârșitul veacului al XVII-lea, turcii înaintaseră spre Centrul Europei și asediaseră iarăși Viena (1683), de unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a oprit lângă Iași, iar regele a intrat din nou în oraș și a vizitat Palatul Domnesc. Capitala Moldovei era pustiită, case și mânăstiri au fost cuprinse de flăcări. Atunci a ars și mănăstirea Trei Ierarhi. Tătarii atacau și prădau peste tot. Dimitrie Cantemir îi va acuza pe poloni, considerând că, deși ar fi putut, nu au oprit incendiul devastator. Armatele polone se fac vinovate acum de spolierea bisericilor, de luarea moaștelor Sf. Ion cel Nou, de luarea în captivitate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mitropolitului Dosoftei, ca și de distrugerea unor sate și curți domnești. Faptele au fost cu atât mai condamnabile cu cât veneau din partea unei armate creștine, venită să elibereze Moldova de sub stăpânirea otomană. Tătarii au intrat în palat, iar turcii au prădat, în continuare, orașul. Ocolind orașul Iașul, ars și prădat, prin Tomești, Podul Jijiei, Stânca, Găureni, Prigoreni, oștile polone s-au îndreptat spre Tg. Frumos, de unde, prin Crivești, Movileni, Heleșteni, au ajuns pe râul Siret, pe care l-au trecut la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decembrie 1686, și iezuitul Avril, la trecerea lor prin Iași, în vara anului 1689, notau aversiunea moldovenilor față de poloni și nemulțumirea pentru distrugerea bisericilor și mânăstirilor ortodoxe „di nobilissima struttura”. Deși partea de est a Moldovei (îndeosebi ținutul Fălciu) fusese prădată în numeroase rânduri de turci, tătari, poloni, cazaci, procesul de populare și viața cotidiană au continuat în ritmul lor firesc. 3. Dimitrie Cantemir și campania ruso-moldoveană de la Prut (1711) În secolul al XVIII-lea, Marile Puteri - Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe cei 4.000 de ruși, care constituiau detașamentul de avangardă, reușind, în cele din urmă, să-i încercuiască. Turcii veneau în număr tot mai mare, așezându-se „pre coasta de deal”, iar tătarii, „ca lupii și ca lăcustele” au prădat Hușii. Rușii au fost obligați să se retragă în formație compactă spre nord, unde se afla cea mai mare parte a trupelor, sub comanda directă a țarului. În scrisorile sale, Petru I îl făcea răspunzător de eșec pe B. P.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]