43,523 matches
-
În cea speculativă de cel mai Înalt grad, că ele nu pot fi abstrase din nici o cunoaștere empirică și prin urmare, numai contingentă; că În această puritate a originii lor stă tocmai demnitatea lor, pentru a ne servi ca principii practice supreme. Rigorismul lui Kant constă În acea universalitate și necesitate a principiilor morale (independente de timp și spațiu) care se exprimă În imperativul categoric, cu cele două exigențe ale sale: 1. Acționează numai conform acelei maxime prin care să poți
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În el, este și ea Însăși supusă acestor legi”. Văzând moralitatea și umanitatea (capabilă de moralitate) În conexiunea lor intimă, Kant sublinia ideea demnității ființei raționale (omul) care este identică voinței absolut bune, adică Libertății. În prefața de la Critica Rațiunii Practice, filosoful scria: „Conceptul de libertate, Întrucât realitatea lui e demonstrată printr-o lege apriorică a rațiunii practice, constituie cheia de boltă a Întregii clădiri a unui sistem al rațiunii pure, chiar și a celei speculative, și toate celelalte concepte (de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
conexiunea lor intimă, Kant sublinia ideea demnității ființei raționale (omul) care este identică voinței absolut bune, adică Libertății. În prefața de la Critica Rațiunii Practice, filosoful scria: „Conceptul de libertate, Întrucât realitatea lui e demonstrată printr-o lege apriorică a rațiunii practice, constituie cheia de boltă a Întregii clădiri a unui sistem al rațiunii pure, chiar și a celei speculative, și toate celelalte concepte (de Dumnezeu și nemurire) care rămân În aceasta, simple Idei fără sprijin, se leagă acum de el, capătă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Kant de a socoti că și eteronomia voinței ar putea avea nota pozitivă a generalității (universalității). El suspecta de prea multă rigurozitate (asprime) opoziția netă instituită de Kant, căci acesta scria În Teorema a IV a despre Principiile rațiunii pure practice: „Autonomia voinței este unicul principiu al tuturor legilor morale și al datoriilor care le sunt conforme; din contra, orice eteronomie a liberului arbitru nu numai că nu Întemeiază nici o obligație, ci mai curând este opusă principiului obligației și moralității voinței
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care le sunt conforme; din contra, orice eteronomie a liberului arbitru nu numai că nu Întemeiază nici o obligație, ci mai curând este opusă principiului obligației și moralității voinței”. Kant dezavua caracterul empiric (material), subiectiv al preceptelor etc., voinței eteronome. Regulile practice ale acesteia „se Învârtesc toate În jurul principiului fericirii personale” chiar și fericirea altora. Cu alte cuvinte, maxima iubirii de sine „nu poate fi extinsă - universal și necesar - la faricirea altora”. Kant acceptă totuși că: „Principiul fericirii poate oferi În adevăr
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
generale, dar niciodată universale, adică astfel de reguli care În medie sunt exacte adeseori (!), dar nu reguli care trebuie să fie valabile Întotdeauna și În chip necesar; prin urmare - decide filosoful clasic german - nu se pot Întemeia pe ele legi practice”. Paulsen a simțit slăbiciunea rigorismului kantian, constând În a se situa, peste tot - și În etică - de partea aprioricului (universalul și necesarul) și nu de partea aposteriori-ului, empiricului (particularul și contingentul). De aceea, Paulsen va opta, cu toată seriozitatea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Aristotel - Statul atenian) al cărui bun sunt cetățenii desăvârșit de capabili și de activi, statul În chestiune devenind, prin aceasta chiar, binele supraordonat”. Fr. Paulsen și-a construit etica drept o deontologie, În completarea Metafizicii moravurilor și a Criticii Rațiunii Practice ale lui Kant. Deontologia sa este orientată către Aristotel - ca un complement funciar, organic al formalismului kantian, axat pe opoziția superior-inferior, adică pe opoziția: dintre legalitatea legii morale „trimițând la rațiune, la capacitatea gândirii conceptuale sau la generalitatea logică”, pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
senzorialitate, dintre superior și inferior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. Așa este În filosofia teoretică: senzorialitatea dă numai materia, senzația, iar numai intelectul ca o capacitate legislatoare, face din ea cunoaștere. Și iarăși la fel este În filosofia practică: senzualitatea, dorințele și Înclinațiile dau materia vrerii; numai rațiunea, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății, cum era acela un domeniu al naturii. Aici ca și acolo, pot fi recunoscute, prin absoluta lor generalitate, determinările
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Morala formalistă a legii Își are originea În morala religioasă; pentru domeniul nostru de cultură În decalogul mozaic. Prezentarea sistematică a filosofiei În morală cea mai eficientă a fost dată de Kant În Întemeierea metafizicii moravurilor și În Critica rațiunii Practice. De aceea, pentru a obține claritatea În legătură cu principiile eticii, nu există nici până astăzi o cale mai scurtă decât studiul filosofiei morale la Aristotel și la Kant”. Remarcabila contribuție axiologică În domeniul moralei și al filosofiei dreptului, a lui Paulsen
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
legilor naturii exterioare), fie ființei noastre subiective, ale cărei emanații sunt, de fapt, acțiunile noastre. Această esență subiectivă a ființei noastre este, În noi, certitudinea supremă care se impune ca o referință imediată și ineluctabilă tuturor activităților noastre teoretice sau practice și ne face, În mod efectiv, să participăm la o altă lume, distinctă de aceea a naturii obiective. Atunci când vorbim despre natura „noastră”, noi Înțelegem propriu-zis un principiu de esență subiectivă care depășește natura În sensul fizic și care o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fiind condiționată de către acest principiu. Tocmai aci rezidă antinomia, sau o refracție a ființei, În faptul că Încercăm și nu reușim să o eliminăm, În timp ce ea conține drama eternă și ireductibilă a existenței noastre. Găsim astfel subiectul plasat În fața problemei practice sau etice (quid agendum), problemă care, raportată la obiect, ar putea părea În mod evident dezgolită de semnificație, În orice moment subiectul trebuie să acționeze, adică să se comporte Într-o manieră sau alta și să-și manifeste esența, chiar dacă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a conștiinței, lucru care Împrumută din caracterul unei veritabile categorii, În virtutea atitudinii În temă, subiectul atribuie altcuiva, În afară de el, propria sa calitate de subiect și se plasează astfel, el Însuși În raport cu acel altcineva, În situație de obiect. Considerată sub unghiul practic, deoarece e În mod etic necesară, atitudinea conștiinței ne permite precizarea unei serii Întregi de evaluări și aprecieri ale conduitei, dintr-un punct de vedere pe care Îl putem numi drept intersubiectiv. Caracterul absolut al persoanei umane, imaginată sub speciae
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Îmbracă În acest caz o semnificație mai restrânsă decât aceea a Eticii, deși din punct de vedere etimologic, cei doi termeni au aceeași semnificație. Din punct de vedere logic, adică În calitate de noțiuni generale, cele două forme de evaluări și reguli practice se disting prin faptul că prima prescrie subiectului obligația de a urmări un comportament determinat, precum și abținerea de la un comportament contrar. Dimpotrivă, a doua formă conferă subiectului puterea de a afirma o pretenție și doar În funcție de aceasta să poată impune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
senzorialitate și rațiune, dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică, la fel, senzorialitatea și dorințele, Înclinațiile oferă materia vrerii, iar rațiunea - și numai rațiunea -, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății. Și aici, ca și acolo, pot fi recunoscute, prin absoluta lor generalitate, determinările rațiunii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a orienta voința, adică de faptul că voința care se manifestă În ele este determinată exclusiv de atenția dată legii, fără a ține În nici un fel seama de scopuri și de Înclinați. Abia ulterior, În teologia moralei, adăugată Criticii rațiunii practice sub titlul „Dialectica”, se creează o legătură exterioară Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop; ea este mijlocită prin conceptul „meritului” de a fi fericit: rațiunea practică se vede obligată să vrea ca acela ce este virtuos
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de Înclinați. Abia ulterior, În teologia moralei, adăugată Criticii rațiunii practice sub titlul „Dialectica”, se creează o legătură exterioară Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop; ea este mijlocită prin conceptul „meritului” de a fi fericit: rațiunea practică se vede obligată să vrea ca acela ce este virtuos, cel care s-a făcut vrednic de fericire, să o și obțină, dar pentru că fericirea nu survine de la sine ca rezultat al virtuții, golul este umplut postulatele cunoscute: Dumnezeu - mijlocitorul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În considerare acțiunile umane În relație cu Însuși subiectul care le Îndeplinește. Fiecare subiect poate, la un moment dat, să Îndeplinească o sau alta. Toate acțiunile posibile ale unui anumit subiect pot fi socotite convergente În el. Între aceste posibilități practice subiective, numai una se consideră conformă principiului, iar toate celelalte vor fi excluse, ca nefiind compatibile cu cea dintâi În același subiect. E evident că, aici, alegerea acțiunii de Îndeplinit și omisiunea celorlalte, care fizicește ar fi posibile În locul său
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a dreptului și a moralei; acesta e motivul pentru care cele două discipline constituie un ansamblu caracterizat de cunoștințe, fără ca acesta să poată avea În mod rațional contradicții definitive Între cunoștințele componente; Însă ele sunt net distincte În raport cu celelalte cunoștințe practice și utilitare. O simplă privire rapidă asupra experiențelor trăite În drept verifică de altfel, cu ușurință, aceste considerații teoretice. Într-adevăr, să nu uităm că orice judecată poartă asupra acțiunilor unei ființe pe care o presupunem că intervine prin rațiune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aprofundată, În ciuda aparențelor datorate obișnuitelor noastre spirituale. Grupul de cunoștințe morale și juridice se găsește astfel precis situat și delimitat ca judecată ce stabilește valoarea rațională În sine a activităților reale presupuse ca reflectate, nu numai În raport cu orice alte cunoștințe practice și utilitare dar, de asemenea, și În raport cu toate judecățile ce constată realități materiale, psihologice sau sociologice. În acest grup, obiectul moralei se distinge de cel al dreptului căci ca să existe drept, trebuie ca activitatea reflectată atribuită unei persoane să fie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
naturale: În acest caz, orice explicare genetică-cauzală ar dispărea și ea ar fi imposibil a explica obligațiile existente, chiar pe cale psihologică sau sociologică. Problema astfel pusă este În realitate aceea pe care Kant și-a pus-o În Critica rațiunii practice („Cum e posibilă morala”), după cum și-o pusese și În Critica rațiunii pure („Cum e posibilă știința”). Pentru a funda cunoștința științifică, Kant a descoperit adevărul epocal, așa-zisa revoluție copernicană pe care el a realizat-o, că experiența nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
urmare, un punct de vedere cu totul deosebit decât „obiectele” ei. O asemenea activitate presupune o finalitate a acțiunilor. Considerarea acestei finalități prin prisma sistematizării sale logice, adică prin prisma adevărului, constituie tocmai punctul de vedere etic, acel al rațiunii practice kantiene, și, prin urmare, și acel juridic, spre deosebire de cel al rațiunii teoretice kantiene. Capitolul V Conceptul de drept. Dreptul obiectiv și dreptul pozitiv. Bilateralitate. Generalitate. Imperativitate. Coercibilitate 1. Dreptul obiectiv În maniera deschis neokantiană, normativistă și imperativistă, manieră care a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este conform celui al Statului, dar care poate, de asemenea, să constituie o deviație, sau să fie În opoziție cu el. De aici, complicații frecvente În viața Statelor, și chiar „crize aproape permanente”. Filosoful italian relevă dificultăți importante (teoretice și practice) pe care le ridică asociațiile sindicale sau corporative, compuse din persoane exercitând aceeași profesiune, artă sau meserie, În scopul de a proteja, prin reguli proprii, interesele grupului lor. Există câteva exigențe raționale, cum ar fi: − Adeziunea la asociațiile sindicale trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dintre Individ și Stat, că: „Statul nu este decât formula rațională a acestui raport, atâta cât el este juridic”. El ne mai arată că o astfel de concepție (vizează linia istorică a teoriilor lui Hobbes, Locke, Rousseau, ș.a.) are consecințe practice foarte importante, și anume: „Dacă există o lege imanentă care constituie entitatea Statului, această lege nu poate fi abolită prin nici un act de autoritate a puterii centrale, nici printr-o oarecare deliberare a majorității, și nici chiar prin cea a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un volum necesar celor care au ales frumoasa meserie de scenograf, vocație lipsită, din păcate, de cărți multe, serioase, memorabile, În bibliografia națională. E curios cum autorii decorurilor & costumelor destinate scenei nu simt nevoia să-și publice gîndurile, rodul experiențelor practice. Regizorii și actorii par mult mai interesați de teoretizare. De ce? Rămîne un mister... Cartea cuprinde articole & studii ale lui Jitianu, dar și o teatrografie, ilustrații (fotografii din spectacole), amintiri ale unor colegi. Am remarcat tonul echilibrat al opiniilor artistului, punctul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
când Încercase să demonstreze că putea fi un bun portar la darts . Vasea stătea În spatele tejghelei, răsfoind o ediție ilustrată din Fenomenologia spiritului. Ne cunoșteam de mult, de când amândoi visam să schimbăm lumea printr-un nou sistem filozofic cu aplicare practică imediată, care să explice totul prin sex, până am aflat că ticălosul de Freud ne-o cam luase Înainte. M-am așezat pe singurul scaun Înalt din fața barului, făcându-i semn să toarne. Vasea a luat o sticlă de vodcă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]