2,984 matches
-
didactic-mentor urmărește activitatea studenților practicanți/stagiarilor pe întreg parcursul desfășurării practicii pedagogice și a perioadei de stagiatură; b) activitatea studenților practicanți/stagiarilor este permanent raportată la obiectivele practicii pedagogice și ale perioadei de stagiatură; c) informațiile rezultate din observarea studenților practicanți/stagiarilor sunt confidențiale; d)cadrul didactic-mentor monitorizează progresul studentului practicant/stagiarului. (19) Cadrul didactic-mentor măsoară nivelul individual de performanță profesională: a) nivelul de performanță profesională este stabilit în funcție de standardele de competențe; b) stabilirea nivelului de performanță facilitează studentului practicant /stagiarului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
practicii pedagogice și a perioadei de stagiatură; b) activitatea studenților practicanți/stagiarilor este permanent raportată la obiectivele practicii pedagogice și ale perioadei de stagiatură; c) informațiile rezultate din observarea studenților practicanți/stagiarilor sunt confidențiale; d)cadrul didactic-mentor monitorizează progresul studentului practicant/stagiarului. (19) Cadrul didactic-mentor măsoară nivelul individual de performanță profesională: a) nivelul de performanță profesională este stabilit în funcție de standardele de competențe; b) stabilirea nivelului de performanță facilitează studentului practicant /stagiarului identificarea punctului în care se află în evoluția sa și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
studenților practicanți/stagiarilor sunt confidențiale; d)cadrul didactic-mentor monitorizează progresul studentului practicant/stagiarului. (19) Cadrul didactic-mentor măsoară nivelul individual de performanță profesională: a) nivelul de performanță profesională este stabilit în funcție de standardele de competențe; b) stabilirea nivelului de performanță facilitează studentului practicant /stagiarului identificarea punctului în care se află în evoluția sa și, în același timp, identificarea următorilor pași pe care îi are de parcurs. (20) Cadrul didactic-mentor transmite observațiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiarului: a) observațiile sunt obiective
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
nivelului de performanță facilitează studentului practicant /stagiarului identificarea punctului în care se află în evoluția sa și, în același timp, identificarea următorilor pași pe care îi are de parcurs. (20) Cadrul didactic-mentor transmite observațiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiarului: a) observațiile sunt obiective, fără prejudecăți și comentarii subiective, focalizate pe activitățile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului; b) observațiile oferă studenților practicanți/stagiarilor posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii și soluții prin intermediul reflectării
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pași pe care îi are de parcurs. (20) Cadrul didactic-mentor transmite observațiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiarului: a) observațiile sunt obiective, fără prejudecăți și comentarii subiective, focalizate pe activitățile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului; b) observațiile oferă studenților practicanți/stagiarilor posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii și soluții prin intermediul reflectării; c) observațiile facilitează explorarea de către studenți și stagiari a propriei gândiri și dezvoltarea propriei teorii în ceea ce privește predarea. (21) Cadrul didactic-mentor are competențe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
parcurs. (20) Cadrul didactic-mentor transmite observațiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiarului: a) observațiile sunt obiective, fără prejudecăți și comentarii subiective, focalizate pe activitățile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului; b) observațiile oferă studenților practicanți/stagiarilor posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii și soluții prin intermediul reflectării; c) observațiile facilitează explorarea de către studenți și stagiari a propriei gândiri și dezvoltarea propriei teorii în ceea ce privește predarea. (21) Cadrul didactic-mentor are competențe de evaluare. (22) Analizează și evaluează
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de a ajunge la propriile concluzii și soluții prin intermediul reflectării; c) observațiile facilitează explorarea de către studenți și stagiari a propriei gândiri și dezvoltarea propriei teorii în ceea ce privește predarea. (21) Cadrul didactic-mentor are competențe de evaluare. (22) Analizează și evaluează activitatea studenților practicanți/stagiarilor: a) analizează și evaluează activitatea didactică a studenților practicanți/stagiarilor pe baza unor standarde minime de competențe profesionale pe care aceștia le cunosc de la începutul practicii pedagogice/stagiaturii; b) evaluarea este constructivă, reliefează aspectele pozitive și conține propuneri adecvate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
c) observațiile facilitează explorarea de către studenți și stagiari a propriei gândiri și dezvoltarea propriei teorii în ceea ce privește predarea. (21) Cadrul didactic-mentor are competențe de evaluare. (22) Analizează și evaluează activitatea studenților practicanți/stagiarilor: a) analizează și evaluează activitatea didactică a studenților practicanți/stagiarilor pe baza unor standarde minime de competențe profesionale pe care aceștia le cunosc de la începutul practicii pedagogice/stagiaturii; b) evaluarea este constructivă, reliefează aspectele pozitive și conține propuneri adecvate de înlăturare a minusurilor; a) evaluarea este individualizată prin raportarea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
adecvate de înlăturare a minusurilor; a) evaluarea este individualizată prin raportarea performanțelor fiecărui student/stagiar la standardul corespunzător. (23) Cadrul didactic-mentor încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecție asupra activității didactice; (24) Cadrul didactic-mentor întocmește rapoarte de analiză a activității studenților practicanți/stagiarilor: a) evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidențiază competențele profesionale pe care trebuie să le dețină în momentul respectiv studentul practicant/stagiarul. 4.4. EVOLUȚII ALE ROLULUI ȘI COMPETENȚELOR CADRELOR DIDACTICE Comisia Europeană
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
activității didactice; (24) Cadrul didactic-mentor întocmește rapoarte de analiză a activității studenților practicanți/stagiarilor: a) evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidențiază competențele profesionale pe care trebuie să le dețină în momentul respectiv studentul practicant/stagiarul. 4.4. EVOLUȚII ALE ROLULUI ȘI COMPETENȚELOR CADRELOR DIDACTICE Comisia Europeană pentru Educație a realizat un document în care este descris un „profil de formare europeană, care propune cu titlu de recomandare noile competențe de bază (cele opt competențe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și a ”tradiționaliștilor”(mentori) din învățământul preuniversitar ieșean, s-a acceptat ca proiectul didactic al lecției -ora de curs(cu caracter preponderent informativ! și foarte puțin formativ, n.a.) să fie acceptat ca element de evaluare, cuantificabil calitativ, în portofoliile studenților practicanți, întrucât aceștia nu susțin decât lecții de probă (1-2) și, în funcție de evaluarea acestora de către profesorul mentor, urmează lecția finală. Ca atare este imposibil ca un student practicant să-și poată însuși, temporal, o unitate de învățare cu toate competențele și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
n.a.) să fie acceptat ca element de evaluare, cuantificabil calitativ, în portofoliile studenților practicanți, întrucât aceștia nu susțin decât lecții de probă (1-2) și, în funcție de evaluarea acestora de către profesorul mentor, urmează lecția finală. Ca atare este imposibil ca un student practicant să-și poată însuși, temporal, o unitate de învățare cu toate competențele și conținuturile aferente acesteia, în condițiile în care fiecare grupă de practică este compusă din cca 10 studenți. Proiectarea unei lecții este operația de identificare a secvențelor instrucționale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
acestora, este de preferat ca exprimarea acestora să nu fie în note ci prin includerea unor bareme de evaluare/apreciere și nu a unor bareme de notare propriu-zise. Recomandare . Atât la lecțiile de probă cât și la lecția finală, studentul practicant va propune pentru momentul feed-back-ului teste de evaluare a însușirii sau dezvoltării competenței/-lor specifice vizate în lecție, care vor cuprinde obligatoriu suport cartografic. Se vor folosi itemi diferiți, de preferat cu răspuns scurt (obiectivi) etc., iar durata acestui moment
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
rezultatelor la teste și chestionare etc. Studentul care efectuează practica pedagogică trebuie să întocmească o fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev, pentru a se familiariza cu problematica și metodologia activității de cunoaștere a personalității elevilor. În aceast sens, studentul practicant trebuie să aibă în vedere că personalitatea umană este o îmbinare unitară, dinamică și non-repetitivă a trăsăturilor fizice și psihice, relativ stabile, influențate de factori biologici, sociali și mai ales educaționali, care caracterizează individualitatea concretă a omului în dezvoltarea, activitatea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
familial și extrafamilial, condițiile materiale de viață, cât și aspecte referitoare la activitatea psihică, la însușirile de personalitate, la conduită, precum și recomandări pentru activitatea educativă ulterioară și pentru orientarea școlară și profesională a acestuia. În cadrul activității instructiv-educative cu elevii, studentul practicant, cu sprijinul mentorului din școala de aplicație, își va îndrepta atenția asupra unui elev, pe care îl va cunoaște și îl va caracteriza, urmărind permanent manifestările lui, atât în timpul activităților didactice cât și al celor extradidactice (după caz). În munca
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și ,așa, învață să predea. Mentorul organizează lecții demonstrative și ore de predare pentru studenți/profesor debutant și le oferă posibilitatea de a-și însuși tehnici, metode și procedee didactice variate. El are rolul de a-i ajuta pe studenții practicanți să analizeze obiectiv procesul predării proprii sau a altor persoane și să stabilească scopuri realiste care să conducă la îmbunătățirea calitativă a acestuia. Datorită faptului că mentorul are responsabilitatea de a colabora cu metodistul, la acest curs s- au înscris
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
Eliot însuși, care întotdeauna a perceput activitatea sa de critic drept o latură secundară dimensiunii creative propriu-zise, menită mai mult să lămurească propriile sale probleme de creație. În acest sens, eseurile sale trebuie văzute mai ales drept rodul unui poet practicant, cu atât mai mult cu cât, pentru Eliot, critica literară nu poate fi exercitată decât de cei implicați direct în procesul artistic. O dezvoltare a acestor principii se va face ulterior pe parcursul acestui subcapitol, însă înainte de a trece mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
creștin-democrat n-a reușit să obțină majoritatea voturilor catolicilor, astfel încît pluralismul a devenit din ce în ce mai puternic. În Franța, dispersarea este un factor structural, votul împărțindu-se în special între partidele de dreapta și de centru (în 1952, din 100 de practicanți, 54 au votat pentru MRP)1 ; spre sfîrșitul anilor 1960 votul s-a orientat cu precădere spre stînga; 25% dintre catolicii practicanți susțineau candidatul de stînga la alegerile prezidențiale din 1988; prezența în cadrul Partidului Socialist a unor personalități ca Jacques
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
structural, votul împărțindu-se în special între partidele de dreapta și de centru (în 1952, din 100 de practicanți, 54 au votat pentru MRP)1 ; spre sfîrșitul anilor 1960 votul s-a orientat cu precădere spre stînga; 25% dintre catolicii practicanți susțineau candidatul de stînga la alegerile prezidențiale din 1988; prezența în cadrul Partidului Socialist a unor personalități ca Jacques Delors este emblematică. Italia anilor ce au urmat lui 1945 înregistra o situație diametral opusă: Papa și episcopatul impuseseră după război unificarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fost organizat de constituția din 1933. El era fondat pe un partid unic, Uniăo Nacional, care dorea să identifice unificarea tuturor catolicilor cu unificarea națiunii. Regimul îi asigura Bisericii o poziție privilegiată, recunoscută prin concordatul din 1940. Salazar, fiind catolic practicant, dorea să protejeze familia, să subvenționeze acțiunea misionară și a putut să se sprijine pe ierarhie, în special pe arhiepiscopul Lisabonei, cardinalul Manuel Gonçalves Cerjeira 25. Acesta din urmă a reușit să păstreze autonomia Bisericii datorită creării Acțiunii Catolice în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
incapabilă să realizeze mobilizările de la sfîrșitul anilor 1940 și 1950, de natură semi-militară, sub o conducere centralizată. După bătăliile pierdute cu divorțul și cu avortul, extinderea secularizărilor, scăderea ratei de natalitate, devenită cea mai scăzută din lume, scăderea procentului catolicilor practicanți, de la 70% în 1950 la mai puțin de 30% în 1991, și a consacraților, puterea de influență a Bisericii nu mai era aceeași. Ba mai mult, chiar în sînul ei pozițiile sînt diverse. Se știe că dezbaterile sînt vii în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
francez, curentul rezultat din rîndul DC integrîndu-se într-un grup conservator. Dintre toate încercările de a continua curentul DC, doar PPI este recunoscut, deocamdată, de UEDC. În această situație, electoratul s-a dispersat. Dacă, conform unui sondaj, 45% dintre catolicii practicanți au rămas fideli PPI-ului, 24% au plecat la Forza Italia, 15% la stînga. Aleanza Nazionale, versiunea modernizată a neofascismului, a captat o parte dintre aceștia, ca și Liga de altfel. Aceasta are în sînul ei un pol catolic dinamic
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
într-un soi de laburism, au eșuat: ea nu a reușit să obțină mai mult de 2% din voturi în 1946. PSC s-a impus pe termen lung ca partid al tuturor catolicilor, avînd cel mai puternic electorat în rîndul practicanților: în 1968, aceștia din urmă și-au dat în mare parte votul lor, chiar 92,7% în Flandra 27. Sprijinit puternic de marile sindicate catolice, iar la sate de Boerenbond, PSC a urmat tradiția ocupării puterii. Situîndu-se deasupra barierei de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al L'Osservatore Romano, al cărui redactor șef, Federico Alessandrini, considerînd RPF-ul drept "vag transformism al dreptei", scotea în față modelul italian de unitate politică a catolicilor. Dar această intervenție nu a avut niciodată vreo influență. Electoratul său era practicant. Un sondaj din 1952 indică că 79% din alegătorii săi vin regulat la slujbele religioase. Dar aici MRP-ul s-a împotmolit: din 100 de practicanți doar 54% aveau încredere în el, 20% votînd pentru independenți, iar 18% pentru RPF
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a catolicilor. Dar această intervenție nu a avut niciodată vreo influență. Electoratul său era practicant. Un sondaj din 1952 indică că 79% din alegătorii săi vin regulat la slujbele religioase. Dar aici MRP-ul s-a împotmolit: din 100 de practicanți doar 54% aveau încredere în el, 20% votînd pentru independenți, iar 18% pentru RPF. Or, în 1956, MRP nu mai strîngea decît 34% dintre practicanți. La alegerile prezidențiale din 1965, doar 20% dintre ei au optat pentru Jean Lecanuet, în timp ce
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]