1,526 matches
-
întors cu o singură ceșcuță în mână. Bău, luă apoi pliculețul de zahăr neatins și îl vârî în buzunar. Nu-și mai pusese ochelarii. Își trecea îngândurat degetele peste rama lor. Mă lipisem de fereastră, lângă un calorifer stins și prăfuit. — Era amanta dumneavoastră? Întrebarea venise pe neașteptate, cum pe neașteptate părea că se ridicase vântul care foșnea printre plăcile de azbociment deasupra carului funerar. — Ce vă face să credeți asta? Nu-mi întorsesem capul. Sticla de bere se reflecta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
sirenele ce anunță raidul aerian. Închid ochii, dar Anne, tata, mama și toți ceilalți, chiar și sărmanul Pfeffer, îmi sunt întipăriți pe interiorul pleoapelor. Nu pot scăpa de ei. Deschid ochii. Picături de apă stropesc chipul lui Anne de pe coperta prăfuită. A început să plouă. Mă întind să ridic geamul. E deja ridicat. Mă uit în sus. Soarele atârnă pe cer, deasupra supermarketului, ca o monedă fără strălucire. Iau o batistă din buzunar, îmi șterg nasul și mă uit în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
vechi, de camfor și de varză mă izbi. Nu înțelegeam rostul verzei. De unde stăteam, puteam vedea un coridor îngust ce ducea spre centrul sinagogii. Trecea printre rânduri de bănci, separate cam după o treime de culoar de o perdea purpurie prăfuită. În fiecare vineri seara, sâmbăta și de sărbători era trasă pentru a despărți bărbații de femei. Am pășit pe culoar, am trecut de perdea și m-am îndreptat spre partea din față a încăperii lungi și înguste. Chivotul era deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
gură. —Sunteți evreu? mă întrebă el. Am continuat să mă uit la tânărul cu înfățișare ciudată. Părul îi stătea ridicat de parcă un curent electric trecuse prin el. Puloverul său ros, fără mâneci atârna peste un tricou uzat de flanelă, pantalonii prăfuiți căzându-i pe niște pantofi scâlciați. —Sunt american, i-am răspuns. —Și eu. Dacă aș fi fost altceva, credeți că aș mai fi fost azi aici în shul1? La periferia Varșoviei, nu aș fi dus-o chiar atât de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
singuri la Amsterdam și în prima după-amiază s-a plimbat cu mine prin casa de pe Prinsengracht 263. După aceea, ne-am așezat pe o bancă, de partea cealaltă a canalului. Castanul crescuse mai aproape de cer, de la ultima mea vizită. Frunze prăfuite atârnau pe crengi, deși era de abia sfârșitul lui august. Un val de căldură, ca o pedeapsă, încinsese Europa de Vest, uscată ca un clei, și un scandal uman străbătea Franța care începuse să se trezească. Nedorind să își piardă vacanțele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
convertească. Între timp, Nicole se sătură de tatăl ei și se refugie mai Întâi la sora sa din Madrid, apoi la cumnata sa din Malaga; iar el, murdar, disperat și neras, se repezi pe urmele ei prin trenuri și autobuze prăfuite, până i se terminară banii, În Gibraltar, și de acolo, prin eforturile Crucii Roșii, fu repatriat aproape cu forța, pe un vapor de marfă din Panama. La sosirea În țară Fima fu arestat și Închis pentru aproape șase săptămâni Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Și ia-ți din frigider tot ce vrei. Fima Închise cuvintele „ne vedem diseară târziu“ În inimă, de parcă ar fi fost o promisiune taincă. După o clipă râse de bucuria lui și Începu să aranjeze grămada de ziare și reviste prăfuite de la picioarele patului. Dar privirea Îi căzu pe un articol nou scris de Yehoșafat Harkabi și Începu să-l citească și să mediteze la morala Înfrângerii evreilor În revolta contra romanilor. Consideră analogia cu prezentul pătrunzătoare și savuroasă, deși sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de muște și se mai zăreau Încă pe el urmele diagonale ale hârtiei de lipit ce urma să-l apere contra exploziilor - o amintire a unuia dintre războaiele noastre câștigate În van. În vitrina minusculă erau tot felul de carnețele prăfuite, caiete ale căror coperte Începeau să se Îndoaie de bătrânețe, o fotografie decolorată a lui Moșe Daian Îmbrăcat În uniformă militară, În fața Zidului Plângerii, pătată și ea de muște, compasuri, rigle, penare ieftine din plastic, unele din ele având imprimate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
iar eventuala stânjeneală fu eliminată de conversația sonoră și animată purtată ori de câte ori oaspetele de onoare trebuia să se retragă brusc În spatele lor. Săptămânile trecură, iunie Îi făcu loc lui iulie și Londra deveni tot mai sufocantă, mai mirositoare și mai prăfuită, iar el Încă nu-și făcuse nici un plan de evadare. Trebuia să fie un loc unde să se bucure de ceva companie - altfel s-ar fi simțit singur și deprimat -, dar să fie În același timp independent, cu timp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe ingeniosul Sherlock Holmes și mă pierd În inaccesibilele aventuri ale rătăcitorului Ulise, fiul lui Laertes, din seminția lui Zeus. Dar adoratorul severei epopei mediteraneene aduce libații În orice grădină; susținut de M. Lecoq, am cotrobăit prin maldăre de terfeloage prăfuite; mi-am Încordat auzul, În imense hoteluri imaginare, doar-doar voi surprinde pașii tăcuți ai unui gentleman-cambrioleur; În oribila țelină din Dartmoor, Învăluit În ceața britanică, m-a devorat marele dulău fosforescent. Ar fi de prost-gust să insist. Cititorul cunoaște antecedentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lucru - o călimară pe care stătea gânditor un bust al lui Balzac, iar pe pereți - câteva portrete de familie și fotografia cu autograf a lui George Moore. Mi-am pus ochelarii și am supus unui examen imparțial volumele de mult prăfuite. Erau acolo previzibilele cotoare galbene de la Mercure de France, care-și avusese clipa sa de glorie; cele mai renumite producții simboliste de la sfârșitul secolului și unele tomuri disparate din O mie și una de nopți de Burton, Heptameronul Reginei Margot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
arzătoare orizonturi se nasc în liniștea uscată a patru pereți! Și arsura lor iese din mine acum, în spital. V. tînăr pătrund într-o suspensie aurie, într-un aer mineral ca-n podul bunicii unde amintirile se înșiră pe mobilele prăfuite înfipte, fiecare, în cîte un stilet subțire. Îi spun tînărului Doctor banalități. Că timpul vine și se duce. Că nimic din el nu te face definitiv. Iară din tine nici o urmă de sfințenie nu-i dă eternitate, să șadă și
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ei de plecarea mea. Da, mi am decis înstrăinarea de tot ce-mi este interzis. Dar cerul nu a decis încă nimic, CEASUL despărțirii poate nu va sosi niciodată. Casele bătrânești nici ele nu vor da binecuvântarea. Așa că pe drumurile prăfuite voi mai reveni și poate se va bucura țarina plânsă a neamului meu. Un neam ce nu va uita că m-am născut și mi-am luat Zborul din satul meu natal din casa părintească pentru O EVADARE ASTRALĂ. RASFRÂNGERE
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Lucrezi cu lupa, tai un fir epic prea lung, desfaci o replică, strîngi un șurub, apoi Încă unul, așezi o virgulă, cu penseta, presezi Îndelung o propoziție care se tot ridică, ștergi o alta c-o cîrpă specială pentru verbe prăfuite din piele de căprioară, ungi cu ulei pentru mașini de cusut un lagăr ruginit pe care s-a-nțepenit un personaj secundar, tragi cu cleștele o descriere, smulgi un pom, desparți cu ferăstrăul o enumerare, În trei, renunțînd la un termen, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
intercaleze dialogurile shakespeariene printre cele ale scenaristului, În așa fel Încît să nu-ți mai dai seama dacă replicile sînt din Romeo sau din In Love. Teoretic s-ar fi putut pune Întrebarea dacă textul american poate fi la Înălțimea prăfuitului Will. S-a considerat că poate. Și astfel, viața dramaturgului devine sprintenă și urzicant teatrală, cu fraze nefirești, cu Joseph Fiennes, exclamații prețioase, glume grotești, imagini artificiale (nu se descoperise priza) etc. Cineva lipsit de romantism ar fi În stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cald pe măsură ce ea cădea În brațele somnului. Jack se lipi strîns de față și adormi În timp ce Își punea ordine În povești. CAPITOLUL 10 Un coridor lung de vreo cinșpe metri, cu bănci de o parte și de alta: bănci roase, prăfuite, probabil proaspăt scoase din cine știe ce depozit. Înghesuială. Oameni În haine civile și În uniformă, cei mai mulți citind: ziarele urlau Crăciunul Însîngerat. Bud se gîndi cît rău le făcea lui și lui Stens apariția pe prima pagină, puși la zid de mexicani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Iisus Îl face pe papă, Paradisul muistelor, Păsăricile Înfierbîntate se-ntîlnesc cu băieții bine Înzestrați, Rex, rottweilerul futăcios. Cărți vechi cu poze lascive: case de rendez-vous din Tijuana, femei care sug mătărîngi, băieți care sug așijderea, prim-planuri cu acuplări. Chestii prăfuite, deloc la modă. Alături spații goale... poate că acolo se aflaseră porcăriile „bune“, materialul porno personal. Să le fi luat de-acolo Între timp Lamar? Pe tot restul rahatului de acolo scria pîrnaie pînă În anul 2000. Fotografii În stil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
învinuiască. Nu toată lumea i se asemuia. Ea mai păstra încă energie, își vizita fratele, îndemându-l să mai cânte la vioară, cu toate că degetele nu-l mai ascultau, sosea pe neașteptate în casele prietenilor ei din vremuri vechi, cu tabieturi și odăi prăfuite, pe care îi trezea din amorțeală, se ducea la teatru, la concerte, oricine ar fi cântat, la cinematograf, ar fi făcut orice să se întoarcă acasă cât mai târziu. De multe ori aproape de miezul nopții, atât de frântă de oboseală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
el că iubirea de sânge și sacrificiul sunt lucrurile cele mai de preț? Așteptând, în Bucureștii imposibili și gălăgioși, răspunsul Ministerului Educațiunii la cererea ei de echivalare a unor examene trecute în străinătate, rămânând ore întregi în biblioteci, cu tomuri prăfuite în față și fișe mâzgălite cu scrisul ei lăbărțat, străduindu-se să nu-și mai lase gândul să zboare la bărbatul înalt, subțire, inteligent, fin, doct și superb pe care îl întâlnise în trenul de Paris și care o vizitase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Iar într-una din zile, când, neputându-se împotrivi, precum se frânge-un val izbit de-acel ce-ncontra-i vine, se lăsase cuprinsă de starea de agitație și fior, o străbătuse un gând și răscolise în niște cufere vechi, prăfuite, cu catarame de metal înverzite de vreme, îngrămădite în al doilea vestibul al apartamentului, cu intrarea dinspre afară de mult blocată. Și-a dat seama ce caută după ce începuse să caute. Nu, își zicea, oricât ar încerca să mai nege, adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ei înșiși? Unde sunt utopiile fiecăruia, fantasmele tinereților, puse la păstrare între foi de memorie, ca niște ierburi sau flori strânse pentru școlăreștile ore de botanică pe care le descoperi în ceasurile de neodihnă ale pensiei în de mult uitate, prăfuite și arse de vreme ierbare? Devenim cu toții oameni așezați. Andrei Vlădescu le zice oameni care au tras fermoarul. S-au închis, nu mai știu nimic. Chiar și vorba asta care circulă atât de larg, ce-o fi însemând? „Așezați“. Așezați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
imaginea indiferent, se uită dincolo de ea și vede hârtia pe care și-a însemnat ce se întâmplă de câteva zile, la serviciu, unde tensiunea sporește nemăsurat; simțindu-se cu toții sub o lupă, fiecare este chemat pe rând în fața unor activiști prăfuiți ce nu se recomandă, dar le împing în față o hârtie pe care trebuie să completeze spațiile albe, numele, prenumele, locul și data nașterii, adresa, studiile, ce distincții și ce condamnări, plecări în străinătate, unde și când, tatăl, numele, prenumele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fără ca el să le audă, până când lumea a fost iarăși ceea ce fusese, cu terorizantul gând că tot ceea ce lăsase va găsi intact la întoarcere ori și mai rău. A doua zi, plecând de la revista săptămânală, a urcat într-un autobuz prăfuit, cu câteva flori mărunte ascunse în servietă, de parcă i-ar fi fost rușine de ele, pe care le-a scos numai după ce coborâse aproape de capătul traseului, la clinica Aslan: porți mari și ziduri înalte în spatele cărora se întindea parcul, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe terasă, la soare. Deși în orice clipă... S-a oprit brusc, ecoul ultimelor vorbe a plutit o vreme în jur. Descria cu bețișorul subțire cercuri și linii pe pledul ce-i acoperea genunchii, privea undeva, drept înainte, printre frunzele prăfuite ale gutuilor, de un verde sur, galben, portocaliu, purpuriu, un amestec strălucitor de culori calde și aprinse, forme evanescente, curbe, frunze spiralate și arbori torsionați, îmbătrâniți nu atât de neîngrijire, cât de roaderea vremii, le vezi? - șoptea dintr-odată cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de geamul uneia dintre ușile-fereastră ale balconului. Casa era cuprinsă încet de întuneric. În cenușiul de afară se învârtejeau frunze umede. Dintre acoperișuri împungea scheletul urât și pe jumătate ars al fostului țugui, învelit în grabă în carton smolit și prăfuit. „Vasăzică acuma totul s-a terminat?“, se gândi din nou. O vedea stând la biroul mic, ascultând liniștită și el știa că e foarte liniștită pentru că nu înțelege și totuși n-avea nici o vină și n-ar fi putut s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]